Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat diferența de preț la energie între estul și vestul Europei.
”De ce energia costă pe piața zilei de astăzi 84 de euro în România, 26 de euro în Franța și 60 de euro în Austria? Pentru că piața energetică europeană e unică doar pe hârtie”, a arătat Burduja într-un mesaj publicat pe Facebook.
Acesta a arătat că este nevoie de ”infrastructură conectivă transfrontalieră — de <<sârme>> care trec granița — pentru ca energia să circule liber, iar prețurile din statele membre să fie similare. În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate fizic ajunge până la noi, bulgari, greci etc.”
”Am explicat aceste lucruri pe înțelesul tuturor și voi continua, în următoarele zile, să detaliez cauzele prețurilor energiei din România și din regiune. Este important pentru toți românii să cunoască adevărul, dincolo de toate dezinformările toxice din spațiul public”, a subliniat Burduja.
Acesta a amintit că a solicitat în repetate rânduri la Bruxelles ”să avem cu toții obligații și drepturi egale”.
”Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin uniunea cărbunelui și oțelului. România a fost, este și va fi un bun cetățean european. Avem deja interconexiuni de 4000MW, cu toți vecinii, și planul Transelectrica este să ajungem la peste 7000MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel”, a continuat ministrul Energiei.
El a ținut să sublinieze lipsa sau insuficiența de interconexiuni dintre Austria și Slovacia, respectiv Austria și Ungaria.
”Între Austria și Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria și Ungaria capacitatea ar putea fi ușor dublată, dar nu se dorește de mulți ani. Ca urmare a eforturilor din ultimul an la Bruxelles, dezvoltarea interconexiunilor și îmbunătățirea funcționării pieței europene a energiei au devenit priorități de grad zero pentru Comisia Europeană, prin vocea președintelui, Ursula von der Leyen, și a comisarului pentru energie, Dan Jorgensen. Vom continua să urmărim implementarea acestor angajamente”, a dat asigurări Sebastian Burduja.
La sfârșitul anului 2023, Comisia Europeană a propus un plan de acțiune pentru a se asigura că rețelele de energie electrică din Uniunea Europeană vor funcționa mai eficient și vor fi dezvoltate mai rapid, în contextul în care rețelele energetice interconectate și stabile reprezintă coloana vertebrală a pieței interne a energiei din UE și sunt esențiale pentru a permite tranziția ecologică.
Instituția preconiza atunci că până în 2030, consumul de energie electrică în UE va crește cu aproximativ 60%. Rețelele vor trebui astfel să se adapteze la un sistem mai digitalizat, mai descentralizat și mai flexibil, cu milioane de panouri solare pe acoperișuri, pompe de căldură și comunități energetice locale care își împart resursele, cu mai multe surse regenerabile offshore care vor fi puse în funcțiune, cu mai multe vehicule electrice care trebuie încărcate și cu nevoi tot mai mari de producție de hidrogen.
Având în vedere că 40% din rețelele noastre de distribuție au o vechime mai mare de 40 de ani, iar capacitatea de transport transfrontalier urmează să se dubleze până în 2030, sunt necesare investiții în valoare de 584 de miliarde de euro.
