ROMÂNIA
Norvegia, model de pregătire și apărare integrată pentru România, țară poziționată în prima linie a apărării pe frontul războiului hibrid al Rusiei în Marea Neagră (studiu New Strategy Center)
Published
2 months agoon

New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), a lansat studiul “Hybrid Frontlines: Russian Threats and the Future of Maritime Infrastructure in the Black Sea and the North Sea” („Fronturi hibride: amenințările rusești și viitorul infrastructurii maritime în Marea Neagră și Marea Nordului”, trad. ro.), o analiză comparativă privind amenințările hibride la adresa infrastructurii maritime critice din Marea Neagră și Marea Nordului și modul în care România și Norvegia răspund acestor provocări.
Potrivit autorilor, Dr. Jakub Godzimirski (NUPI) și Sergiu Mitrescu (NSC), infrastructura maritimă critică a devenit „un nod strategic vulnerabil în fața tacticilor hibride ale Federației Ruse”, care includ sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni de influență. În acest context, studiul subliniază că „Rusia privește Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Nordului ca o singură linie de front geopolitică”. În același timp, studiul avertizează asupra riscurilor strategice, care au ca obiectiv de ansamblu ca Marea Neagră să rămână un câmp de luptă: amenințările hibride – precum blocarea spațiilor maritime sub pretextul exercițiilor militare, minarea apelor sau interferențele electronice – vor continua să afecteze Marea Neagră, chiar și în eventualitatea unui armistițiu.
Lucrarea a fost editată de George Scutaru, director general al NSC, și face parte din proiectul Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin Fondul pentru Relații Bilaterale România-Norvegia 2014–2021.
România – vulnerabilități și oportunități strategice la Marea Neagră
Pentru România, Marea Neagră este o zonă de importanță strategică din punct de vedere militar, energetic și economic. Țara deține o zonă economică exclusivă de 25.000 km² și este cea mai apropiată de regiunile sudice ale Ucrainei, unele dintre cele mai afectate de război. Totodată, România este vecină cu zonele ucrainene care conțin resurse de pământuri rare și metale critice – resurse de interes direct pentru Statele Unite. În plus, România a devenit un actor activ în promovarea agendei Mării Negre în cadrul NATO după 2014 și găzduiește Baza Mihail Kogălniceanu, aflată în plină modernizare, menită să devină una dintre cele mai importante facilități militare ale Alianței în Europa. Astfel, securizarea bazinului vestic al Mării Negre printr-o prezență NATO, în special americană, devine esențială pentru valorificarea resurselor energetice regionale.
Pe plan energetic, România urmează să devină din 2027 cel mai mare exportator de gaze naturale din Uniunea Europeană, prin exploatarea zăcământului Neptun Deep, evaluat la 100 de miliarde de metri cubi. În paralel, țara dezvoltă ambiții mari în domeniul energiei eoliene offshore, cu un potențial tehnic estimat la 76 GW – 22 GW pentru turbine fixate și 54 GW pentru turbine plutitoare. Într-un scenariu optimist, aceste investiții ar putea acoperi până la 37% din necesarul de electricitate al țării până în 2035.
România este, de asemenea, implicată în proiecte energetice regionale precum cablul submarin de electricitate din Azerbaidjan, ceea ce îi sporește profilul de hub energetic și de securitate la Marea Neagră, transformând-o, în același timp, într-o țintă a acțiunilor actorilor rău-intenționați.
În acest context, riscurile strategice în regiune sunt notabile: atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice; sabotaj fizic asupra conductelor și cablurilor submarine; operațiuni de influență și campanii de dezinformare; presiuni geopolitice și instabilitate regională post-conflict; activități ostile din partea Rusiei în proximitatea Crimeei și în zona economică exclusivă.
Norvegia – model de pregătire și apărare integrată
Spre deosebire de România, Norvegia dispune de o infrastructură energetică offshore extrem de dezvoltată, cu peste 9.000 km de conducte subacvatice. Este principalul furnizor de gaze naturale al Europei, iar această poziție o transformă într-o țintă prioritară pentru Federația Rusă.
În 2025, cele trei instituții de securitate națională norvegiene – serviciile de informații, poliția de securitate și autoritatea națională de securitate – au emis avertismente clare: „un atac asupra infrastructurii este iminent”. Evaluările de risc indică faptul că infrastructura poate fi țintită de acțiuni de sabotaj rusesc, inclusiv prin intermediul actorilor proxy, iar rețeaua energetică este considerată „cea mai mare vulnerabilitate strategică” a Norvegiei. În plus, se menționează în mod repetat că „Federația Rusă ar putea intensifica sabotajul împotriva infrastructurii norvegiene” pentru a submina sprijinul occidental acordat Ucrainei.
Norvegia face evaluări constante de risc și adoptă o abordare cuprinzătoare de apărare, bazată pe cooperare interinstituțională: implementarea conceptului de Total Defence, cu integrarea sectorului civil în răspunsul de securitate; patrule aeriene și navale frecvente în jurul instalațiilor energetice offshore; mecanisme naționale de avertizare pentru infrastructura critică; colaborare avansată între industrie, forțe armate și serviciile de securitate.
Evaluările subliniază și pericolele emergente: dependența de lanțuri de aprovizionare externe; digitalizarea accelerată și riscurile asociate; achiziții de proprietăți în apropierea obiectivelor strategice de către actori ostili.
Rusia – slăbirea adeversarului fără confruntări directe
Analiza identifică Federația Rusă drept „principalul actor rău-intenționat” în ambele regiuni. Moscova utilizează o formă de conflict non-lineară, cunoscută sub numele de „Next-Generation Warfare”, care presupune combinarea acțiunilor militare, economice, informaționale și cibernetice pentru slăbirea adversarului fără confruntări directe, prin menținerea unui climat de incertitudine și presiune constantă.
