Connect with us

RUSIA

Ministrul de externe rus Sergei Lavrov reclamă deteriorarea rapidă a relațiilor dintre Rusia și UE pe fondul cazului Navalnîi

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană se deteriorează rapid, a declarat vineri ministrul de externe Sergei Lavrov, răspunzând la o întrebare cu privire la posibilele sancțiuni ale UE împotriva Moscovei pe fondul otrăvirii criticului de la Kremlin Aleksei Navalnîi, relatează Reuters, preluat de Agerpres. 

Într-o conferință de presă cu omologul său danez, de la Moscova, Lavrov a declarat că UE acționează ca judecător și juriu în cazul Navalnîi și că nu a împărtășit cu Moscova informații vitale care ar permite Rusiei să investigheze presupusa tentativă de asasinat petrecută pe teritoriul său, în contextul în care Consiliul European a solicitat joia trecută autorităților din Federația Rusă să coopereze pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a asigura o anchetă internațională imparțială și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției.

Ulterior, Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și Franța au denunțat la 7 octombrie „implicarea și responsabilitatea” rusă în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, avertizând că vor propune măsuri concrete împotriva Rusiei, potrivit unui comunicat al miniștrilor de externe ai celor două țări, care susțin că „nicio explicaţie credibilă nu a fost oferită până acum de Rusia”.

În consecință, Franţa şi Germania ar urma să transmită partenerilor lor europeni propuneri de sancţiuni suplimentare împotriva persoanelor considerate „responsabile de această crimă şi de încălcarea normelor internaţionale, dat fiind funcţiile lor oficiale, precum şi o entitate ce participă la programul Noviciok”.

Ulterior, și Regatul Unit s-a alăturat Germaniei și Franței privind impunerea de sancțiuni împotriva celor responsabili de tenativa de asasinare a criticului de la Kremlin. 

Poziția Berlinului și Parisului, secondată de Londra, survine în contextul în care opozantul rus, Aleksei Navalnîi, le-a solicitat miercuri europenilor să meargă mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei și să interzică rămânerea pe teritoriul statelor membre ”oligarhilor şi a oficialilor importanţi” care formează „cercul restrâns” al preşedintelui Vladimir Putin.

De altfel, problema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost relansată după anunţul de marţi al OIAC potrivit căruia o substanţă de tip Noviciok a fost găsită în organismul activistului rus.

Trei laboratoare europene stabiliseră deja că Navalnîi a fost victima unei otrăviri cu agent neurotoxic de genul celor produşi de cercetătorii militari din fosta Uniune Sovietică.

Ca o primă reacție, diplomația de la Moscova a criticat miercuri acuzaţiile „inacceptabile” ale Franţei şi Germaniei și au denunțat o încercare de șantaj prin amenințare din partea celor două mari state europene. Mai mult, șeful diplomației ruse a declarat în conferința de presă amintită că Germania a încălcat obligațiile sale internaționale prin eșecul de a împărtăși aceste informații.

Liderii europeni au decis că Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la 15-16 octombrie 2020, între timp, Germania, prin vocea ministrului de externe Heiko Maas sublinia că în cazul Navalnîi este necesară o reacție internațională, iar chestiunea nu trebuie tratată ca un conflict germano-rus, făcând referire la presiunile internaționale de a aplica sancțiuni împotriva proiectului de gazoduct Nord-Stream 2.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Nagorno-Karabakh: Rusia a mediat formarea unui grup tripartit cu Armenia și Azerbaidjan pentru dezvoltarea economiei și infrastructurii de transport a regiunii

Published

on

© kremlin.ru

Președintele rus Vladimir Putin i-a reunit luni la Kremlin pe liderii Armeniei și Azerbaidjanului, pentru prima dată de la conflictul de anul trecut asupra regiunii Nagorno-Karabakh, într-un efort de a rezolva problemele care riscă să submineze acordul de încetare a conflictului, informează un comunicat

Un acord de încetare a focului intermediat de Rusia la 9 noiembrie a oprit conflictul de șase săptămâni dintre azeri și forțele etnice armene, blocând câștigurile teritoriale pentru Azerbaidjan. Acest document fundamental solicită în primul rând încetarea completă a ostilităților, trimiterea trupelor ruse de menținere a păcii în regiune și, în mod esențial, furnizarea unui ajutor cuprinzător și eficient pentru populația afectată de ciocnirile armate pentru revenirea la viața normală.

Potrivit lui Vladimir Putin, acordul a fost pus în aplicare fără incidente grave și discuțiile au fost utile. De asemenea, președintele rus a subliniat faptul că, „în toate acțiunile sale, Rusia depune eforturi pentru a urma cele mai bune practici cheie ale Grupului OSCE de la Minsk”.

În plus, a mai precizat liderul de la Kremlin, sarcina de a restabili legăturile economice, comerciale și de transport din regiune, precum și de a deschide granițele merită o atenție specială, cei trei lideri căzând de acord cu o declarație comună în această direcție. Astfel, un grup special de lucru trilateral condus de vicepremierii ruși, azeri și armeni urmează să abordeze această sarcină.

În ceea ce privește atmosfera discuțiilor, France24 relatează că a fost „glacială”, Nikol Pashinyan și Ilham Aliyev nu au dat mâna, schimbând doar saluturi scurte când s-au așezat vizavi de Putin, la Kremlin. 

