Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că luna ”iulie devine o lună foarte importantă privind raporturile de decontare cu Comisia Europeană”, în contextul unui proces în derulare de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență și unei absorbții scăzute a fondurilor din Politica de Coeziune, de sub 10%.
Acesta a prezentat vineri într-o conferință de presă cele mai recente evoluții legate de fondurile oferite de Uniunea Europeană României.
Cererea de plată numărul 3 din PNNR. 1,279 de miliarde de euro ar urma să intre în Trezoreria statului până pe 10 iunie. Trei jaloane suspendate au termen de soluționare până în noiembrie
Marcel Boloș a dezvăluit că, miercuri, Comisia Europeană, a ”emis decizia prin care a aprobat în legătură cu cererea de plată numărul trei plata sumei de 1,279 miliarde euro din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. De asemenea, tot prin aceeași decizie, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro, din care componenta de grant de 814 milioane euro și cea de împrumut de 55 de milioane de euro”.
Ministrul a explicat că o consecință pozitivă a adoptării acestei decizii asupra încasărilor la bugetul de stat este aceea că ”termenul de șase luni pentru suma suspendată de 869 de milioane de euro curge din 28 mai 2025 și se împlinește pe data de 28 noiembrie”.
Banii deblocați deja, suma de 1,279 de miliarde de euro, ar urma să intre în Trezoreria statului până la 10 iunie, a mai explicat Boloș, care a detaliat și care sunt cele trei jaloane suspendate:
- Jalonul numărul 4040, adică operaționalizarea și funcționarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP) – suma suspendat este de 330 de milioane de euro
- Al doilea jalon are legătură cu administratorii de companii din cadrul Ministerului Energiei – suma blocată este de 227 de milioane de euro
- Al treilea jalon vizează pensiile speciale – valoarea suspendată este de 231 de milioane de euro
Cererea de plată numărul patru din PNNR
Marcel Boloș a anunțat că cererea de plată numărul patru din Planul Național de Redresare și Reziliență se află în curs de negociere cu Comisia Europeană.
”Discutăm de o cerere de plată patru restructurată, respectiv creștem numărul de jaloane de la 46 la 95, încercând să devansăm o parte din jaloane care deja au fost îndeplinite și, odată cu aceast,a să creștem valoarea acestei cereri de plată patru de la 2,680 miliarde de euro, cât este în momentul de față, la 5,7 miliarde de euro. Dacă renegocierile și procedurile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus, discutăm de o creștere a valorii cererii de plată cu suma de 3 miliarde de euro. Este o cerere de plată importantă atât din perspectiva valorii acesteia, dar și din perspectiva reformelor pe care le cuprinde”, a dezvăluit Marcel Boloș.
Reformele cuprinse în cerea de plată numărul patru sunt următoarele, potrivit detaliilor oferite de ministru:
- Reforma fiscală – taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport
- Legea energiei cu legislația secundară
- Legile justiției aprobate deja
- Codul urbanismului împreună cu platforma electronică de punere în aplicare a reglementărilor
- Codul silvic împreună cu hotărârea de reorganizare a RomSilva
- Strategia hidrogenului
- Strategia biodiversității
Tot în legătură cu cerea de plată patru, Marcel Boloș a menționat că Legea salarizării unice este amânată până la ultima cerere de plată pe care România o va depune prin PNRR.
”Este o reformă importantă pentru sectorul public însă intrarea acestea în vigoare este condiționată de ținta de deficit bugetar care trebuie să fie sub 5% pentru ca legea privind salarizarea unică să intre în vigoare”, a explicat acesta.
Politica de Coeziune
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a dezvăluit că până mâine se trimit la Comisie aplicații de plată în valoare de 2,1 miliarde de euro, parte din suma de 2,6 miliarde de euro pe care România urmează să o încaseze din Politica de Coeziune în valoare de 44 de miliarde de euro, din care 30,9 miliarde de euro reprezintă fonduri oferite de UE.
”Sunt ultimele eforturi pe care le depunem pentru a trimite aceste aplicații de plată importante pentru Politica de Coeziune și până la sfârșit de luna iulie mai avem programați încă 650 de milioane de euro care ar fi de decontat pentru ceea ce înseamnă politica de coeziune”, a mai spus Boloș.
”Luna iulie devine o lună importantă în ceea ce privește raporturile de decontare cu Comisia Europeană pentru că pe de o parte discutăm de cei 650 de milioane de euro pe care îi avem estimații până la sfârșit de luna iulie și de asemenea foarte important pentru țara noastră este cerea de plată 4 a cărei valoare a devenit una extrem de consistentă și desigur care contribuie în mod semnificativ la stabilitatea financiară a României. Până în prezent avem încheiate pentru ceea ce înseamnă politica de coeziune contract de finanțare în valoare de 30 de miliarde de euro. Sunt 4.966 de contracte de finanțare și suntem pe locul doi, după Polonia, în ceea ce privește valoarea contractelor de finanțare. Este adevărat că acum trebuie să ne concentrăm eforturile pentru ceea ce înseamnă implementarea acestor investiții care sunt separate de Planul Național de Redresare și Reziliență”, a continuat Boloș.
El a spus în acest sens că ministerul a pregătit un pachet de măsuri care, ”probabil după instalarea noului guvern, vor trebui aprobate ca să dăm un nou imbolt investițiilor atât din Politica de Coeziune, cât și celor care se finanțează din Planul Național de Redresare și Reziliență”.
România beneficiază de 28,5 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență distribuiți astfel: 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi. Documentul acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), fiind structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.
