Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii de externe din UE au aprobat în unanimitate noi sancțiuni împotriva Belarusului, lovind în sectoare economice importante pentru regimul de la Minsk

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană a aprobat luni un al patrulea pachet de sancțiuni împotriva Belarusului și regimului lui Aleksandr Lukașenko pentru a sancţiona acţiunea acestuia de a redirecţiona către Minsk un avion luna trecută pentru a-l aresta pe jurnalistul opozant Roman Protasevici, care se afla la bordul acestuia, informează un comunicat al Consiliului UE.

Decizia a fost aprobată în unanimitate de miniştrii de externe din statele membre ale UE, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, desfăşurată la Luxemburg.

Miniştrii de externe din statele UE au discutat mai întâi cu opozanta belarusă în exil Svetlana Tihanovskaia, apoi au început reuniunea Consiliului UE Afaceri Externe, la care au aprobat adăugarea a 78 de nume şi 8 entităţi pe lista responsabililor belaruşi sancţionaţi pentru reprimarea opoziţiei.

Reuniți la Luxemburg, miniștrii de externe europeni au dat, astfel, undă verde adoptării unor noi măsuri restrictive la adresa regimului Lukashenko, sancțiunile fiind înăsprite după ce autoritățile de la Minsk au deturnat luna trecută un avion de linie al companiei Ryanair, care efectua o cursă aeriană între Atena și Vilnius, pentru a-l încarcera pe jurnalistul opozant Raman Pratasevici.

Aceasta nu se întâmplă în fiecare zi, dar UE este pe aceeaşi linie. Avem deja sancţiuni care vizează persoane. Iar acum avem sancţiuni în şapte sectoare economice, începând de la arme şi până la tutun sau îngrăşăminte, adică potasiu’‘, a declarat ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Sunt măsuri care vor afecta masiv Belarusul şi veniturile acestui stat, aşadar şi fondurile de care depind Lukaşenko şi regimul său”, a spus la rândul său ministrul de externe german Heiko Maas.

Această decizie privind un al patrulea pachet de sancțiuni a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus și reprimarea violentă a societății civile, a opoziției democratice și a jurnaliștilor, a mai transmis Consiliul UE.

“În plus, șapte persoane și o entitate care fac obiectul acestei noi runde de măsuri restrictive au fost desemnate în legătură cu aterizarea forțată și ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, Belarus, la 23 mai 2021, punând în pericol siguranța aviației, și cu reținerea de către autoritățile belaruse a jurnalistului Raman Pratasevich și a Sofiei Sapega. Printre cei vizați se numără, de asemenea, mai multe personalități proeminente din mediul de afaceri care susțin și beneficiază de pe urma regimului Lukașenko”, indică sursa citată.

Prin urmare, aceste sancțiuni trimit un nou semnal puternic susținătorilor regimului, care arată că sprijinul lor continuu pentru Aleksandr Lukașenko are un cost substanțial, au mai precizat miniștrii de externe europeni.

În prezent, măsurile restrictive ale UE împotriva Belarusului se aplică unui număr total de 166 de persoane și 15 entități. Persoanele desemnate fac obiectul unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și societăților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Persoanele fizice fac, de asemenea, obiectul unei interdicții de călătorie, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Totodată, AFP notează că UE va sista astfel importurile anumitor tipuri de potasiu şi de produse petroliere din Belarus, printre care şi motorina. Noile sancţiuni au şi o componentă financiară, fiind interzise orice împrumuturi sau vânzarea unor anumite produse financiare către bănci sau alte instituţii financiare publice belaruse. Va fi de asemenea consolidat embargoul european asupra armelor, pentru a include aici şi armele de vânătoare şi de sport, precum şi interzicerea vânzării către Belarus a produselor cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară) şi a echipamentelor de supraveghere.

Această decizie demonstrează că UE trimite un semnal puternic de susținere a poporului din Belarus prin impunerea unor noi măsuri restrictive, a spus și președintele Consiliului European, Charles Michel, care a adăugat că mesajul Uniunii Europene către regimul de la Minsk “nu poate fi înțeles greșit: Eliberați toți prizonierii politici. Opriți continuarea represiunii. Începeți un dialog național incluziv”.

