Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut vineri o discuție telefonică cu omologul său de la Kiev, Andrii Sybiha, pe agenda convorbirii figurând sprijinul european pentru Ucraina în fața războiului Rusiei, aderarea țării vecine la UE, precum și „atenția specială pe care o acordă România” reformei din sistemul ucrainean de educație.

Șefa diplomației române a precizat, într-o postare pe X, că unul dintre subiectele abordate a fost situația liceelor românești din Cernăuți.

„Am clarificat că, deși unele faze ale reformei educaționale implică propuneri locale, decizia finală privind numărul de licee nu va ignora nevoile legitime ale comunității noastre. Am subliniat atenția specială pe care o acordă România implementării reformei educaționale în curs de desfășurare în Ucraina și cerința noastră ca aceasta să protejeze nevoile comunității vorbitoare de limbă română în ceea ce privește accesul la educație în limba maternă”, a declarat Oana Țoiu.

Just concluded a phone call with my dear colleague, @andrii_sybiha, Foreign Minister of 🇺🇦.
I have expressed our solidarity in the face of last night’s renewed brutal bombardment by Russia that has led to further civilian deaths and destruction of apartments in Kyiv.

In our… pic.twitter.com/jgHqRpJ2rn

— Toiu Oana (@oana_toiu) November 14, 2025

Ministrul i-a indicat omologului ucrainean „importanța primordială a luării în considerare a cererilor și așteptărilor legitime ale minorității vorbitoare de limbă română din Ucraina”.

„Reforma trebuie să asigure oportunități adecvate de învățare în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorității române. Acestea se așteaptă în mod legitim ca identitatea lor națională să fie păstrată și protejată”, a adăugat șefa diplomației române.

Alte subiecte abordate au fost aderarea Ucrainei la UE și „modalitățile de a face agresorul să plătească”, a mai precizat Oana Țoiu, care a descris sancțiunile introduse de președintele american Donald Trump împotriva Rusiei drept „un instrument extrem de necesar și eficient pe calea către pace”.

I had a substantial call with Foreign Minister of Romania @Oana_Toiu.

I briefed my counterpart on Russia’s intensified strikes against Ukraine and our critical infrastructure.

We focused on the main topics of our bilateral cooperation, shared security challenges in the region,…

— Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) November 14, 2025

La rândul său, șeful diplomației ucrainene a declarat că dialogul telefonic pe care l-a avut cu Țoiu a fost unul „substanțial”.

„Am informat-o pe omoloaga mea despre intensificarea atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a infrastructurii noastre critice. Ne-am concentrat pe principalele teme ale cooperării noastre bilaterale, provocări comune de securitate în regiune și implementarea acordurilor încheiate în timpul convorbirii de săptămâna trecută dintre președinții noștri”, a scris Andrii Sybiha, tot pe X.

El a menționat că a vorbit cu Oana Țoiu și despre „minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație”.

„Am reafirmat că abordarea Ucrainei rămâne deschisă, de bună vecinătate și bazată pe respect reciproc și parteneriat cu România”, a conchis ministrul Andrii Sybiha.

Germania va finanța un pachet de arme în valoare de 150 de milioane de euro pentru Ucraina, prin intermediul inițiativei Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), a anunțat vineri ministrul german al apărării, Boris Pistorius, informează Euronews.

Declarațiile au fost făcute după reuniunea Grupului celor Cinci (E5), pe care Pistorius a găzduit-o la Berlin alături de omologii săi din Polonia, Italia, Franța și Regatul Unit. La discuții au participat și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, prin videoconferință.

Inițiativa PURL a fost lansată în iulie de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele SUA, Donald Trump, pe fondul criticilor venite din partea Casei Albe privind necesitatea ca Europa să își asume o parte mai mare a responsabilității pentru securitatea Ucrainei.

Noul mecanism financiar presupune ca 17 aliați, majoritatea europeni, să cumpere arme fabricate în SUA, care sunt ulterior transferate Ucrainei. Scopul este asigurarea unui flux previzibil de sprijin militar letal și neletal, inclusiv sisteme de apărare aeriană.

