Consiliul Uniunii Europene a impus marți măsuri restrictive împotriva a șapte persoane și a trei entități responsabile pentru acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența, precum și democrația, statul de drept și stabilitatea Republicii Moldova.

Decizia a fost luată în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din Uniunea Europeană după ce, la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova a fost inclus pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente.

În acest cadru, miniștrii europeni de externe au avut ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe, după cum a anunțat ministrul român de externe, Oana Țoiu, în preambulul reuniunii.

“Noile desemnări vizează apropiați ai lui Ilan Șor, deja inclus pe lista UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova și pentru incitare la violență. Listele includ lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului politic ȘOR, scos în afara legii. Unele dintre persoanele vizate astăzi au fost implicate activ în scheme de cumpărare de voturi, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE din 2024, precum și în acte de mituire pentru a corupe mai mulți politicieni din Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit unui comunicat al MAE de la București, listările în cadrul regimului UE de sancțiuni au fost luate la inițiativa României.

Șefa diplomației române Oana Țoiu “a salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor”, arată diplomația română.

Consiliul a inclus, de asemenea, pe listă compania A7, care are multiple legături cu Moscova și care a fost asociată cu eforturi de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE. În plus, Consiliul a inclus pe listă Blocul Politic „Victoria/Pobeda”, înființat de Ilan Șor și implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare de voturi. Centrul Cultural Educațional al Moldovei a fost inclus pe listă pentru facilitarea interferențelor electorale în alegerile prezidențiale din 2024.

Odată cu desemnările actuale, măsurile restrictive ale UE în contextul acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova se aplică, în total, unui număr de 23 de persoane și 5 entități.

Persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziție de fonduri sau accesul la resurse economice pentru acestea, direct sau indirect. În plus, se aplică o interdicție de călătorie pentru persoanele fizice vizate, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile statelor membre ale Uniunii.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În concluziile sale din 26 iunie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua cooperarea strânsă cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea acesteia în fața activităților destabilizatoare persistente desfășurate de Rusia, inclusiv a atacurilor hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau implementarea unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat vizibil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

Uniunea Europeană rămâne fermă în sprijinul său pentru Republica Moldova și pentru pacea, reziliența, securitatea, stabilitatea și dezvoltarea economică a acesteia în fața acțiunilor destabilizatoare ale actorilor externi.

Ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut marți, o întrevedere, la sediul MApN, cu ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, oficialul român reconfirmând faptul că România își menține angajamentul pentru Ucraina, în strânsă coordonare cu NATO și UE

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, implicațiile războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, precum și modalitățile prin care România își poate consolida sprijinul pentru statul vecin, în contextul instrumentelor implementate la nivelul NATO, UE și al Grupului de Contact pentru Ucraina în domeniul apărării (UDCG).

Ministrul Moșteanu a reiterat sprijinul ferm și consecvent al României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei. El a subliniat că, în fața amenințărilor directe la adresa securității regionale, țara noastră își menține angajamentul pentru un sprijin multidimensional și durabil acordat Ucrainei, în strânsă coordonare cu NATO și Uniunea Europeană.

„România rămâne un susținător activ și dedicat al eforturilor internaționale de sprijinire a Ucrainei. Cooperarea și solidaritatea noastră trebuie să fie constante și adaptate provocărilor de securitate actuale”, a spus ministrul apărării naționale.

Oficialul român a evidențiat contribuția consistentă a țării noastre la eforturile colective de instruire a militarilor ucraineni, prin participarea la Misiunea de Asistență Militară a Uniunii Europene – EUMAM Ucraina, precum și la misiunea INTERFLEX, coordonată de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. „Aceste demersuri reflectă angajamentul României de a contribui la dezvoltarea capacităților de apărare ale Ucrainei într-un cadru multinațional”, a precizat Liviu-Ionuț Moșteanu.

În context, ministrul apărării naţionale a subliniat rolul esențial al Centrului de Instruire F-16 din România – dedicat pregătirii piloților români și a celor din alte state aliate și partenere, inclusiv din Ucraina, despre care a spus că „reprezintă o contribuție tangibilă la consolidarea interoperabilității și a securității colective în regiune”.

La finalul întrevederii, partea română a reconfirmat importanța menținerii unui dialog constant și aplicat, ca instrument esențial pentru gestionarea provocărilor de securitate și pentru susținerea stabilității regionale în actualul context geopolitic.

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.

În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.

Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.

A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).

Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.

Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.