Prin această nouă serie de sancţiuni liderii UE speră să-l facă pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko să cedeze şi să părăsească puterea. Sancţiunile ”sunt un mijloc de a face presiune asupra guvernului din Belarus şi ele vor face rău”, a spus şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în timp ce opozanta Tihanovskaia crede că aceste măsuri ”pot contribui la încetarea violenţei şi eliberarea oamenilor”.

Anterior, statele membre ale Uniunii Europene au decis la 4 iunie să interzică accesul în spaţiul său aerian pentru companiile aeriene din Belarus şi să finalizeze noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Minsk condus de Aleksandr Lukashenko.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a hotărât să consolideze măsurile restrictive existente, având în vedere situația din Belarus, prin introducerea unei interdicții privind survolarea spațiului aerian al UE și accesul pe aeroporturile UE al transportatorilor belaruși de orice tip.

Ulterior, printr-o rezoluție adoptată la 11 iunie cu 626 voturi pentru, 16 împotrivă și 36 abțineri, Parlamentul European a condamnat cu fermitate ”deturnarea zborului Ryanair” ca act de ”terorism de stat” și a cerut eliberarea imediată și necondiționată a lui Raman Pratasevici și a Sofiei Sapega, precum și a tuturor celorlalți prizonieri politici din Belarus.

Rezoluția a îndemnat Consiliul să sancționeze cât mai curând posibil persoanele și entitățile din Belarus implicate în devierea forțată și răpirea celor doi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Emmanuel Macron prezintă joi prioritățile președinției Franței la Consiliul UE, mandat ce debutează la 1 ianuarie 2022

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Preşedintele Emmanuel Macron va susţine joi o conferinţă de presă în care va prezenta priorităţile preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene care va începe pe 1 ianuarie 2022, care va coincide cu sezonul electoral prezidențial francez și care va reprezenta o șansă pentru promovarea ambițiilor de autonomie și suveranitate strategică.

Joi, la ora 16:00 (15:00 GMT), la Palatul Elysee, şeful statului francez “va prezenta principalele priorităţi europene pe care Franţa le va susţine în timpul preşedinţiei”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la Paris, într-un context al dezbaterilor la nivel european concentrate pe teme precum primirea migranţilor sau locul UE în lume, transmite AFP, relatează Agerpres.

Emmanuel Macron, care se prezintă ca un european convins, a comunicat în mai multe rânduri importanţa pe care o acordă acestei preşedinţii semestriale care va coincide cu campaniile electorale pentru alegerile prezidenţiale din Franţa (10 şi 24 aprilie) şi cu scrutinul legislativ programat pentru luna iunie. Astfel, secretarul de stat pentru afaceri europene, Clement Beaune, a dat recent asigurări că Franța va acționa ca un intermediar onest și neutru atunci când va deține președinția semestrială a Consiliului UE și va ține deoparte politica internă.

Preşedintele Macron va dezvălui joi lista oraşelor în care vor fi organizate mai multe evenimente în perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului UE, precum şi logo-ul acesteia. Totodată, premierul Jean Castex urmează să se întâlnească în aceeaşi zi cu preşedinţii grupurilor politice din Parlamentul European şi cu preşedintele instituţiei, David Sassoli. 

Obiectivele președinției franceze vizează consolidarea suveranităţii europene, în special prin autonomie militară, reformarea acordurilor Schengen, promovarea pachetului în domeniul climei şi reconstruirea unui tratat de pace şi prietenie cu Africa sub egida UE.

Prin vocea ministrului său de finanțe, Bruno Le Maire, președinția franceză a Consiliului UE a făgăduit ”să se bată pentru o Europă” puternică în lume, care să rivalizeze cu China și Statele Unite. Printre obiectivele sale se numără reconstruirea ”unui tratat de pace și prietenie cu Africa” pentru prevenirea migrației, dar șireformă a sistemului de azil european.

În egală măsură, anul trecut, de Ziua Națională a României, Franța și-a exprimat dorința să lucreze împreună cu România la o ”agendă europeană comună” în timpul președinției sale la Consiliul UE.