Totodată, Federația Rusă tratează Marea Neagră, Marea Nordului și Marea Baltică ca un „front unic de insecuritate”, aplicând în aceste spații o strategie a ambiguității, bazată pe acțiuni greu de atribuit – sabotaje mascate în accidente, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și infiltrarea actorilor proxy în statele NATO. Grupuri cibernetice sponsorizate de stat, precum APT28 (Fancy Bear) și Sandworm au fost implicate în atacuri asupra infrastructurii energetice și maritime în regiunea extinsă a Europei.
Ținta este subminarea încrederii în securitatea energetică și tehnologică a Europei, printr-un model strategic care „îi ține pe adversari în dezechilibru, asigurându-se că acțiunile sale rămân sub pragul represaliilor convenționale, în timp ce își extinde continuu influența”.
Recomandări
Autorii studiului oferă o serie de recomandări care pot fi integrate în politici publice pentru îmbunătățirea gestionării aspectelor relevate anterior atât la nivel național, cât și internațional:
- Creșterea nivelului de conștientizare situatională: Autoritățile și companiile trebuie să înțeleagă clar amenințările actuale și propriile vulnerabilități, pentru a adopta măsuri de securitate adecvate.
- Cooperare internațională extinsă: Colaborarea în cadrul NATO, UE și între cele două structuri este esențială pentru a face față amenințărilor hibride la nivel european.
- Evaluări naționale de risc periodice: Este recomandată publicarea de analize deschise ale riscurilor de securitate, pentru a pregăti mai bine decidenții și societatea în ansamblu.
- Consolidarea cooperării regionale: În Marea Neagră, se propune extinderea cooperării trilaterale Turcia–România–Bulgaria pe modelul regiunii Mării Nordului.
- Libertatea de navigație în Marea Neagră: Aceasta trebuie să devină o prioritate după încheierea fazei militare a conflictului din Ucraina, implicând NATO, UE, SUA, UK și statele riverane.
- Legătura dintre protecția infrastructurii și reconstrucția Ucrainei: Protejarea infrastructurii maritime este esențială pentru exploatarea resurselor și reconstrucția Ucrainei post-conflict.
- Conectarea Mărilor Nordului, Baltică și Neagră: Se recomandă o coordonare între aliații din regiunile celor trei mări pentru a întări flancul estic NATO și a contracara metodele hibride ale Rusiei.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Trump nu mai consideră NATO o alianță învechită și afirmă că n-a terminat-o cu Putin. Zelenski, discuții cu Trump și Rutte despre baterii Patriot și alte livrări de arme
Maia Sandu acuză “trompetele Kremlinului” de propagandă că R. Moldova intră în război: Moldova este și va fi pace cât vom sta drepți pe calea europeană
Nicușor Dan evocă rolul esențial al Franței în apărarea flancului estic al NATO prin grupul de luptă din România: “Franța a fost mereu prietenă și parteneră apropiată a României”
NATO cere o coordonare mai strânsă cu UE pentru consolidarea apărării europene și sprijinirea Ucrainei
Volodimir Zelenski are încredere că SUA ”înțeleg pe deplin ce se poate face pentru a obliga Rusia să facă pace”
Franța va crește la 64 mld. de euro cheltuielile militare anuale în următorii doi ani: Pentru a fi liberi în această lume, trebuie să fim temuți
ROMÂNIA
Macron le mulțumește pompierilor români care intervin la incendiile de pădure din Franța: “Acesta este spiritul european”
Published
10 hours agoon
July 14, 2025
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis la finele săptămânii trecute un mesaj de mulțumire pompierilor români și italieni aflați în Franța ca parte a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru a sprijini eforturile autorităților franceze.
”Mulțumesc. Grazie. La Marsilia și Narbonne, la rândul lor, pompierii români și italieni dau o mână de ajutor forțelor noastre în cadrul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene. Acesta este spiritul european: ajutorul reciproc, solidaritatea practică, forța colectivului”, a scris președintele Franței, pe rețeaua socială X, un mesaj preluat ulterior de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Mulțumesc. Grazie.
À Marseille et Narbonne, à leur tour, des pompiers roumains et italiens prêtent main-forte à nos forces dans le cadre du Mécanisme de protection civile de l’Union européenne.
C’est l’esprit européen : l’entraide, la solidarité concrète, la force du collectif. pic.twitter.com/RjWL1waRjU
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) July 10, 2025
Zeci de pompieri români au plecat spre Franța la sfârșitul lunii iunie pentru a participa la un program european de pre-poziționare cu scopul de a reduce timpul de reacție în caz de incendii de pădure.
Misiunea se desfășoară în cadrul unui mecanism de protecție civilă al Uniunii Europene și este coordonată de Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar.
România a trimis 40 de pompieri, însoțiți de 8 autospeciale, care vor rămâne timp de trei săptămâni în sudul Franței, o regiune cu risc ridicat de incendii în sezonul estival.
Pe 16 iulie va avea loc schimbarea efectivelor, urmând ca alţi 40 de pompieri să înlocuiască personalul.
Pe durata misiunii, echipajele române vor fi integrate în sistemul francez de intervenție și vor acționa alături de pompieri din alte state membre.
CONSILIUL UE
Miniștrii de externe din UE se reunesc marți la Bruxelles: La solicitarea României va fi discutat procesul de negociere a aderării R. Moldova la UE
Published
10 hours agoon
July 14, 2025
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, va reprezenta România marți la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles, unde un punct esențial al reuniunii îl reprezintă discuțiile privind Republica Moldova, ca urmare a demersului diplomatic inițiat de România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
La propunerea Bucureștiului, subiectul va fi abordat atât în cadrul unei sesiuni informale, cât și în secțiunea Afaceri curente a agendei oficiale. Întâlnirea va aborda teme majore de pe agenda internațională, printre care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile politice din Georgia și avansarea Pactului Uniunii pentru Mediterana.
