Connect with us

RUSIA

Ministrul de externe rus Sergei Lavrov reclamă deteriorarea rapidă a relațiilor dintre Rusia și UE pe fondul cazului Navalnîi

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană se deteriorează rapid, a declarat vineri ministrul de externe Sergei Lavrov, răspunzând la o întrebare cu privire la posibilele sancțiuni ale UE împotriva Moscovei pe fondul otrăvirii criticului de la Kremlin Aleksei Navalnîi, relatează Reuters, preluat de Agerpres. 

Într-o conferință de presă cu omologul său danez, de la Moscova, Lavrov a declarat că UE acționează ca judecător și juriu în cazul Navalnîi și că nu a împărtășit cu Moscova informații vitale care ar permite Rusiei să investigheze presupusa tentativă de asasinat petrecută pe teritoriul său, în contextul în care Consiliul European a solicitat joia trecută autorităților din Federația Rusă să coopereze pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a asigura o anchetă internațională imparțială și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției.

Ulterior, Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și Franța au denunțat la 7 octombrie „implicarea și responsabilitatea” rusă în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, avertizând că vor propune măsuri concrete împotriva Rusiei, potrivit unui comunicat al miniștrilor de externe ai celor două țări, care susțin că „nicio explicaţie credibilă nu a fost oferită până acum de Rusia”.

În consecință, Franţa şi Germania ar urma să transmită partenerilor lor europeni propuneri de sancţiuni suplimentare împotriva persoanelor considerate „responsabile de această crimă şi de încălcarea normelor internaţionale, dat fiind funcţiile lor oficiale, precum şi o entitate ce participă la programul Noviciok”.

Ulterior, și Regatul Unit s-a alăturat Germaniei și Franței privind impunerea de sancțiuni împotriva celor responsabili de tenativa de asasinare a criticului de la Kremlin. 

Poziția Berlinului și Parisului, secondată de Londra, survine în contextul în care opozantul rus, Aleksei Navalnîi, le-a solicitat miercuri europenilor să meargă mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei și să interzică rămânerea pe teritoriul statelor membre ”oligarhilor şi a oficialilor importanţi” care formează „cercul restrâns” al preşedintelui Vladimir Putin.

De altfel, problema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost relansată după anunţul de marţi al OIAC potrivit căruia o substanţă de tip Noviciok a fost găsită în organismul activistului rus.

Trei laboratoare europene stabiliseră deja că Navalnîi a fost victima unei otrăviri cu agent neurotoxic de genul celor produşi de cercetătorii militari din fosta Uniune Sovietică.

Ca o primă reacție, diplomația de la Moscova a criticat miercuri acuzaţiile „inacceptabile” ale Franţei şi Germaniei și au denunțat o încercare de șantaj prin amenințare din partea celor două mari state europene. Mai mult, șeful diplomației ruse a declarat în conferința de presă amintită că Germania a încălcat obligațiile sale internaționale prin eșecul de a împărtăși aceste informații.

Liderii europeni au decis că Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la 15-16 octombrie 2020, între timp, Germania, prin vocea ministrului de externe Heiko Maas sublinia că în cazul Navalnîi este necesară o reacție internațională, iar chestiunea nu trebuie tratată ca un conflict germano-rus, făcând referire la presiunile internaționale de a aplica sancțiuni împotriva proiectului de gazoduct Nord-Stream 2.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

NATO condamnă survolul periculos al unor avioane de luptă rusești în Marea Baltică

Published

on

© NATO

NATO a anunțat vineri că două avioane de luptă rusești s-au apropiat în mod periculos și neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave ale Alianței care efectuau o operațiune de rutină în Marea Baltică, anunță AFP, citat de Agerpres.

Incidentul s-a produs marți dimineața, când cele două aeronave rusești s-au apropiat de nave la ”o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri”, fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO.

”NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor”, potrivit unui comunicat. ”Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente”, conform NATO.

Comunicatul mai stipulează că forțele Alianței ”au acţionat în mod responsabil” în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. ”NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare”, mai specifică sursa mai sus amintită.

Intensificarea prezenței navale a NATO în Marea Baltică și Marea Nordului vine pe fondul exploziilor care au afectat conductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj.

Continue Reading

ONU

ONU: Adunarea Generală a votat o rezoluție co-sponsorizată și de România care solicită Rusiei să plătească despăgubiri de război Ucrainei

Published

on

© United Nations

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, informează AFP, relatează Agerpres.

Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie.

Printre statele care au co-sponsorizat rezoluția se află și România.

“Rusia trebuie să suporte consecințele actelor sale ilicite la nivel internațional împotriva Ucrainei. Astăzi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care se recomandă crearea unui registru internațional al daunelor și se recunoaște necesitatea unui mecanism internațional de reparații. România a fost unul dintre principalii sponsori”, a scris Aurescu, pe Twitter.

Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India.

Această rezoluţie cere ca Rusia să fie “considerată responsabilă pentru orice încălcare” a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi “să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor” materiale şi umane.

Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,”în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare” şi “un registru internaţional al daunelor pentru a lista (…) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire” ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia.”De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina”, a declarat el pe Twitter. “Agresorul va plăti pentru ce a făcut!”, a adăugat Zelenski.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șefii serviciilor de spionaj din SUA și Rusia s-au întâlnit la Ankara. Directorul CIA avertizează Rusia cu consecințe enorme dacă utilizează arme nucleare în Ucraina

Published

on

© Georgetown University

Directorul CIA William Burns și șeful spionajului rusesc, Serghei Narîșkin, au avut luni o întrevedere la Ankara, în ceea ce a reprezentat primul contact cunoscut la nivel înalt, față în față între Statele Unite și Rusia, de când Rusia a invadat Ucraina în luna februarie a acestui an, după cum au relatat surse de la Casa Albă și Kremlin.

