Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Fondurilor Europene susține că PNRR respectă în totalitate condițiile impuse de Comisia Europeană

Published

on

© mfe.gov.ro

Ministrul Fondurilor Europene susține că Planul Național de Redresare și Reziliență respectă în totalitate condițiile impuse prin propunerea Regulament a Comisiei Europene și că Executivul European nu a criticat România pentru acest plan.

„Pentru corecta informare a publicului interesat despre adevărata dezvoltare și modernizare a României, fac câteva precizări despre Planul Național de Relansare și Reziliență”, a scris ministrul Marcel Boloș pe pagina de Facebook.

A. 𝗖𝗢𝗠𝗜𝗦𝗜𝗔 𝗘𝗨𝗥𝗢𝗣𝗘𝗔𝗡𝗔 𝗡𝗨 𝗔 𝗖𝗥𝗜𝗧𝗜𝗖𝗔𝗧 𝗣𝗡𝗥𝗥:

„Planul Național de Redresare și Reziliență (#PNRR) nu a fost niciodată criticat de Comisia Europeană. Acest lucru nici nu ar fi fost posibil, lipsind baza legală: propunerea de Regulament a Comisiei Europene nu a fost încă aprobată potrivit procedurilor europene. Dimpotrivă, chiar. Ministerul Fondurilor Europene are un dialog constructiv cu serviciile Comisiei Europene. Suntem în plin proces de consultare tehnică prin care domeniile de investiții propuse pentru etapa actuală de elaborare a PNRR să se desfășoare în conformitate cu metodologia complexă a Comisiei Europene prevăzută atât de propunerea de Regulament, cât și de Ghidul de Elaborare a PNRR. Evident, articolele de presă care relatau corect acest lucru nu au mai fost preluate de cei care au răspândit inițial falsa afirmație…”, susține ministrul în mesajul său.

B. 𝗣𝗡𝗥𝗥 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗖𝗢𝗡𝗦𝗧𝗥𝗨𝗜𝗧 𝗣𝗘 𝟰 𝗢𝗕𝗜𝗘𝗖𝗧𝗜𝗩𝗘:

Elaborat în conformitate cu propunerea de Regulament a Comisiei Europene, PNRR urmărește patru obiective fundamentale și anume:

1. 𝙈𝙤𝙙𝙚𝙧𝙣𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙨𝙞 𝙙𝙚𝙯𝙫𝙤𝙡𝙩𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙥𝙚 𝙩𝙚𝙧𝙢𝙚𝙣 𝙡𝙪𝙣𝙜 𝙖 𝙍𝙤𝙢𝙖𝙣𝙞𝙚𝙞
Din această perspectivă, singurul instrument pe care România îl are la dispoziție sunt investițiile publice, așa cum chiar laureați ai Premiului Nobel pentru Economie menționează. Iar aceste tipuri de investiții se regăsesc în: intervenții specifice pentru infrastructura de transport, schimbări climatice și agricultură, mediu, infrastructura de apă-canalizare, infrastructura tehnico-edilitară la sate, energie sau chiar eficiență energetică.

2. 𝙈𝙤𝙙𝙚𝙧𝙣𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙨𝙞 𝙙𝙚𝙯𝙫𝙤𝙡𝙩𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙤𝙧𝙖𝙨𝙚𝙡𝙤𝙧
Planul Național de Redresare și Reziliență a acordat o atenție deosebită dezvoltării și modernizării orașelor. Aceasta deoarece de de acest capitol depinde dezvoltarea României și implicit creșterea standardelor de locuit și deci de viață ale populației.
Din această perspectivă PNRR pune la dispoziția autorităților publice locale două instrumente fundamentale și anume: dezvoltarea urbană prin investiții de tipul mobilitate urbană și regenerare urbană și dezvoltarea economică prin dezvoltarea de ecosisteme antreprenoriale.
Numai cele două tipuri de dezvoltări (urbană și economică) pot duce orașele din România pe calea europeană a modernizării cerute de întreaga populație a României.

3. 𝘿𝙚𝙯𝙫𝙤𝙡𝙩𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙢𝙖𝙧𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙨𝙚𝙧𝙫𝙞𝙘𝙞𝙞 𝙥𝙪𝙗𝙡𝙞𝙘𝙚 𝙖𝙡𝙚 𝙍𝙤𝙢𝙖𝙣𝙞𝙚𝙞.

EDUCAȚIA și SĂNĂTATEA sunt marile servicii publice cu impact major asupra întregii populații. De aceea primesc în PNRR atenție prioritară prin investiții în infrastructură și dotarea cu echipamente. Complementar, măsurile care privesc investițiile în resursa umană sau în diferitele programe naționale de stimulare a unor categorii de activități din educație și sănătate (de la activități de tip after school până la stimulente pentru medici necesare în dezvoltarea competențelor profesionale) sunt prevăzute în cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada de programare 2021-2027.

4. 𝘾𝙤𝙣𝙨𝙤𝙡𝙞𝙙𝙖𝙧𝙚𝙖 𝘾𝙤𝙢𝙥𝙚𝙩𝙞𝙩𝙞𝙫𝙞𝙩𝙖𝙩𝙞𝙞 𝙀𝙘𝙤𝙣𝙤𝙢𝙞𝙘𝙚 𝙖 𝙈𝙚𝙙𝙞𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙙𝙚 𝘼𝙛𝙖𝙘𝙚𝙧𝙞.
Aceasta este o prioritate dar și o strategie națională pentru a consolida poziția mediului de afaceri pe piața unică europeană!
Din această perspectivă au fost alocate fonduri substanțiale pentru retehnologizare, digitalizare, automatizare, investiții în domenii precum industria agroalimentară, construcții precum și alte domenii care sunt considerate o prioritate la nivel național.
𝘚𝘦 𝘱𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘢𝘴𝘵𝘧𝘦𝘭 𝘰𝘣𝘴𝘦𝘳𝘷𝘢 𝘶𝘴𝘰𝘳 𝘤𝘢 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦𝘨 𝘗𝘭𝘢𝘯𝘶𝘭 𝘕𝘢𝘵𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦 𝘙𝘦𝘥𝘳𝘦𝘴𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘪 𝘙𝘦𝘻𝘪𝘭𝘪𝘦𝘯𝘵𝘢 (𝘗𝘕𝘙𝘙) 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘢𝘹𝘢𝘵 𝘥𝘦 𝘧𝘢𝘱𝘵 𝘱𝘦 𝘪𝘯𝘷𝘦𝘴𝘵𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘱𝘶𝘣𝘭𝘪𝘤𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘣𝘢𝘻𝘢 𝘥𝘦𝘻𝘷𝘰𝘭𝘵𝘢𝘳𝘪𝘪 𝘱𝘦 𝘵𝘦𝘳𝘮𝘦𝘯 𝘭𝘶𝘯𝘨 𝘢 𝘙𝘰𝘮𝘢𝘯𝘪𝘦𝘪.

Fundamentarea PNRR pe seama investițiilor publice este justificată de faptul că România trebuie să recupereze decalaje de dezvoltare importante față de alte țări din Uniunea Europeană în termeni de investiții în infrastructură, dezvoltarea marilor servicii publice, modernizarea orașelor dar și investiții în competitivitatea economică.

𝗖. 𝗘𝗫𝗜𝗦𝗧𝗔 𝗔𝗟𝗧𝗘𝗥𝗡𝗔𝗧𝗜𝗩𝗘 𝗗𝗘 𝗜𝗡𝗩𝗘𝗦𝗧𝗜𝗧𝗜𝗜 𝗜𝗡 𝗖𝗔𝗗𝗥𝗨𝗟 𝗣𝗡𝗥𝗥

Este foarte adevărat că există și alte alternative de investiții pe care România le poate promova în cadrul PNRR. Politica de coeziune socială, măsurile destinate tinerei generații sau investițiile necesare în mediu, digitalizare sau în cercetare, sunt tot atâtea exemple de investiții prin care fondurile alocate în cadrul PNRR se pot cheltui foarte ușor. Chiar mult mai ușor. Dar nu cheltuirea acestor bani de dragul absorbției este importantă pentru România, ci EFECTELE PE TERMEN LUNG ale investițiilor realizate cu aceste fonduri asupra dezvoltării României.
Spre exemplu investițiile în cercetare: toată lumea academică recunoaște importanța acestei finanțări. Însă pentru a ajunge la o cheltuire utilă a acestor fonduri, este foarte important să schimbăm întâi paradigma activităților de cercetare.

A trece de la activitatea de cercetare orientată spre activități de laborator, cea experimentală, la activități de cercetare bazate pe 𝘵𝘳𝘢𝘯𝘴𝘧𝘦𝘳 𝘵𝘦𝘩𝘯𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤, aceasta este adevărata provocare pentru societatea academică și pentru România.