„Salut agenda tematică a Consiliului Afaceri Externe de mâine la Bruxelles. Împreună cu miniștrii de externe ai statelor membre, voi participa la un mic dejun găzduit de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, alături de ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi”, a transmis ministrul Oana Țoiu într-o postare pe platforma X.
I welcome the topical agenda of tomorrow’s 🇪🇺 Foreign Affairs Council (#FAC) in Brussels. Together with Foreign Affairs Ministers from the Member States, I will attend a breakfast hosted by the EU High Representative for Foreign Affairs and Security Policy, @kajakallas, with the… pic.twitter.com/JZ7KbemSIs
— Toiu Oana (@oana_toiu) July 14, 2025
Potrivit acesteia, formatul organizat la inițiativa României va permite „o discuție aplicată, multisectorială despre Republica Moldova și procesul său de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană”.
Tot la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova va fi inclus și pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente. În acest cadru, miniștrii europeni de externe vor avea ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe.
Alte subiecte care vor fi tratate în cadrul reuniunii de la Bruxelles includ relațiile UE–CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene), situația din Somalia, precum și informări din partea Înaltului Reprezentant Kaja Kallas privind dialogul strategic UE–China și pregătirea summit-urilor UE–Japonia și UE–China.
Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat pe 4 iulie primul lor summit din istorie, la Chișinău, întâlnirea marcând un moment istoric în relațiile UE–Moldova, reafirmând angajamentul comun pentru pace, securitate și prosperitate în întreaga Europă și evidențiind viitorul european al Republicii Moldova.
În cadrul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au adoptat o declarație comună care trasează o viziune comună și stabilește rezultate concrete pentru calea europeană a Moldovei, inclusiv propunerea de eliminare a tarifelor de roaming cu Uniunea Europeană de la data de 1 ianuarie 2026 și alocarea a 270 milioane de euro, sub formă de prefinanțare, din Planul de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, cel mai amplu program financiar de la independența țării, în valoare de 1,9 miliarde de euro.
ROMÂNIA
Nicușor Dan evocă rolul esențial al Franței în apărarea flancului estic al NATO prin grupul de luptă din România: “Franța a fost mereu prietenă și parteneră apropiată a României”
Published
10 hours agoon
July 14, 2025
Franța joacă un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO, inclusiv prin conducerea grupului de luptă desfășurat pe teritoriul României, a declarat, luni, președintele Nicușor Dan, la recepția organizată de Ziua Națională a Republicii Franceze.
În cadrul evenimentului, șeful statului a susținut o alocuțiune prin care a salutat relația istorică și profundă dintre cele două țări, evocând cei 145 de ani de relații diplomatice neîntrerupte dintre România și Franța.
„Este un prilej de reflecție și de apreciere pentru o prietenie adânc înrădăcinată, consolidată de valori comune și de afinități culturale profunde”, a subliniat președintele în debutul discursului său.
Nicușor Dan a evidențiat sprijinul oferit de Franța României de-a lungul istoriei, de la modernizarea statului român în secolul al XIX-lea până la susținerea fermă a integrării în Uniunea Europeană și NATO.
„De la sprijinul acordat în procesul de modernizare a României în secolul al XIX-lea până la solidaritatea manifestată în momentele de cotitură din decembrie 1989 sau la susținerea fermă a integrării noastre în Uniunea Europeană și în NATO, Franța a fost mereu prietenă și parteneră apropiată a României”, a continuat el.
În fața diplomaților, oficialilor români și francezi și a invitaților din societatea civilă, șeful statului a reafirmat soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România și Franța, bazat pe angajamente comune privind democrația, statul de drept și securitatea colectivă.
„Puterea acestui parteneriat se află în valorile pe care le susținem: consolidarea proiectului european, democrație, apărarea statului de drept, securitate și prosperitate pentru cetățenii noștri, precum și protejarea ordinii internaționale bazate pe reguli”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a vorbit și despre rolul comunității românești din Franța, considerând-o „un veritabil liant între cele două națiuni”. Totodată, a pus accent pe dimensiunea culturală a relației bilaterale, subliniind că „România rămâne nu doar o țară francofonă, ci și francofilă prin natura sa”.
În planul cooperării în domeniul apărării, Nicușor Dan a mulțumit Franței pentru angajamentul său în consolidarea securității flancului estic al NATO, amintind de conducerea de către Franța a Grupului de Luptă desfășurat pe teritoriul României.
„Salut prezența militarilor francezi care sunt cu noi în seara aceasta. Suntem recunoscători pentru contribuția constantă a Franței la securitatea comună europeană și euroatlantică”, a adăugat el.
Șeful statului a menționat și dimensiunea economică a relației bilaterale, caracterizând-o drept „dinamică și promițătoare”. El și-a exprimat dorința de a consolida schimburile comerciale și investițiile reciproce și a încurajat sprijinul pentru antreprenorii români care doresc să intre pe piața franceză.
În final, președintele a mulțumit Franței pentru sprijinul acordat în procesul de aderare a României la OCDE, reafirmând angajamentul țării noastre de a lucra alături de partenerii săi europeni pentru „o Europă mai unită, mai rezilientă și mai deschisă către cetățeni”.
„La mulți ani prieteniei dintre România și Franța! Vive la France! Vive l’amitié franco-roumaine!”, a conchis el.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Trump nu mai consideră NATO o alianță învechită și afirmă că n-a terminat-o cu Putin. Zelenski, discuții cu Trump și Rutte despre baterii Patriot și alte livrări de arme

