Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul Apărării, mesaj de Ziua Imnului Național: „Deșteaptă-te Române!” a parcurs alături de armată principalele momente de cumpănă

Published

on

© MApN

Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, reiterează importanța simbolurilor pentru Armata României cu ocazia Zilei Imnului Național: „Imnul și Drapelul ne reprezintă ca națiune în fața întregii lumi, de aceea cred că nu există român care să nu tresară în momentele solemne în care aude Imnul național cu ocazia manifestărilor publice, după ce sportivii români urcă pe podium sau cu orice altă ocazie, atunci când vede drapelul tricolor ridicându-se pe catarg în acordurile imnului.”

Potrivit ministrului, „Deșteaptă-te Române!” a cucerit pentru totdeauna inimile românilor, prin mesajul său profund, dătător de speranță și înălțător în același timp. Noi toți și fiecare în parte însuflețim Imnul și Drapelul. Iar prin cele două simboluri noi suntem cei care dăm tărie și putere statului și armatei. Imnul Național aparține Patriei și deopotrivă fiecăruia dintre noi.”

„Imnul Național face parte din viața militarilor, începând cu jurământul de credință față de Patrie și Popor. El se intonează în deschiderea oricărei ceremonii militare, îi însoțește în momentele de bucurie, îi însoțește oriunde în lume, în misiuni, exerciții și teatre de operații și îi însoțește pe ultimul drum pe ostașii căzuți la datorie”, a mai adăugat acesta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

„Deșteaptă-te Române!” a parcurs alături de popor și armată principalele momente de cumpănă din istoria modernă și contemporană a României”, a conchis acesta.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

NATO

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

Published

on

© MApN/ Facebook

România a suplimentat contribuția la misiunea EUFOR ALTHEA prin participarea, începând de luni, 17 ianuarie, cu un detașament format din 30 de militari ai Batalionului 22 Infanterie „Romanați” din Caracal, aflat în subordinea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est din Craiova, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Infanteriștii olteni se vor alătura celor 39 de militari ce desfășurau, în principal, activități de stat major în cadrul comandamentului misiunii EUFOR ALTHEA dislocat în Camp Butmir, Sarajevo.

Plutonul de manevră este dotat cu mijloace tehnice blindate – PIRANHA III C, se află sub comanda operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din Statul Major al Apărării și va fi integrat în Batalionul Multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA. Militarii români vor executa, timp de șase luni, misiuni în sprijinul autorităților locale având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Decizia de suplimentare a contribuției României la Operația EUFOR ALTHEA a fost luată pentru îmbunătățirea nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații.

Suplimentarea de forțe se înscrie în plafonul aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării privind forțele și mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2022.

Misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene se desfăşoară pe teritoriul Bosniei şi Herţegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite.

Participarea României la operația EUFOR Althea reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât şi a parteneriatului NATO-UE, reprezentând, în același timp, un element de menținere a securității şi stabilității în regiune.

Continue Reading

NATO

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind acreditarea diplomatului Dănuţ-Sebastian Neculăescu în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României la NATO şi şef al Delegației Permanente a României la NATO, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Neculăescu preia această poziție după rechemarea din funcție a ambasadorului Stelian Stoian, cel care a condus delegația României la NATO din 2013 și care a fost numit între timp ambasador al României pe lângă instituțiile internaționale de la Viena.

Numirea lui Neculăescu la conducerea delegației României la Alianța Nord-Atlantică este anunțată într-un nou climat de tensiune între NATO și Rusia. Diplomatul are o bogată expertiză în securitatea regională, fiind anterior și secretar de stat pentru relațiile cu vecinătatea estică a României.

Potrivit MAE, Dănuț Sebastian Neculăescu este secretar de stat pentru afaceri strategice, este diplomat de carieră și lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al României din octombrie 2002. În perioada 2017-2019 a deţinut funcţia de secretar de stat pentru relații cu vecinătatea estică și relații multilaterale la nivel global. Pe parcursul carierei diplomatice a îndeplinit responsabilități atât în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cât și în serviciul diplomatic exterior.

În intervalul aprilie – iulie 2017 a îndeplinit funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului.

Anterior, din iunie 2016 și până aprilie 2017 a deținut funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice și, ulterior, pentru afaceri regionale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A contribuit la aprofundarea dialogului strategic cu SUA, inclusiv prin participarea la consultări în cadrul Celei de a V-a reuniune a Task-Force-ului pentru implementarea Declarației comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi SUA. De asemenea, printre principalele linii de mandat s-a numărat consolidarea Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană a Republicii Moldova.  

