Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, invitat de omologul eston Urmas Reinsalu să ia cuvântul în cadrul sesiunii informale a Consiliului de Securitate ONU, organizate online la 8 mai cu ocazia aniversării a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial

Published

on

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut luni o convorbire telefonică cu omologul eston, Urmas Reinsalu.

În cadrul acestei discuții, șeful diplomației estone l-a invitat pe oficialul român să participe și să ia cuvântul în cadrul unei sesiuni informale a Consiliului de Securitate ONU (prezidat în luna mai de Estonia, ca membru nepermanent al Consiliului), ce va fi organizată online la data de 8 mai, pe tema marcării aniversării a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Invitația a fost acceptată de către ministrul Bogdan Aurescu, informează MAE printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Convorbirea a prilejuit un schimb de vederi asupra situației generate de pandemia COVID-19 la nivelul celor două țări, cei doi miniștri exprimând disponibilitatea pentru susținere reciprocă și cooperare pentru gestionarea provocărilor actuale, este precizat în comunicat.

Potrivit sursei mai sus amintite, au fost trecute în revistă inclusiv planurile de acțiune avute în vedere de cele două state pentru ieșirea din criză și relaxarea măsurilor restrictive.

De asemenea, în cadrul convorbirii cei doi oficiali și-au exprimat disponibilitatea pentru susținere reciprocă și pentru gestionarea eficientă a provocărilor generate de pandemia COVID-19 la nivelul celor două țări.

Ministrul eston a adresat mulțumiri autorităților române pentru cooperarea foarte bună cu Estonia în această perioadă și solidaritatea demonstrată de România pe durata crizei COVID-19, inclusiv în ceea ce privește exceptarea de la aplicarea unor măsuri restrictive pentru exporturi punctuale de medicamente destinate Estoniei, mai precizează sursa citată.

Cei doi miniștri au exprimat, totodată, satisfacția față de nivelul relațiilor bilaterale, caracterizate printr-un dialog dinamic și printr-o cooperare consolidată în diverse sectoare.

Discuțiile au prilejuit, totodată, o evaluare asupra perspectivelor cooperării în cadrul Inițiativei celor Trei Mări (I3M), inclusiv în contextul găzduirii, de către Estonia, a următorului Summit.

Discuţiile au prilejuit, totodată, o evaluare asupra perspectivelor cooperării în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), inclusiv în contextul găzduirii, de către Estonia, a următorului summit. Ministrul Bogdan Aurescu a salutat decizia Estoniei de a se alătura Fondului de Investiţii al Iniţiativei şi a dat asigurări că ţara noastră va rămâne implicată în cooperarea în acest format, ”pentru valorificarea deplină a potenţialului I3M, fiind disponibilă să ofere în continuare sprijin şi expertiză în buna organizare a următorului summit, inclusiv în baza bunelor practici şi a lecţiilor învăţate cu prilejul găzduirii, cu succes, de către preşedintele României, Klaus Iohannis, a Summit-ului şi a Forumului de Afaceri din septembrie 2018”, arată MAE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Secția Consulară a Ambasadei României la Washington și-a suspendat activititatea după ce un membru al personalului a fost testat pozitiv cu COVID-19

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ambasada României în SUA a informat marţi, într-un comunicat de presă, că activitatea Secţiei Consulare a Ambasadei României la Washington a fost suspendată începând cu data de 14 iulie, ca urmare a faptului că un membru al personalului ambasadei a fost testat pozitiv la COVID-19, iar programările stabilite pentru perioada următoare – prin intermediul www.econsulat.ro – au fost anulate, potrivit Agerpres.

Secția Consulară a Ambasadei României la Washington și-a suspendat activititatea după ce un membru al personalului a fost testat pozitiv cu COVID-19

Decizia a fost luată în scopul protejării cetăţenilor români faţă de riscul epidemiologic, fiind justificată de necesitatea de a evita eventualele circumstanţe de propagare a COVID-19 în rândul persoanelor care au nevoie de servicii consulare sau al celor care le prestează, se menţionează în comunicatul citat.

Potrivit sursei menţionate, în această perioadă, serviciile consulare, inclusiv cele de urgenţă, vor fi asigurate de celelalte oficii consulare ale României aflate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii: de la New York, Miami, Chicago şi Los Angeles.

Un membru al personalului Ambasadei României la Washington a fost testat pozitiv la infecţia cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat al MAE, starea de sănătate a persoanei este bună şi se află sub supraveghere medicală.

Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi membrii de familie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl felicită pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, pentru realegerea sa ”istorică” : Aștept cu nerăbdare să continuam munca noastră împreună

Published

on

© The White House/ Flickr

Preşedintele american Donald Trump l-a felicitat pe omologul său polonez Andrzej Duda pentru realegerea ”istorică” a acestuia în funcţie, în urma scrutinului desfăşurat duminică.

”Felicitări prietenului meu președinte Andrzej Duda al Poloniei pentru realegerea sa istorică! Aștept cu nerăbdare să continuăm munca noastră împreună în numeroase domenii, inclusiv apărarea, comerțul, energia și telecomunicațiile!”, a transmis Donald Trump pe contul oficial de Twitter.

Președintele conservator Andrzej Duda (Lege și Justiție – PiS) câștigă un nou mandat la mică distanță de rivalul liberal, primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski (Platforma Civică – PO), potrivit rezultatelor oficiale cvasi-complete transmise luni de comisia electorală (PKW), informează dpa și AFP, preluat de Agerpres.

După numărarea a 99,7% din voturile exprimate, PKW a anunțat luni dimineață victoria președintelui în exercițiu, care a obținut 51,2% din sufragii, după o bătălie strânsă cu oponentul liberal, Rafal Trzaskowski, care a obținut 48,8% din voturi.

Andrzej Duda și-a căutat o consolidare electorală, el efectuând o vizită la Washington în urmă cu câteva zile, acolo unde a fost primit pentru a treia oară în ultimii trei ani de președintele Donald Trump. Preşedintele american a dat de înţeles că, la cerinţa lui Duda, o parte din trupele americane care vor fi retrase din Germania ar putea fi relocate în Polonia, costurile urmând să fie suportate de Polonia.

Relaţia strânsă cu Statele Unite este pilonul politicii externe promovată de Duda.

De cealaltă parte, primarul Varșoviei, inițiator al unei alianțe a orașelor deschise, pro-europene și anti-naționaliste alături de omologii săi edili din Budapesta, Praga și Bratislava, s-a angajat să repare relaţiile cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport ONU: Foametea, în creștere la nivel global. 690 milioane de persoane sufereau de foamete în 2019, iar criza COVID-19 ar putea crește cifra cu încă 130 milioane

Published

on

© UNICEF

Ultima ediţie a raportului Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial, publicat astăzi, 14 iulie, estimează că aproape 690 milioane de persoane au suferit de foamete în 2019 – creștere cu 10 milioane din 2018 şi cu aproape 60 milioane în cinci ani, iar bilanțul ar putea crește cu încă 130 milioane pănă la finele lui 2020, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Costurile mari şi accesibilitatea financiară scăzută înseamnă că miliarde de persoane nu se pot hrăni cu mâncare sănătoasă ori bogată în nutrienţi. Cele mai multe persoane care suferă de foamete sunt în Asia, dar numărul acestora creşte rapid în Africa. La nivel mondial, raportul preconizează faptul că pandemia de COVID-19 ar putea determina ca încă 130 de milioane de persoane să sufere de foamete cronică până la sfârşitul anului 2020. (Apariţia unor noi zone în care persoanele suferă de foamete acută în contextul pandemiei poate uneori determina creşterea acestui număr.)

Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial este studiul global cu cea mai mare autoritate, care urmăreşte progresul spre stoparea foametei şi a malnutriţiei. Acesta este creat în comun de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Fondul Internaţional pentru Agricultură (IFAD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În preambul, directorii celor cinci agenţii avertizează că „la cinci ani după ce lumea s-a angajat să pună capăt foametei, nesiguranţei privind obţinerea hranei şi tuturor formelor de malnutriţie, încă suntem departe de atingerea acestui obiectiv până în 2030”.

Explicarea cifrelor referitoare la foamete

În această ediţie, actualizările critice ale datelor pentru China şi alte ţări foarte populate ale lumii au determinat scăderea substanţială a estimărilor privind numărul global al persoanelor care suferă de foamete, până la cel curent de 690 de milioane. Cu toate acestea, nu s-a produs nicio schimbare a acestei tendinţe. Prin evaluarea întregului fenomen de foamete până în anul 2000 se ajunge la aceeaşi concluzie: după ce foametea cronică a scăzut constant timp de decenii, aceasta a început uşor să crească în 2014 şi acest lucru continuă şi în prezent.

Asia găzduieşte cel mai mare număr de persoane subnutrite (381 de milioane), Africa se află pe locul al doilea (250 de milioane), urmată de America Latină şi Caraibe (48 de milioane). Prevalenţa globală a subnutriţiei – sau procentajul total de persoane care suferă de foame – s-a schimbat puţin la 8,9%, dar cifrele absolute au crescut din 2014. Acest lucru înseamnă că în ultimii cinci ani foametea a crescut odată cu populaţia planetei.

Acest lucru, la rândul său, ascunde mari disparităţi regionale: în procente, Africa este regiunea cea mai afectată şi acest lucru este în creştere, cu 19,1% din populaţie afectată de subnutriţie. Acest procentaj depăşeşte dublul celui din Asia (8,3%) şi din America Latină şi Caraibe (7,4%). În privinţa tendinţelor curente, până în 2030, Africa va găzdui peste jumătate din populaţia lumii afectată de foamete cronică.

