Uniunea Europeană trebuie să își regândească prioritățile de cheltuieli pentru a crește bugetele de apărare, a declarat luni noul secretar general al NATO, Mark Rutte, în Parlamentul European, pledând ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare.

“În medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la un sfert din venitul lor național pe pensii, sănătate și sisteme de securitate socială, iar noi avem nevoie doar de o mică parte din acești bani pentru a face apărarea mult mai puternică”, a declarat Rutte în fața deputaților europeni, reuniți în cadrul Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare.

“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, relatează Politico Europe.

“Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a precizat Rutte.

O parte esențială a acestei securități este consolidarea cooperării dintre NATO și UE. În prima sa apariție în Parlamentul European în calitate de șef al NATO, Rutte a declarat că scopul este de a “aduce NATO și UE mai aproape împreună” pentru a contracara o “campanie de destabilizare” a Kremlinului, împreună cu amenințări care variază de la Iran și China la atacuri cibernetice și proliferare nucleară.

Majoritatea țărilor UE fac parte și din NATO, alianță politico-militară în interiorul căreia statele sale membre au convenit acum un deceniu să investească cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Însă, viitorul președinte al SUA Donald Trump ridică miza, cerându-le aliaților să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare – mult mai mult chiar decât Statele Unite, care cheltuiește 3,38%.

Pentru multe țări, atingerea procentului de 2% a fost un efort major, iar 5% pare inaccesibil, în timp ce Mark Rutte nu a adus vești bune politicienilor care sperau la o amânare.

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. De altfel, în primul său discurs major de la preluarea funcției, Mark Rutte le-a cerut aliaților să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

Luni, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene. Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump va prelua mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene, a anunțat luni președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-o scrisoare transmisă acestora.

Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump va prelua mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.

“Cred că împărtășim o evaluare similară a amenințărilor cu care se confruntă Europa. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a readus războiul de mare intensitate pe continentul nostru – încălcând principiile fundamentale ale dreptului internațional și amenințând securitatea europeană – împreună cu atacuri hibride și cibernetice din ce în ce mai numeroase asupra statelor membre, a economiilor și societăților acestora“, a spus Costa, în scrisoarea transmisă celor 27 de lideri, el menționând și situația din Orientul Mijlociu la capitolul provocărilor geopolitice.

Deși discuția va avea loc pe fondul revenirii lui Trump la Casa Albă, scopul acestei reuniuni este de a pregăti terenul pentru deciziile pe care UE va trebui să le ia și de a oferi orientări Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant în pregătirea unei cărți albe privind viitorul apărării europene, care va acoperi inițiativele comune de apărare și resursele necesare pentru dezvoltarea acestora.

Potrivit președintelui Consiliului European, discuția liderilor se va concentra pe “două mari principii”.

“În primul rând, Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. Ea trebuie să devină mai rezilientă, mai eficientă, mai autonomă”, a spus el în scrisoare. 

“Făcând acest lucru, ea va deveni un partener transatlantic mai puternic, inclusiv în cadrul NATO”, a mai spus el.

Al doilea principiu este că statele membre vor fi întotdeauna responsabile pentru forțele lor armate.

În același timp, Costa a arătat că există un interes comun în a coopera mai strâns la nivel european pentru a maximiza economiile de scară și a reduce costurile, pentru a garanta interoperabilitatea, pentru a asigura o cerere stabilă și pe termen lung – “astfel încât să ofere mai multă previzibilitate industriei noastre – și pentru a preveni duplicarea”. 

Președintele Consiliului European a subliniat că prin prezența secretarului general al Alianței Nord-Atlantice va fi discutată cooperarea UE-NATO și sprijinul pentru Ucraina, în vreme ce participarea premierului britanic va marca o discuție axată pe dimensiunea securității și apărării în relațiile dintre UE și Regatul Unit.

Ambele părți doresc crearea, la propunerea guvernului laburist britanic, unui pact de securitate UE – Marea Britanie.

Potrivit lui Antonio Costa, în cadrul summitului, liderii UE vor se vor concentra pe definirea capacităților de apărare pe care trebuie să le dezvolte în colaborare în mod prioritar, datorită importanței lor pentru securitatea colectivă a UE, pe investiții mai mari și comune și pe consolidarea parteneriatelor existente.

“Suntem de acord să cheltuim mai mult și mai bine împreună? Cum putem accelera mobilizarea finanțării private și prin intermediul căror instrumente ale UE? Cum putem utiliza cel mai bine bugetul UE, pe termen scurt, mediu și lung? Având în vedere nevoile considerabile de finanțare, ce opțiuni comune suplimentare pot fi luate în considerare?”, sunt întrebările pe care șeful Consiliului European le propune liderilor UE, în vreme ce finanțarea comună în domeniul apărării se numără și printre prioritățile președinției poloneze a Consiliului UE.

Discuția centrată pe investițiile în apărare are la bază și o presiune întemeiată de viitorul președinte american Donald Trump, care le cere cu regularitate europenilor să plătească mai mult dacă doresc să beneficieze în continuare de protecția SUA.

Această reuniune informală va avea loc la Château de Limont, la circa 20 de kilometri de orașul Liege, în Belgia. Ea va fi prima de acest gen cu participarea Marii Britanii după ani de tensiuni legate de Brexit.

Consiliul UE a decis luni să prelungească cu un an, până la 20 ianuarie 2026, măsurile restrictive existente împotriva celor care sprijină, facilitează sau permit acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian (PIJ), informează comunicatul oficial. 

Toate persoanele și entitățile identificate anterior ca fiind responsabile de participarea la finanțarea Hamas și PIJ sau de facilitarea acțiunilor lor violente vor rămâne pe listă. În total, 12 persoane și trei entități sunt sancționate în temeiul acestui cadru de măsuri restrictive.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni fac obiectul unei înghețări a activelor. Furnizarea de fonduri sau resurse economice, în mod direct sau indirect, către acestea este, de asemenea, interzisă. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie în UE.

La 7 octombrie 2023, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a emis o declarație în numele Uniunii Europene cu privire la atacurile împotriva Israelului, condamnând în termenii cei mai fermi atacurile multiple și fără diferențieri comise de Hamas în Israel și deplângând profund pierderile de vieți omenești.

UE și-a reafirmat angajamentul ferm față de o pace durabilă și trainică, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, pornind de la soluția bazată pe coexistența a două state, în care Statul Israel și un stat Palestina independent, democratic, contiguu, suveran și viabil coexistă în pace, securitate și recunoaștere reciprocă.

Uniunea Europeană va continua să colaboreze cu partenerii internaționali în direcția relansării unui proces politic în acest scop.

Atacurile din 7 octombrie 2023 au fost declanșate de mișcarea islamistă Hamas, care a lansat o ofensivă majoră împotriva Israelului. În cadrul acestei acțiuni coordonate, militanții Hamas au traversat granița dintre Fâșia Gaza și Israel, atacând civili și soldați israelieni. Peste 1.200 de persoane și-au pierdut viața, iar numeroși civili au fost luați ostatici. Aceste atacuri au generat o escaladare masivă a conflictului în regiune, declanșând represalii dure din partea Israelului, care a inițiat bombardamente asupra Fâșiei Gaza și o ofensivă militară extinsă care a ajuns până în Liban.