O temă aparte și de mare interes pentru Emmanuel Macron va fi dimensiunea apărării. De altfel, 2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Totodată, într-un discurs susținut săptămâna trecută în plenul Parlamentului European de la Strasbourg cu prilejul unei ceremonii de omagiere a fostului președinte francez Valery Giscard d’Estaing, Macron a pledat pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”.

Nu în ultimul rând, în timpul președinției franceze urmează să se încheie și lucrările Conferinței privind viitorul Europei, cel mai amplu demers de consultare cu cetățenii și cu decidenții, concept originar dintr-o scrisoare a lui Emmanuel Macron pentru cetățenii europeni, publicată de președinția franceză și în limba română, în care liderul francez a pledat ca ”împreună să trasăm calea Renașterii europene”.

Mai multe detalii despre viitoarea președinție franceză a Consiliului UE pot fi regăsite aici.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi o serie de decizii de stabilire a patru măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace (EPF) în sprijinul Georgiei, Republicii Moldova, Ucrainei și Republicii Mali, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceste măsuri vizează consolidarea capacităților țărilor beneficiare în domeniul militar și al apărării, cu scopul de a promova reziliența internă și pacea. În cazul Georgiei, al Republicii Moldova și al Ucrainei, UE urmărește, de asemenea, să consolideze capacitatea și interoperabilitatea forțelor armate locale de a contribui la misiunile și operațiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC). Măsurile sunt un răspuns la solicitările trimise Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de către țările implicate.

Toată asistența va face obiectul respectării dreptului internațional relevant, în special a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, precum și a instrumentelor juridice relevante și a celor mai bune practici bazate pe normele, standardele și politicile internaționale și ale UE privind furnizarea de echipamente forțelor armate. Niciuna dintre măsuri nu implică furnizarea de echipamente concepute pentru utilizarea forței letale.

În ce privește Georgia, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor de apărare georgiene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii civililor în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va furniza echipamente medicale și de inginerie neletale și mijloace de mobilitate de tip civil.

Această măsură are o valoare de 12,75 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

În privința Republicii Moldova, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Serviciului medical militar și ale Batalionului de geniu al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a oferi serviciile respective populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Serviciul medical militar și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive pentru Batalionul de geniu.

Această măsură are o valoare de 7 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Referitor la Ucraina, această măsură de asistență va spori capacitatea generală de rezistență a Ucrainei și va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va finanța unități medicale militare, inclusiv spitale de campanie, unități de geniu, de mobilitate și logistică, precum și sprijin în domeniul cibernetic.

Măsura este în valoare de 31 de milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Împreună cu Misiunea de instruire a UE în Mali, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate maliane pentru a le permite să desfășoare operațiuni militare menite să restabilească integritatea teritorială a Mali și să reducă amenințarea reprezentată de grupurile teroriste. Acest lucru ar trebui să contribuie la o prezență sporită a serviciilor de stat în zonele îndepărtate și să conducă la o mai bună protecție a civililor.

UE va continua să profesionalizeze forțele armate maliane în trei domenii principale: sprijinirea Academiei de subofițeri din Banankoro; renovarea infrastructurii de instruire din Sévaré Mopti; și furnizarea de echipamente pentru unitățile susținute ale forțelor armate maliane.

UE urmărește îndeaproape situația politică din Mali și este alături de poporul malian pentru a promova pacea și stabilitatea în această țară. UE intenționează să își continue cooperarea cu această țară, în special în ceea ce privește asigurarea securității civililor. Măsura este în valoare de 24 de milioane EUR pe o perioadă de 30 de luni. Măsura de asistență va fi evaluată cu atenție și ar putea fi suspendată în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru o bună punere în aplicare a acesteia.

Facilitatea europeană pentru pace a fost înființată în martie 2021 pentru a finanța acțiunile externe ale UE cu implicații militare sau de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională. În special, FPM permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește aspectele militare și de apărare.