Efectele pandemiei

Pe măsură ce progresul luptei împotriva foametei stagnează, pandemia de COVID-19 intensifică vulnerabilităţile şi insuficienţele sistemelor alimentare ale lumii – adică toate activităţile şi procesele care afectează producţia, distribuţia şi consumul de alimente. Deşi este prea devreme să evaluăm impactul total al carantinelor şi al altor măsuri de izolare, raportul estimează că cel puţin alte 83 de milioane de persoane, sau posibil cel mult 132 de milioane, ar putea suferi de foame în 2020 ca rezultat al recesiunii economice declanşate de COVID-19. Acest pas înapoi aduce şi mai multă îndoială asupra îndeplinirii Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2 (“Zero Foame ”).

Diete nesănătoase, nesiguranţă alimentară şi malnutriţie

Combaterea foamei şi a malnutriţiei în toate formele sale (inclusiv subnutriţia, deficienţele de micronutrienţi, excesul de greutate şi obezitatea) nu înseamnă doar asigurarea hranei suficiente pentru a supravieţui: alimentele consumate – şi în special cele oferite copiilor – trebuie să conţină nutrienţi. Însă un obstacol cheie este costul mare al alimentaţiei nutritive şi accesibilitatea financiară scăzută a dietelor sănătoase pentru un număr foarte mare de familii.

Raportul prezintă dovezi privind faptul că o dietă sănătoasă costă peste 1,90 dolari americani/ zi, sumă ce reprezintă limita internaţională a sărăciei. Astfel, preţul celei mai ieftine diete sănătoase este de cinci ori mai mare decât preţul pentru o masă formată doar din alimente pe bază de amidon. Lactatele, fructele, legumele bogate în nutrienţi şi alimentele bogate în proteine (de origine vegetală sau animală) sunt cele mai scumpe grupe de hrană existente la nivel global.

Cele mai noi estimări arată că un număr uimitor de peste 3 miliarde de persoane nu-şi pot permite o dietă sănătoasă. În Africa Subsahariană şi Asia de Sud, 57% din populaţie se află în această stare – deşi nicio regiune, inclusiv America de Nord şi Europa, nu este ocolită. Ca rezultat parţial, cursa pentru stoparea malnutriţiei pare compromisă. Potrivit raportului, în 2019, între un sfert şi o treime dintre copiii sub cinci ani (191 de milioane) erau subdezvoltaţi sau aveau masă musculară redusă – erau prea scunzi sau prea slabi. Alte 38 de milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali. Printre adulţi, între timp, obezitatea a devenit o pandemie globală în sine.

Apel la acţiune

Raportul susţine că odată ce sunt integrate argumentele privind sustenabilitatea, o trecere globală la dietele sănătoase ar ajuta la combaterea reapariţiei foametei, aducând în același timp economii enorme. Acesta calculează că o astfel de trecere ar permite compensarea aproape în totalitate a costurilor pentru sănătate asociate cu dietele nesănătoase, care se estimează că vor ajunge la 1,3 mii de milioane de dolari americani per an în 2030; în timp ce costurile sociale legate de dietă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, care se estimează că vor ajunge la 1,7 mii de milioane de dolari americani, ar putea fi diminuate cu până la trei sferturi.

Raportul îndeamnă transformarea sistemelor alimentare pentru a reduce costurile alimentelor nutritive şi pentru a creşte accesibilitatea financiară a dietelor sănătoase. În timp ce soluţiile specifice vor fi diferite de la ţară la ţară, şi chiar în interiorul acestora, răspunsul general se află în intervenţiile din întreg lanţul de aprovizionare cu alimente, în mediul alimentar şi în economia politică ce dă formă comerţului, cheltuielilor publice şi politicilor de investiţii. Studiul face apel către guverne să integreze nutriţia în abordările lor privind agricultura; să acţioneze pentru a elimina factorii de creştere a costurilor din producţie, depozitare, transport, distribuţie şi comercializare a alimentelor – inclusiv prin reducerea ineficienţelor, a pierderii şi a risipei de alimente; să susţină producătorii locali la scară redusă pentru a creşte şi a vinde alimente mai nutritive şi să le asigure accesul în pieţe; să prioritizeze nutriţia copiilor, în calitate de categoria cu cel mai mare grad de necesitate; să încurajeze schimbarea comportamentului prin educaţie şi comunicare; să introducă nutriţia în sistemele sociale de protecţie şi în strategiile de investiţii la nivel naţional.

Directorii celor cinci agenţii ONU care au dezvoltat raportul Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial îşi declară angajamentul de a sprijini această schimbare esenţială, asigurându-se că va evolua „într-un mod sustenabil, pentru oameni şi pentru planetă”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending