Discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armelor nucleare au intrat în impas după ce negociatorul american de la vârf a afirmat că există „un acord de principiu” între Donald Trump și Vladimir Putin, o afirmație pe care Moscova a respins-o rapid ca fiind „iluzorie”, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Marshall Billingslea, trimisul special al SUA pentru controlul armelor, a declarat că a zburat luni la Helsinki pentru a se întâlni cu viceministrul rus de externe, Serghei Ryabkov, înțelegând că ar putea exista o evoluție semnificativă în discuțiile cu privire la extinderea Tratatului New START, care limitează numărul de focoase strategice desfășurate de ambele părți și care expiră în februarie 2021.

„Credem că există un acord de principiu la cele mai înalte niveluri ale celor două guverne. De aceea mi-am întrerupt călătoria în Asia și am făcut o escală la Helsinki când rușii au sunat și au vrut să se așeze la masa discuțiilor”, a declarat Billingslea pentru un think-tank de la Washington, sugerând că ar fi existat un acord verbal informal între Donald Trump și Vladimir Putin.

El a adăugat că SUA condiționează extinderea Tratatului New START de o înghețare verificată a arsenalelor nucleare ale ambelor țări, inclusiv a focoaselor nestrategice (cu rază scurtă de acțiune sau „tactice”), însă această condiție a fost respinsă rapid de Moscova . „Rusia şi Statele Unite nu s-au pus de acord în privinţa îngheţării arsenalelor lor nucleare”, a scris pe Twitter misiunea permanentă a Rusiei la Viena.

Mai mult, Ministerul de Externe rus, citat de agenția RIA Novosti, a calificat afirmația lui Billingslea drept „iluzorie”. Ryabkov a spus că înghețarea este „inacceptabilă”, adăugând că Moscova nu va aproba prelungireaTratatului înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie.

„Dacă americanii trebuie să raporteze superiorilor despre vreun acord cu Federația Rusă înainte de alegerile lor, atunci nu vor primi acest lucru”, a precizat oficialul rus. 

Până recent, SUA au condiţionat semnarea unui nou acord cu Rusia în domeniul controlului armelor nucleare de participarea Chinei, pe care Washingtonul o acuză că dezvoltă în secret un arsenal nuclear de proporţii. După runda de consultări de la Viena, din iunie 2020, Statele Unite au declarat că sunt de acord să prelungească tratatul New START cu Rusia, dacă Moscova acceptă să supună unui control transparent armele care nu sunt acoperite în prezent de tratat.

New START – intrat în vigoare în 2010 şi care limitează numărul focoaselor nucleare operaţionale (instalate pe rachete, pe submarine şi bombardiere) la 1.550 pentru SUA şi Rusia – este ultimul pact major de dezarmare nucleară rămas în vigoare între cele două puteri.

Pe de altă parte, tensiunile în escaladare privind o nouă cursă a înarmărilor au prins contur după ce SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, încheiat în 1987 și care interzicea producerea armelor nucleare cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.000 de km. SUA și NATO au acuzat Federația Rusă că noua sa rachetă SSC-8 este mobilă, ușor de transport, dificil de detectat și capabilă să lovească orice oraș european, în timp ce Moscova a spus că raza sa de acțiune este de 480 km, sub limita minimă de 500.

Un raport realizat anul acesta de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) arată că Tratatul New START privind reducerea armelor strategice a permis reducerea numărului total de focoase nucleare. Din 13.400 de astfel de arme la nivel mondial, SUA și Rusia dețin 90% (aproximativ 12.000), urmate fiind de China (320), Franța (290), Marea Britanie (215), Pakistan (160), India (150) și Israel (90).

Armenia și Azerbaidjan au ajuns la un acord de încetare a focului începând cu amiaza zilei de 10 octombrie și intenționează să înceapă discuții „de fond” asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, a declarat sâmbătă ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după aproape două săptămâni de lupte acerbe pe teritoriul disputat, transmite AFP, preluat de Agerpres. 