În perioada august 2015 – iunie 2016, a ocupat poziția de director general pentru afaceri strategice, iar în intervalul octombrie 2011 – ianuarie 2013, respectiv noiembrie 2013 – august 2015 a îndeplinit funcția de director pentru politici de securitate. Din aceste poziții a contribuit la pregătirea Summit-urilor NATO din SUA (Chicago – 2012), Marea Britanie (New Port – 2014), precum și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României pe dimensiunea de securitate cu SUA, Polonia și Turcia. În perioada ianuarie 2013 – noiembrie 2013 a lucrat în calitate de responsabil cu planificarea activităților de monitorizare din cadrul Cartierului General de la Tbilisi al Misiunii UE a Monitorizare din Georgia (EUMM). În intervalul decembrie 2006 – mai 2009 a fost adjunct reprezentantului permanent al României la dialogul politico-militar de la Viena, (Forumul pentru Dialog în domeniul Securității/FSC, Comisia Consultativă Cer Deschis, Grupul Consultativ Comun/JCG) și în Comitetul de Securitate al OSCE, creat în 2006.

În intervalul mai 2009 – septembrie 2011 a fost adjunctul reprezentantului permanent al României pe lângă Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, și Comisiei pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO). Din această poziție a contribuit la pregătirea și derularea mandatului României de vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA (2009 – 2011), respectiv de președinte al Conferinței Generale a AIEA (septembrie 2011). Totodată, a sprijinit îndeplinirea mandatului României de coordonator la nivelul Agenției de la Viena pentru negocierile cu Secretariatul AIEA şi statele membre privind bugetul AIEA pentru 2010 – 2011 și al elaborării Strategiei AIEA pe Termen Mediu pentru 2012 – 2017.

Anterior, în intervalul martie 2004 – decembrie 2006, a îndeplinit funcția de șef birou și ulterior director al Direcției OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Între anii 2002 – 2004 a îndeplinit funcții de consilier la Cabinetul Ministrului și de secretar III, ulterior secretar II, în cadrul Direcției Analiză și Planificare Politică, respectiv Direcției NATO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 

Este absolvent al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității din București și al Facultății de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, București. 

A absolvit cursuri ale Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe (2002), Academiei Diplomatice din Marea Britanie (2002) și Colegiului NATO de la Roma (2003).

S-a născut în 1975. Este căsătorit și are un băiat.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

Published

on

© MAE

NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și speră ca dialogul privind situația de securitate actuală să continue, a declarat duminică, la Digi24, ministrul de externe Bogdan Aurescu. Acesta a mai spus că refuzul dialogului, după ce Rusia a creat o situație de securitate dificilă la granița cu Ucraina, și o incursiune militară, ar fi o abordare „iresponsabilă”.

„Noi am organizat această serie de dialoguri cu Federația Rusă în săptămâna care s-a încheiat într-un mod complementar tocmai pentru a încerca să găsim o cale spre dezescaladare. Acesta este rostul pe care l-au avut toate aceste discuții. Nu e vorba despre o negociere, ci despre un dialog care am propus Rusiei să continue. Consilul NATO-Rusia, care s-a întâlnit pe 12 ianuarie, a propus reprezentanților ruși să existe o serie de reuniuni ale acestui Consiliu NATO-Rusia, astfel încât să putem continua discuția în mod aplicat pe fiecare componentă a situației de securitate din acest moment. Așteptăm în continuare un răspuns din partea Rusiei, pentru că noi sperăm ca acest dialog să continue”, a spus ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

Calificând ca „iresponsabilă” o abordare în care Rusia ar refuza dialogul cu NATO și ar acționa militar în Ucraina, șeful diplomației române a exprimat speranța Alianței pentru găsirea de soluții comune la situația de securitate actuală, însă pe baza arhitecturii existente. 

„Absența dialogului ar însemna, tocmai, o abordare care nu mai corespunde cu conduita pe care noi o dorim responsabilă din partea Federației Ruse. Nu poți să creezi o situație de securitate dificilă, să aduci foarte multe trupe și echipamente militare pentru a crea o presiune, să ameninți practic cu folosirea forței, să pui sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate europeană prin propuneri care sunt în mod vădit inacceptabile, după care să refuzi dialogul și să treci la acțiune militară directă”, a comentat ministrul de externe, Bogdan Aurescu. „O astfel de abordare ar fi o abordare care ar fi iresponsabilă și noi sperăm ca partea rusă să continue dialogul pentru a putea să găsim soluții împreună la această situație de securitate, însă evident cu păstrarea arhitecturii de securitate existente, care este foarte valabilă în acest moment”, a adăugat șeful diplomației române.

Joi, consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat că discuțiile cu Rusia au fost „utile” și au oferit ambelor părți noi perspective asupra cărora să reflecteze, însă fără a aduce atingere principiilor relevante pentru partenerii occidentali.

De asemenea, oficialul american a precizat că SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

După o întâlnire între SUA și Rusia, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului.

Citiți șPatrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

De altfel, președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, dezacordurile dintre părți fiind foarte mari, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

Tot joi, SUA au avertizat că vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

Continue Reading

Facebook

RUSIA29 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.2 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.3 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO4 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA5 hours ago

La un an de la arestarea sa, Aleksei Navalnîi declară că ”nu regretă nicio secundă” că a revenit în Rusia pentru a continua lupta împotriva Kremlinului

NATO5 hours ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

RUSIA29 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending