Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit joi, la Palatul Cotroceni, pentru a analiza și completa cadrul legal privind protecția spațiului aerian național, într-un context regional marcat de tensiuni și amenințări persistente, principalul subiect al discuțiilor fiind stabilirea unor proceduri clare pentru intervenția împotriva dronelor și aeronavelor neautorizate.
Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a explicat după ședința CSAT că „folosirea armamentului și distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanță, dacă toți ceilalți pași sunt ignorați și aeronava nu se identifică și nu părăsește spațiul aerian al României”.
El a precizat că în cazul aeronavelor militare „decizia și toată procedura este coordonată și derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO”, în timp ce pentru aeronavele civile „decizia de doborâre este la ministru, ca și până acum”.
Oficialul a arătat că discuțiile s-au concentrat pe două proiecte subsecvente Legii 73/2025, privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate.
„Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. Toate instituțiile din apărare au o listă de obiective care trebuie protejate, se actualizează în funcție de realități, poate cuprinde obiective temporare, de exemplu atunci când se întâmplă un eveniment important, unde ai, de exemplu, președinți de stat sau premieri într-un spațiu public”, a spus Moșteanu.
El a subliniat și pașii procedurali prevăzuți de legislație.
„Vorbim de trei pași: unul de identificare, al doilea, general, de bruiere, al treilea de intervenție și nu o să intru în mai multe detalii, detaliile fiind clasificate”, a precizat ministrul.
În plus, ministrul a reamintit că pentru aeronavele civile decizia are și „o componentă politică”, evocând lecțiile dure învățate după 11 septembrie 2001.
„De atunci a rămas ca decizia, și suntem practic pe cadru vechi, în care decizia în cazul aeronavei civile cu pilot […] este la ministru, pentru că este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civil”, a explicat Moșteanu.
Frontierele estice ale Europei sunt în stare de alertă maximă după ce forțele NATO au doborât pe 10 septembrie patru din 19 drone rusești care au invadat spațiul aerian al Poloniei. Ulterior, Polonia a activat articolul 4 din Tratatul NATO care se referă la mecanismul de consultări dintre aliați în cazul în care un stat membru este amenințat.
În urma acestor evenimente în care Moscova a testat vigilența aliată, NATO a anunțat pe 12 septembrie lansarea unei noi misiuni majore de descurajare și apărare pe flancul estic. Operațiunea, denumită „Santinela Estică” („Eastern Sentry”), va mobiliza resurse militare din mai multe state aliate, inclusiv Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, pentru a apăra teritoriul aliat de la Nordul Îndepărtat la Marea Neagră.
La o zi distanță, o dronă rusească a fost detectată sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:23, în spațiul aerian al României, iar piloții români au avut aprobarea de a doborî aparatul de zbor rusesc. Ministerul Apărării Naționale a precizat ulterior, într-un comunicat în care a evaluat incidentul produs de pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian național, că piloții au primit autorizarea de a doborî ținta, dar au luat în calcul riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul.
Cel mai recent, pe 19 septembrie, trei avioane de luptă rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei, Moscova continuând provocările. Și Estonia a activat articolul 4 din Tratatul NATO, consultări în urma cărora Alianța a precizat că va utiliza, în conformitate cu dreptul internațional, toate instrumentele militare și non-militare necesare pentru a se apăra și pentru a descuraja toate amenințările, din toate direcțiile.
În acest context, reprezentanți ai guvernelor din România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Finlanda, Lituania și Polonia, se vor întâlni vineri, prin videoconferință, cu oficiali ai Comisiei Europene pentru a discuta despre propunerea de construire a unui „zid european al dronelor”.