Maia Sandu acuză “trompetele Kremlinului” de propagandă că R. Moldova intră în război: Moldova este și va fi pace cât vom sta drepți pe calea europeană

Macron le mulțumește pompierilor români care intervin la incendiile de pădure din Franța: “Acesta este spiritul european”

Miniștrii de externe din UE se reunesc marți la Bruxelles: La solicitarea României va fi discutat procesul de negociere a aderării R. Moldova la UE

Nicușor Dan evocă rolul esențial al Franței în apărarea flancului estic al NATO prin grupul de luptă din România: “Franța a fost mereu prietenă și parteneră apropiată a României”

Trump dă un ultimatum Rusiei: Acord cu Ucraina în 50 de zile sau “tarife foarte severe”. SUA vor trimite “arme de top” achiziționate de aliații NATO în sprijinul Ucrainei

Investițiile UE în Armenia vor ajunge la 2,5 miliarde de euro până în 2027, stimulând creșterea economică și conectivitatea

Elevii români, printre fruntașii Uniunii Europene la studiul limbilor străine în sistemul de învățământ liceal (Eurostat)

România și Franța solicită Comisiei Europene amânarea aplicării acordului UE-Mercosur și pledează pentru menținerea finanțării distincte pentru PAC în buget multianual al UE post-2027

Președintele Senatului a discutat cu ambasadorul Japoniei la București despre extinderea investițiilor NTT Data, Hitachi și Mitsubishi în România

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național
Trending
- JUSTIȚIE7 days ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE7 days ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Ursula von der Leyen își apără mandatul în fața “marionetelor” Rusiei care au depus moțiune de cenzură în PE: Nu voi “permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”
- POLITICĂ7 days ago
Sondaj INSCOP: Peste o treime dintre români sunt în dezacord cu activitatea lui Nicușor Dan. 53,2% au o evaluare pozitivă a activității președintelui