Consiliul a adoptat deja trei măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace: o măsură în valoare de 130 de milioane EUR pentru a sprijini Uniunea Africană în iulie și măsuri de sprijinire a Bosniei și Herțegovinei și a Mozambicului în valoare de 10 milioane EUR și, respectiv, 40 de milioane EUR, în noiembrie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat noua PAC, o politică agricolă mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță pentru perioada 2023-2027

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul unei reuniuni desfășurate joi, Consiliul UE a adoptat în mod formal politica agricolă comună (PAC) pentru perioada 2023-2027. Noua legislație pregătește terenul pentru o PAC mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță, care urmărește să asigure un viitor durabil pentru fermierii europeni, să ofere un sprijin mai bine direcționat fermelor mai mici și să permită o mai mare flexibilitate pentru statele membre în ceea ce privește adaptarea măsurilor la condițiile locale, informează comunicatul oficial

„După mai mult de trei ani de eforturi intense, am ajuns în cele din urmă la linia de sosire. Noua PAC care a fost adoptată astăzi marchează o etapă importantă în politica agricolă a UE, deschizând calea către un viitor mai echitabil și mai durabil pentru fermierii europeni”, a transmis ministrul sloven al agriculturii.  

Procesul de reformare a PAC a început în 2018, când Comisia Europeană și-a publicat propunerea inițială. În octombrie 2020, Consiliul și Parlamentul European și-au adoptat pozițiile de negociere, lansând nouă luni de negocieri care au culminat cu un acord politic la care s-a ajuns în iunie 2021.

O caracteristică esențială a noii politici este introducerea unor planuri strategice la nivelul statelor membre, care să permită guvernelor naționale să adapteze dispozițiile PAC la nevoile comunităților lor agricole, în cooperare cu autoritățile locale și cu părțile interesate relevante.

De asemenea, politica este cea mai ambițioasă din punct de vedere ecologic până în prezent, un sfert din plățile directe fiind rezervate practicilor agricole verzi. În plus, este prima PAC care include o dimensiune socială menită să garanteze condiții adecvate de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii agricoli.

Cele trei regulamente care alcătuiesc pachetul de reformă a PAC vor fi semnate atât de Consiliu, cât și de Parlament și vor fi publicate în Jurnalul Oficial. Statele membre trebuie să își prezinte proiectele de planuri strategice până la 1 ianuarie 2022, după care Comisia va începe procesul de evaluare a acestor planuri și va furniza feedback. Noua PAC va intra în vigoare din 2023 și se va aplica până în 2027.

Citiți și: Noua Politică Agricolă Comună a fost adoptată de PE și va intra în vigoare în 2023. Versiunea reformată este mai ecologică, mai echitabilă și mai flexibilă


Politica agricolă comună (PAC) reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE. Aceasta urmărește:

  • să asigure aprovizionarea cetățenilor UE cu alimente sigure și la prețuri convenabile
  • să garanteze un nivel de trai echitabil pentru fermieri
  • să conserve resursele naturale și să respecte mediul înconjurător

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a prezentat trei propuneri legislative menite să pregătească PAC pentru viitor. Printre principalele aspecte ale propunerilor se numără:

  • o mai bună direcționare a plăților directe și a intervențiilor pentru dezvoltarea rurală, ambele categorii făcând obiectul unei planificări strategice
  • o nouă arhitectură „verde” bazată pe condițiile de mediu care trebuie respectate de către fermieri și măsuri voluntare suplimentare în cadrul ambilor piloni
  • abordare bazată pe performanță („noul model de performanță”), conform căreia statele membre ar trebui să raporteze realizările lor în fiecare an

La finalul anului 2020 a fost adoptat regulamentul de tranziție privind PAC, care avea ca obiectiv asigurarea continuității sprijinului juridic și financiar în cadrul PAC pentru fermieri și alți beneficiari înainte ca noile norme reformate să intre în vigoare în 2023. Regulamentul a asigurat faptul că plățile nu vor fi întrerupte, oferind în același timp statelor membre timpul necesar pentru a-și pregăti planurile strategice naționale în domeniul PAC.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.58 mins ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu1 hour ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.2 hours ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.3 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.3 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

NATO4 hours ago

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending