Connect with us

NEWS

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș a semnat contractul de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare din județul Suceava, în valoare de aproximativ 243 de milioane de euro

Published

on

©mfe.gov.ro

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, au semnat, astăzi, la sediul MFE, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Suceava în perioada 2014-2020”, finanțat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Proiectul, care se ridică la o valoare de aproximativ 243.4 milioane de euro, dintre care 105.7 de milioane de euro pentru alimentarea cu apă potabilă, iar alți 128.7 milioane de euro pentru sistemul de canalizare, va face posibilă conectarea la sistemul de apă și canalizare a peste 200.000 de locuitori, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul va fi implementat în 14 unități administrativ teritoriale din județul Suceava.

Astfel, pe segmentul de alimentare cu apă potabilă, proiectul va acoperi: 3 captări noi, 5 captări reabilitate, 8,3 km aducțiuni noi, 29,4 km aducțiuni reabilitate, 3 stații/facilitați noi de tratare, 3 stații/facilitați de tratare reabilitate, 295,4 km rețele noi de distribuție, 18,9 km rețele existente de distribuție reabilitate, 22 stații noi de pompare, 4 stații de pompare reabilitate, 5 rezervoare noi, 13 rezervoare reabilitate.

În ceea ce privește colectarea și tratarea apelor uzate, prin acest proiect se vor asigura: 7 stații de epurare, din care 4 noi, altele 3 urmând să fie reabilitate, 321 km rețele noi de canalizare, 4,6 km rețele de canalizare, 107 noi stații de pompare ape uzate, 40,3 km conducte de refulare.

Proiectul implică și achiziționarea de echipamente de operare: sistem SCADA regional integrat pentru toate sistemele de alimentare cu apă și canalizare pentru monitorizarea operării sistemului, dar și a mediului prin monitorizarea parametrilor, poluărilor accidentale, calitatea apei potabile, 2 echipamente de detectare a pierderilor, 2 unități mobile CCTV pentru inspecția video a conductelor, 7 seturi – aparatură de laborator pentru analize fizico-chimice a apei potabile, 3 echipamente pentru transportul nămolului, 5 echipamente pentru încărcarea și manipularea nămolului, 10 unități mobile pentru spălarea și curățarea canalizării, 7 unități mobile pentru transportul deșeurilor rezultate de la stațiile de pompare a apei uzate.

n anul 2017, 75% din locuitorii din aria de implementare a proiectului erau conectați la un sistem de alimentare cu apă și 65% locuitori beneficiau de apă potabilă. În ceea ce privește racordarea la un sistem de canalizare, 52% locuitori din aria proiectului beneficiau de astfel de servicii la standarde europene.

Prin finanțarea și implementarea unor astfel de proiecte, România asigură conformarea cu prevederile Directivei 98/83/CE în ceea ce privește calitatea apei prin extinderea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localitățile din județ, precum și conformarea cu prevederile Directivei 91/271/CEE prin îmbunătățirea colectării și epurării apelor uzate din aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

OMS recomandă purtarea măștilor de protecție și în locurile publice pentru a nu permite răspândirea coronavirusului

Published

on

© WHO/ Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă purtarea măștilor de protecție în public pentru a  nu permite răspândirea coronavirusului, deoarece măștile pot reprezenta o „barieră” pentru picăturile cu agenți patogeni care pot infecta persoanele din jur. Inițial, OMS susținea că nu există suficiente dovezi potrivit cărora oamenii sănătoși ar trebui să-și acopere fețele cu măști, în public, informează BBC, potrivit Digi24.

De asemenea, OMS recomandă purtarea măștilor de protecție în zonele în care virusul se răspândește și distanțarea socială nu este posibilă, precum transportul public sau magazine.

Cu toate acestea, agenţia ONU cu sediul la Geneva a subliniat că purtatul măştilor poate creşte riscurile pentru sănătate dacă oamenii le contaminează atingându-le cu mâinile murdare, relatează Agerpres.

“Măştile pot crea, de asemenea, un fals sentiment de securitate”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un briefing de presă online.

Oficialul OMS a avertizat că purtatul măştilor nu poate înlocui igiena mâinilor, distanţarea fizică şi nici ţinerea sub urmărire a  şi a contactelor lor sociale. “Nu pot spune acest lucru suficient de clar: doar măştile singure nu vă vor proteja de COVID-19”, a subliniat Tedros.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, totodată, persoanele de peste 60 de ani sau cu afecțiuni medicale ar trebui, de asemenea, să poarte măștile atunci când distanțarea socială nu poate fi menținută, conform Mediafax.

OMS recomandase anterior ca doar lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele infectate cu noul  și îngrijitorii lor să poarte măștile de protecție.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

76 de ani de la Debarcarea în Normandia, cel mai amplu asalt amfibiu din istorie

Published

on

© US Ambassy Bucharest

Astăzi se împlinesc 76 de ani de la Debarcarea în Normandia. Soldaţi americani alături de aliaţi din Marea Britanie, Canada, Polonia, Franţa şi alte ţări au efectuat cel mai amplu asalt amfibiu din istorie, deschizând frontul de vest şi ducând, un an mai târziu, la înfrângerea puterilor Axei în Europa.

”Americanii care au luat parte la operaţiune, bărbaţii şi femeile care au mers cu abnegaţie la război în locuri îndepărtate pentru a lupta împotriva fascismului sunt numiţi adesea „Generaţia cea mai măreaţă”, transmite Amasada SUA în România într-un mesaj aniversar postat pe pagina oficială de Facebook.