Cu toate acestea, ambii premieri au indicat progrese privind perspectiva cooperării în domeniul economic și al infrastructurii. 

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar de de facto țara nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. Etnicii armeni care alcătuiesc marea majoritate a populației resping autoritatea azeră și se autoguvernează, cu sprijinul Armeniei.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emanuel Macron și Vladimir Putin au discutat la telefon, înaintea unei întâlniri tripartite între liderii rus, azer şi armean privind conflictul din Nagorno-Karabah

Published

on

©Kremlin.ru

Președintele francez, Emmanuel Macron, a discutat dminică la telefon cu omologul rus, Vladimir Putin, în contextul în are acesta din urmă va avea luni o întâlnire cu liderii azer și armean privind Nagorno-Karabah, au anunțat Palatul Elysee și Kremlinul, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Vladimir Putin urmează să-i primească luni la Moscova pe preşedintele azer Ilham Aliev şi prim-ministrul armean Nikol Pashinyan pentru discuţii trilaterale privind aplicarea acordului de încetare a ostilităţilor în Nagorno-Karabah, semnat pe 9 noiembrie sub egida Rusiei.

Rusia, Franţa şi Statele Unite coprezidează Grupului OSCE de la Minsk, principalul mediator internaţional în acest conflict de la mijlocul anilor ’90.

”Având în vedere (…) stabilizarea situaţiei din Nagorno-Karabah, s-a observat că, în primul rând, în cadrul acestei reuniuni, vor fi luate în considerare noi măsuri pentru asigurarea unei vieţi paşnice în regiune”, a menționat Kremlinul.

De cealaltă parte, Emmanuel Macron ”a insistat asupra aspectelor umanitare şi a reamintit necesitatea iniţierii unei activităţi care să conducă la o soluţionare politică, care va necesita coordonare internaţională”, potrivit Palatului Elysee. Parisul precizează că cei doi şefi de stat ”au convenit să menţină o coordonare strânsă în această perspectivă”.

Ultima convorbire telefonică dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron datează din 22 decembrie după ce liderul francez a fosti diagnosticat cu COVID-19. Cei doi președinți au discutat atunci, tot din perspectiva OSCE, mai multe situații din zone cu potențial de conflict: Ucraina, Siria, Libia, Iran.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Kremlin: Vladimir Putin a discutat cu Angela Merkel despre o posibilă cooperare pentru “producția comună de vaccinuri” anti-COVID-19

Published

on

© Kremlin

Preşedintele rus Vladimir Putin a evocat împreună cu cancelarul federal german Angela Merkel eventualitatea unei “producţii comune de vaccinuri” împotriva noului tip de coronavirus, a anunţat Kremlinul marţi, în condiţiile în care Moscova doreşte să-şi intensifice capacităţile în acest domeniu, informează AFP.

În timpul unei conversaţii telefonice, cei doi şefi de stat au abordat “problemele de cooperare din lupta împotriva pandemiei de coronavirus” şi “accentul a fost pus pe perspectivele unei posibile cooperări pentru producţie comună de vaccinuri”, potrivit unui comunicat al Kremlinului. “A fost convenit să fie continuate contactele asupra acestui subiect între Ministerele Sănătăţii şi alte structuri specializate ale celor două ţări”, se adaugă în comunicatul Kremlinului.

Potrivit aceleiaşi surse, Vladimir Putin şi Angela Merkel au discutat de asemenea despre reglementarea conflictului dintre forţele Kievului şi ale separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, conflict în mare parte îngheţat după acordurile de pace semnate în 2015, dar a cărui componentă politică se află într-un punct mort.

Denumit “Sputnik V” ca omagiu la adresa primului satelit lansat de Uniunea Sovietică în 1957, vaccinul rusesc împotriva noului tip de coronavirus a fost primit cu scepticism pe plan internaţional după anunţarea lui încă din august, considerată prematură, încă înainte de începerea testelor clinice în masă (faza 3) şi publicarea rezultatelor ştiinţifice, informează Agerpres.

De cealaltă parte, Uniunea Europeană a demarat la 27 decembrie o amplă campanie de vaccinare în toate statele sale membre după ce Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat vaccinul produs de companiile Pfizer (SUA) și BioNTech (Germania), iar vaccinul creat de compania americană Modernă este așteptat să primească miercuri aprobarea de urgență din partea EMA.

Până în prezent, Comisia Europeană a încheiat acorduri cu 6 dezvoltatori de vaccinuri pentru două miliarde de doze, urmând a primi 405 milioane de doze de la CureVac, 400 de milioane de la Johnson&Johnson, 400 de milioane de la AstraZeneca, 300 de milioane de la Sanofi-GSK, 300 de milioane de la BioNTech/Pfizer si 160 de milioane de la Moderna.

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Banca Mondială clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume în contextul pandemiei de COVID-19

Eugen Tomac5 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Corina Crețu5 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European: Membrii forului legislativ al UE au sprijinit prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Florin Cîțu, asigurat de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA că relația Statele Unite – România va rămâne puternică în timpul administrației Biden

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă

ȘTIRI POZITIVE9 hours ago

Publicație britanică: Timișoara și Cluj-Napoca, în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, devansând München sau Copenhaga

ROMÂNIA10 hours ago

România, pe locul 18 la nivel global și pe locul 6 la nivelul UE în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 (Bloomberg)

Eugen Tomac5 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA4 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Advertisement
Advertisement

Trending