Compromisul a avut loc la primele ore ale zilei de sâmbătă dimineață, după aproximativ 10 ore de discuții la Moscova între miniștrii de externe ai celor două țări.

Ostilitățile vor fi oprite de la prânz (08:00 GMT) sâmbătă, pentru a permite schimbul de prizonieri și recuperarea cadavrelor. În acest sens, șeful diplomației ruse a declarat că misiunea Crucii Roșii va acționa ca intermediar în operațiunea umanitară.

De asemenea, Armenia şi Azerbaidjanul au ajuns la o înţelegere să demareze „negocieri substanţiale” pentru o rezolvare paşnică a conflictului cu medierea copreşedinţilor Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), „parametrii specifici” ai punerii în aplicare a acordului de încetare a focului urmând să fie conveniţi ulterior, a mai anunțat Lavrov.

Coprezidat de Rusia, Statele Unite şi Franţa, Grupul de la Minsk este de la mijlocul anilor 1990 principalul mediator internaţional în acest conflict.

De la 27 septembrie, separatiştii armeni din autoproclamata republică Nagorno-Karabah, sprijiniţi de Armenia, şi forţele azere se înfruntă în această regiune muntoasă.

Bilanţul oficial a urcat vineri la peste 400 de morţi, dintre care 22 de civili armeni şi 31 azeri, însă numărul victimelor ar putea fi mult mai ridicat, fiecare tabără afirmând că a eliminat mii de soldaţi inamici.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar de de facto țara nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. Etnicii armeni care alcătuiesc marea majoritate a populației resping autoritatea azeră și se autoguvernează, cu sprijinul Armeniei.

Conflictul reizbucnit în urmă cu două săptămâni a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.

Otravirea șefului opoziției de la Kremlin, Aleksei Navalnîi, necesită o reacție internațională și nu trebuie tratată ca un conflict germano-rus, a declarat Heiko Maaas, ministrul de externe al Germaniei, după ce a fost întrebat de ce propunerile de sancțiuni împotriva Rusiei nu menționează conducta de gaz Nord Stream 2, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

„Pentru noi este important să stabilim ca acestea să nu fie consecințe germano-ruse, ci europene”, a declarat șeful diplomației germane la summitul Globesec Tatra de la Bratislava, joi. 

Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și Franța au denunțat miercuri „implicarea și responsabilitatea” rusă în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, avertizând că vor propune măsuri concrete împotriva Rusiei, potrivit unui comunicat al miniștrilor de externe ai celor două țări, care susțin că „nicio explicaţie credibilă nu a fost oferită până acum de Rusia”.

În consecință, Franţa şi Germania le vor transmite partenerilor lor europeni propuneri de sancţiuni suplimentare împotriva persoanelor considerate „responsabile de această crimă şi de încălcarea normelor internaţionale, dat fiind funcţiile lor oficiale, precum şi o entitate ce participă la programul Noviciok”.

Ulterior, și Regatul Unit s-a alăturat Germaniei și Franței privind impunerea de sancțiuni împotriva celor responsabili de tenativa de asasinare a criticului de la Kremlin. 

Poziția Berlinului și Parisului, secondată de Londra, survine în contextul în care opozantul rus, Aleksei Navalnîi, le-a solicitat miercuri europenilor să meargă mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei și să interzică rămânerea pe teritoriul statelor membre ”oligarhilor şi a oficialilor importanţi” care formează ”cercul restrâns” al preşedintelui Vladimir Putin.

De altfel, problema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost relansată după anunţul de marţi al OIAC potrivit căruia o substanţă de tip Noviciok a fost găsită în organismul activistului rus.

Trei laboratoare europene stabiliseră deja că Navalnîi a fost victima unei otrăviri cu agent neurotoxic de genul celor produşi de cercetătorii militari din fosta Uniune Sovietică.

Ca o primă reacție, diplomația de la Moscova a criticat miercuri acuzaţiile „inacceptabile” ale Franţei şi Germaniei și au denunțat o încercare de șantaj prin amenințare din partea celor două mari state europene.