Atitudinea lor este exemplificată de Lynn „Buck” Compton, soldat în Divizia 101 Aeropurtată: „Astăzi, când oamenii îmi mulţumesc pentru serviciul îndeplinit, îmi spun că trei ani din viaţa mea sunt un preţ mic de plătit pentru această ţară. Nimeni nu îmi datorează nimic.” 


La 6 iunie 1944 a avut loc debarcarea în Normandia a forţelor aliate (numită codificat Operaţiunea ”Overlord”), fiind deschis, astfel, cel de-al doilea front în Europa în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Agerpres.

Deşi au existat discuţii cu ocazia întrevederilor şi a conferinţelor interaliate la care au participat reprezentanţii SUA, Marii Britanii şi URSS privind problema deschiderii celui de-al doilea front în Europa, împotriva Germaniei hitleriste, încă din 1942, acest eveniment a fost amânat, preocuparea principală constituind-o la început teatrul de război din Africa de Nord. În urma Conferinţei de la Casablanca din ianuarie 1943, s-a decis din nou amânarea deschiderii celui de-al doilea front în Europa, din 1943 pentru 1944, iar la Conferinţa anglo-americană de la Washington din mai 1943, la care au participat W. Churchill şi F.D. Roosevelt, s-a stabilit ca o debarcare în Europa occidentală, mai exact în Franţa, să aibă loc în mai 1944.

În ceea ce priveşte ”Ziua Z”, Eisenhower a stabilit iniţial debarcarea în dimineaţa zilei de 5 iunie 1944. Data avea să fie amânată cu 24 de ore, pentru 6 iunie, din cauza timpului nefavorabil.

Debarcarea forţelor aliate urma să fie precedată de o vastă acţiune de desant-paraşutare. Bombardamentele de aviaţie, care începuseră cu două luni înaintea datei stabilite pentru debarcare, urma să se intensifice în ultimele zile. Aviaţia trebuia să acopere forţele maritime aflate în deplasare, să execute bombardamente masive asupra fortificaţiilor germane de pe ţărmul francez şi apoi să sprijine desantarea.

”Forţele principale, dislocate în ultimele trei luni la 150 km nord de ţărmurile sudice ale Marii Britanii, au fost aduse la începutul lunii iunie 1944 într-o zonă de adunare situată la cca 20-25 km de locul de îmbarcare. Deplasarea convoaielor a început în dimineaţa zilei de 5 iunie, iar la sfârşitul zilei navele se aflau în zona de control şi de coordonare de la sud-est de insula Wight. De aici convoaiele s-au deplasat în noaptea de 5/6 iunie spre sectorul de debarcare, iar la 15-20 km de ţărm s-au desfăşurat pentru luptă”, se arată în lucrarea ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al Doilea Război Mondial” (Bucureşti, 1971).

”La orele 6.30 a început debarcarea, mai întâi în zona americană, iar cu o oră mai târziu şi în zona engleză. Primele detaşamente debarcate au înaintat cu succes pe ţărmul francez, respingând rezistenţele forţelor germane aflate în apărare (…) Ziua de 6 iunie 1944, prima zi a debarcării, decisivă pentru desfăşurarea întregii acţiuni, s-a încheiat cu succes. Cele cinci divizii debarcate în primul eşalon (în afara celor trei divizii paraşutate) au ocupat fiecare câte un cap de pod cu o adâncime de peste 10 km.” (”Marea conflagraţie a secolului XX. Al Doilea Război Mondial”). În cursul lunii iunie 1944 au fost aduse noi forţe aliate, astfel că la 1 iulie 1944 efectivele debarcate totalizau aproape un milion de oameni, potrivit sursei mai sus menţionate.

”Reuşita debarcării în Normandia a fost decisivă pentru eşecul trupelor germane pe teatrul de operaţiuni din Vest în anii 1944-1945. Deşi ulterior zilei de 6 iunie 1944, Wehrmachtul a mai obţinut unele succese (îndeosebi la Arnhem şi Ardeni) care au întârziat înaintarea forţelor aliate, după debarcare acestea din urmă nu au putut fi totuşi stăvilite în marşul lor spre est, ele impunându-se categoric în bătălia Normandiei (iunie-iulie 1944), în campania din sudul Franţei şi în eliberarea întregii Franţe şi a ţărilor Beneluxului (….)” (”Din istoria secretă a celui de-al Doilea Război Mondial”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Canadei a îngenunchiat alături de protestatarii din Ottawa pentru a denunța rasismul în urma morții lui George Floyd în SUA

Published

on

© Captură de ecran-Twitter

 

Premierul canadian Justin Trudeau s-a alăturat vineri miilor de protestatari din Ottawa pentru a denunţa rasismul şi violenţa poliţiei în urma morţii lui George Floyd în SUA, aşezându-se în genunchi alături de aceştia, informează AFP și Agerpres.

Purtând o mască de protecţie, Justin Trudeau a îngenunchiat de mai multe ori, ultima oară timp de 8 minute şi 46 de secunde, perioada de timp în care George Floyd a suportat presiunea genunchiului poliţistului alb Derek Chauvin pe gât şi care i-a provocat moartea.

Prim-ministrul canadian s-a alăturat manifestanţilor adunaţi în faţa clădirii Parlamentului pentru a aduce un omagiu afro-americanului a cărui moarte a stârnit o mişcare mondială de revoltă şi proteste. Trudeau a fost însoţit de ministrul responsabil cu familia, Ahmed Hussen.

Justin Trudeau  a ținut și un discurs în Parlament privind rasismul în Canada care există și le-a cerut liderilor să fie alături de protestari: ”Deci, ca lideri și ca aliați, trebuie să ascultăm, să învățăm și să lucrăm cu fiecare persoană care marchează și postează și așteaptă mai mult decât status quo-ul.”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending