Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat, în perioada 16 – 17 ianuarie 2025, la reuniunea informală Snow Meeting, desfășurată la Trakai și Vilnius, în Lituania. Evenimentul, dedicat temelor de politică externă și de securitate, este organizat anual de către MAE lituanian și reunește miniștri de externe din state membre UE și NATO, precum și înalți oficiali și reprezentanți ai mediului academic din Europa și SUA. 

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în intervențiile sale, șeful diplomației române a subliniat necesitatea menținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv prin acțiunile europene, transatlantice și împreună cu partenerii globali. A prezentat viziunea României cu privire la subiectele majore de pe agenda NATO, inclusiv în perspectiva Summit-ului NATO de la Haga.

În context, Emil Hurezeanu s-a referit la amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Totodată, ministrul afacerilor externe s-a referit la cele mai recente încălcări ale spațiului aerian național, în urma atacurilor Federației Ruse din 16 ianuarie asupra infrastructurii fluviale ucrainene de la Dunăre.

Oficialul român a reiterat imperativul continuării sprijinului oferit Ucrainei și s-a referit la asistența constantă și pe multiple paliere oferită Ucrainei de la începutul agresiunii Rusiei asupra statului vecin. A punctat și necesitatea sprijinirii altor state vulnerabile, cu accent pe Republica Moldova.

Citiți și: Ministrul de Externe Emil Hurezeanu și omologul lituanian au discutat despre aprofundarea coordonării în privința consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO

În marja participării la reuniunea Snow Meeting, ministrul Emil Hurezeanu a avut întrevederi cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, și cu ministrul afacerilor externe al Republicii Estonia, Margus Tsahkna.

În cadrul întrevederii cu omologul polonez, ministrul Emil Hurezeanu a salutat caracterul dinamic al dialogului româno-polon, subsumat Parteneriatului Strategic bilateral și reflectat de o excelentă colaborare în plan securitar, economic și sectorial. A exprimat susținere pentru prioritățile Președinției poloneze a Consiliului UE, subliniind importanța unității și generării de soluții în special pentru creșterea rezilienței împotriva amenințărilor hibride. Cei doi oficiali au subliniat importanța consolidării Flancului Estic al NATO și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova.  

În cadrul întrevederii cu omologul eston, ministrul Emil Hurezeanu a salutat relațiile excelente dintre cele două țări, buna coordonare în cadrul UE și NATO, precum și al formatelor regionale. A avut loc un schimb de opinii privind substanțializarea cooperării bilaterale, cu accent pe oportunitățile de intensificare a relațiilor economice și sectoriale. Dialogul pe temele de actualitate de pe agenda europeană și de securitate a reliefat similitudinea de abordări, pornind de la preocuparea comună a ambelor state pentru avansarea proiectului european, consolidarea Flancului Estic al NATO și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova. 

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță derularea unui proiect în domeniul energetic finanțat din fonduri europene, de această dată pentru Transelectrica. Banii europeni vor fi folosiți pentru digitalizarea rețelei electrice de transport. Valoarea totală a proiectului ajunge la aproximativ 106 milioane de lei, dintre care 89 milioane lei sunt fonduri nerambursabile, fiind finanțat prin Fondul pentru Modernizare. 

„Prin astfel de investiții creăm o infrastructură energetică sigură și stabilă, întărim securitatea energetică a țării și facilităm accesul la rețea pentru noi capacități de producere. Toate acestea sunt în beneficiul nostru, al consumatorilor de energie, pentru a avea energie sigură, la prețuri corecte și verde. […] Din nou, banii europeni, cea mai importantă resursă de dezvoltare pentru România din ultimii ani, își fac treaba. Fără banii atrași prin PNRR, prin Fondul de Modernizare și alte programe care ne aduc resurse financiare gratis, România ar fi fost departe, în urmă față de unde este astăzi”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Din punct de vedere tehnic, proiectul cuprinde două componente principale: 

1. Sistem de contorizare și management al datelor pe piața angro, care permite achiziționarea datelor din contoare la intervale de 1, 15 și 60 de minute.
2. Sistem de monitorizare a calității energiei electrice (Power Quality Monitoring System – PQMS), aflat în implementare, care contribuie la asigurarea securității cibernetice.

Potrivit acestuia, proiectul prevede introducerea tehnologiilor SMART Metering, asigură corectitudinea și securitatea datelor, adaptabilitatea la schimbările legislative și respectarea cerințelor Codului de măsurare a energiei electrice, precum și modernizarea managementului și îmbunătățirea serviciilor pentru clienți: „Unul dintre beneficiile importante ale finalizării acestei lucrări este reprezentat de publicarea periodică a datelor care permit actorilor din piață să ia decizii rapide pentru reducerea consumului și a costurilor.”

„Banii veniți de la Uniunea Europeană, atât de huliți de extremiști, sunt cei care ne ajută să ne asigurăm suveranitatea reală a țării, stând pe picioarele noastre, dezvoltându-ne economia și sectoarele strategice, cum este cel al Energiei, pentru a nu depinde de nimeni”, a conchis Burduja.