Potrivit Institutului Kiel, sprijinul militar occidental pentru Ucraina a scăzut cu 43% în lunile iulie și august, comparativ cu prima jumătate a anului.

În context, Pistorius a transmis vineri, într-o postare pe Instagram, că Parlamentul german a convenit asupra proiectului de buget pentru 2026, care include 11,5 miliarde de euro pentru Ucraina anul viitor, reprezentând o creștere cu 3 miliarde mai mult față de planificarea inițială. Votul final este așteptat la sfârșitul lunii.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by German Embassy London (@germanyinuk)

Printre sistemele achiziționate în SUA se numără sistemul Patriot și rachetele aferente. Pistorius nu a comentat dacă Germania va furniza și rachete Taurus Kievului.

În declarațiile de după reuniunea E5, ministrul german a subliniat presiunea uriașă exercitată de Moscova asupra infrastructurii energetice ucrainene.

„Ucraina este în fața celei de-a patra ierni de război ca rezultat”, a spus Pistorius, adăugând că obiectivul președintelui rus este de a face lunile de iarnă „cât mai neplăcute posibil” pentru ucraineni, pentru a le submina moralul. „Ucraina poate continua să se bazeze pe noi”, a reiterat ministrul german.

Pistorius a precizat, de asemenea, că Germania va continua să investească în industria de apărare ucraineană.

Un alt subiect central al reuniunii l-au constituit amenințările hibride la adresa statelor europene. Pistorius a menționat recentele încălcări ale spațiului aerian din țări NATO și UE.

„Rusia încearcă să ne tulbure și să ne sperie societățile”, a spus el, referindu-se inclusiv la situațiile în care aeroporturi europene au fost evacuate din cauza incursiunilor cu drone.

Ministrul german a cerut, astfel, o coordonare mai strânsă  în privința apărării antidronă, anunțând că o propunere pentru achiziții comune de sisteme ieftine de apărare antidronă va fi prezentată la următoarea reuniune E5 din Varșovia, la începutul anului viitor.

Deși nu există dovezi ferme care să lege aceste incidente de Rusia, Pistorius a sugerat că responsabilul este evident.

„Nu trebuie să fii Sherlock Holmes ca să înțelegi cine ar avea de câștigat de pe urma acestor încălcări ale spațiului aerian.”

La rândul său, secretarul britanic al apărării, John Healy, a confirmat că delegația britanică de experți în drone trimisă în Belgia își va continua misiunea, iar membri ai Regimentului 12 Artilerie Regală vor fi desfășurați în Finlanda pentru operațiuni de apărare antidronă.

Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat, vineri, la sediul Ministerului Afacerilor Externe pentru discuții despre drona care a intrat în spațiul aerian român pe 10 noiembrie, diplomatului rus fiindu-i prezentate dovezi “palpabile, ample și solide ale violării spațiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forțelor militare ruse, în cursul nopții de 10 spre 11 noiembrie”.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflată în proximitatea frontierei cu România.

Potrivit sursei citate, partea română a exprimat, în cursul convocării ambasadorului Federației Ruse, protestul ferm față de acest act inacceptabil și iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranității României.

De asemenea, reprezentanții MAE au atras atenția asupra repetării acestor situații, care constituie riscuri de o deosebită gravitate pentru siguranța cetățenilor români, precum și pentru securitatea României și a regiunii.

MAE a condamnat încă o dată, în mod ferm, atacurile ilegale și iresponsabile împotriva infrastructurii civile ucrainene din proximitatea frontierei cu România și a reamintit responsabilitatea exclusivă a Federației Ruse pentru războiul de agresiune în curs împotriva Ucrainei. Totodată, a fost menționat că România are dreptul să ia măsurile legale necesare să își protejeze cetățenii și teritoriul inclusiv prin tot spectrul de instrumente politice, inclusiv prin sancțiuni.

“În pofida acțiunii iresponsabile și ilegale a Federației Ruse, în niciun moment cetățenii României din zona survolată nu au fost în pericol direct și iminent. România și aliații au capabilitățile și cadrul de acțiune pentru a gestiona orice situație de risc. România este în permanent contact cu aliații săi și cu ceilalți membri UE pe aceste subiecte”, a mai comunicat MAE.