Potrivit unui oficial de la Casa Albă citat de Reuters, Burns urma să îl avertizeze pe șeful spionajului președintelui Vladimir Putin, în cadrul discuțiilor de luni, cu privire la consecințele oricărei utilizări a armelor nucleare și să ridice problema prizonierilor americani din Rusia, a declarat un oficial de la Casa Albă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat agențiilor de presă rusești că a avut loc o întâlnire SUA-Rusia în capitala turcă Ankara, dar a refuzat să dea detalii despre participanți sau despre subiectele discutate.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a declarat că Burns s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin, șeful serviciului rus de informații externe SVR.

Acesta a fost primul contact cunoscut la nivel înalt, față în față între SUA și Rusia, de la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie.

“El nu poartă negocieri de niciun fel. El nu discută despre soluționarea războiului din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ulterior, postul de televiziune CNN a relatat, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, John Kirby, că Burns nu a discutat despre o soluționare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și nici nu a purtat negocieri cu Moscova în timpul vizitei la Ankara.

Mai degrabă, Burns, care a fost ambasador al SUA în Rusia se află în Turcia pentru a transmite că ar exista consecințe enorme pentru utilizarea armelor nucleare, a precizat Consiliul Național de Securitate al Casei Albe, conform Deutsche Welle.

“El transmite un mesaj cu privire la consecințele utilizării armelor nucleare de către Rusia și la riscurile de escaladare pentru stabilitatea strategică … De asemenea, el va ridica cazurile cetățenilor americani reținuți pe nedrept”, a spus purtătorul de cuvânt.

Burns este un fost ambasador al SUA în Rusia care a fost trimis la Moscova la sfârșitul anului 2021 de către președintele Joe Biden pentru a-l avertiza pe Putin cu privire la consolidarea trupelor în jurul Ucrainei.

De altfel, publicația Wall Street Journal informa recent că Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui SUA, a purtat discuții nedeclarate public cu înalți oficiali ruși în speranța de a reduce riscul ca războiul din Ucraina să se extindă sau să degenereze într-un conflict nuclear. Presa a relatat la acel moment că a fost vorba despre o utilizare a “telefonului roșu” instituit între Washington și Moscova după criza rachetelor din Cuba, mai ales că Sullivan declara public faptul că SUA au explicat în privat Rusiei că vor “exista consecințe catastrofale” dacă Moscova utilizează arme nucleare în Ucraina.

În ceea ce privește potențialul conținut al întâlnirii Burns – Narîșkin, se așteaptă ca directorul CIA să aducă în discuție cazurile a doi americani, vedeta baschetului feminin și fostă campioană olimpică americană Brittney Griner și fostul pușcaș marin american Paul Whelan, care au fost reținuți în Rusia și riscă sentințe lungi într-o colonie penală. Tema a fost abordată și în această vară într-o convorbire între secretarul de stat Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Un oficial american a declarat pentru agenția de presă Associated Press că Kievul a fost informat înainte de întâlnire. “Am informat Ucraina în avans cu privire la călătoria sa. Rămânem ferm la principiul nostru fundamental: nimic despre Ucraina fără Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ziarul rusesc Kommersant a relatat luni că Narîșkin s-a aflat la Ankara pentru discuții la nivel înalt cu omologul său american.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia “nu confirmă și nici nu infirmă” că astfel de discuții au loc în capitala turcă. Ulterior, agenția de știri rusă de stat Tass a declarat că Kremlinul a confirmat întâlnirea.

Datele de urmărire a zborurilor au arătat că un avion guvernamental rusesc folosit de Narîșkin și de ministrul rus de externe Serghei Lavrov a aterizat luni la Ankara, a declarat analistul Yoruk Isik, cu sediul la Istanbul.

Întâlnirea nu a fost anunțată în prealabil și nici nu a fost dezvăluită anterior, dar ea a avut loc în timp ce preşedintele american Joe Biden şi omologul său chinez Xi Jinping au avut luni, în marja summitului G20 din Indonezia, o “discuţie sinceră” asupra principalelor subiecte de disensiune între cele două puteri rivale, ambii lideri condamnând împreună orice recurgere la arme nucleare și argumentând că “un război nuclear nu ar trebui să fie purtat niciodată și nu poate fi câștigat”.

Puține contacte la nivel înalt între oficiali americani și ruși au fost făcute publice în ultimele luni, deoarece Washingtonul a insistat ca orice discuții privind încetarea războiului din Ucraina să aibă loc între Moscova și Kiev. Luna trecută, de pildă, secretarul american al apărării a purtat două convorbiri telefonice cu ministrul rus al apărării, la solicitarea acestuia din urmă, în contextul în care Rusia a acuzat Ucraina că s-ar pregăti să utilizeze o bombă murdară, ipoteză respinsă de întreg Occidentul.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA35 mins ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA46 mins ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO48 mins ago

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

NATO2 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ministrul croat de externe: Aderarea țărilor noastre la Schengen în acest an ar putea contribui la creșterea rezilienței UE

NATO4 hours ago

Jens Stoltenberg, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Războiul Rusiei în Ucraina face ravagii la granițele României. NATO este aici și este gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat

ROMÂNIA4 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

SUA4 hours ago

SUA resping acuzațiile liderilor europeni că ar profita de pe urma vânzării de GNL

MAREA BRITANIE5 hours ago

Premierul britanic anunță că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus: Reprezintă o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA4 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO7 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

Team2Share

Trending