Alt exemplu de investiții care poate fi promovat în cadrul PNRR este și 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘢 𝘥𝘦 𝘤𝘰𝘦𝘻𝘪𝘶𝘯𝘦 𝘴𝘰𝘤𝘪𝘢𝘭𝘢. Mai mult, toate aceste programe de coeziune socială foarte utile pentru populație, propuse pentru finanțare în cadrul PNRR, își găsesc deja locul mult mai potrivit în cadrul Politicii de Coeziune. Cum am mai spus, fie că discutăm de programe de finanțare de tip after school, de stimulente pentru medici, programe școlare pentru învățământ dual și altele, 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘵𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘤𝘢𝘵𝘦𝘨𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘮𝘢𝘴𝘶𝘳𝘪 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘥𝘦𝘫𝘢 𝘢𝘭𝘰𝘤𝘢𝘵𝘦 𝘧𝘰𝘯𝘥𝘶𝘳𝘪 𝘪𝘯 𝘤𝘢𝘥𝘳𝘶𝘭 𝘗𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘊𝘰𝘦𝘻𝘪𝘶𝘯𝘦 2021-2027.

De asemenea, 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘢 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘷𝘦𝘴𝘵𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘪𝘯 𝘮𝘦𝘥𝘪𝘶 este foarte importantă, cel puțin la nivel european, unde discutăm despre biodiversitate, investiții în împăduriri, calitatea aerului sau investiții de tip cercetare-dezvoltare în ceea ce privește schimbările climatice.

Dar pentru România oare nu sunt mai importante investițiile în infrastructura de apă-canalizare la sate și în mediul rural? Sau investițiile în dezvoltarea și modernizarea distribuției de gaze naturale?
𝘛𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘢𝘳𝘨𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘴𝘦 𝘳𝘦𝘨𝘢𝘴𝘦𝘴𝘤 𝘪𝘯 𝘧𝘶𝘯𝘥𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘵𝘳𝘶𝘤𝘵𝘪𝘦𝘪 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘗𝘭𝘢𝘯 𝘕𝘢𝘵𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦 𝘙𝘦𝘥𝘳𝘦𝘴𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘪 𝘙𝘦𝘻𝘪𝘭𝘪𝘦𝘯𝘵𝘢 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘢 𝘢𝘤𝘰𝘱𝘦𝘳𝘦 𝘯𝘦𝘷𝘰𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘷𝘦𝘴𝘵𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘢𝘭𝘦 𝘙𝘰𝘮𝘢𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘪𝘯 𝘤𝘰𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘤𝘶 𝘱𝘳𝘪𝘰𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘵𝘢𝘳𝘢 𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘢 𝘭𝘦 𝘢𝘳𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘰 𝘥𝘦𝘻𝘷𝘰𝘭𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘦𝘤𝘰𝘯𝘰𝘮𝘪𝘤𝘢 𝘴𝘪 𝘴𝘶𝘴𝘵𝘦𝘯𝘢𝘣𝘪𝘭𝘢 𝘱𝘦 𝘵𝘦𝘳𝘮𝘦𝘯 𝘭𝘶𝘯𝘨.

𝘿. 𝙈𝙀𝙏𝙊𝘿𝙊𝙇𝙊𝙂𝙄𝘼 𝘿𝙀 𝘾𝙊𝙉𝙎𝙐𝙇𝙏𝘼𝙍𝙀 𝘾𝙐 𝘾𝙊𝙈𝙄𝙎𝙄𝘼 𝙀𝙐𝙍𝙊𝙋𝙀𝘼𝙉𝘼 𝙎𝙄 𝘾𝙊𝙉𝙎𝙏𝙍𝘼𝙉𝙂𝙀𝙍𝙄𝙇𝙀 𝙋𝙉𝙍𝙍

Întreaga procedură de consultare tehnică cu Comisia Europeană s-a derulat și se derulează în conformitate cu propunerea de Regulament a Comisiei Europene nr. 408/2020!
𝘗𝘰𝘵𝘳𝘪𝘷𝘪𝘵 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘶𝘯𝘦𝘳𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘙𝘦𝘨𝘶𝘭𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵, 𝘗𝘕𝘙𝘙 𝘵𝘳𝘦𝘣𝘶𝘪𝘦 𝘴𝘢 𝘳𝘦𝘴𝘱𝘦𝘤𝘵𝘦 𝘰𝘣𝘭𝘪𝘨𝘢𝘵𝘰𝘳𝘪𝘶 𝘥𝘰𝘶𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘥𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘣𝘢𝘻𝘢̆, 𝘴𝘪 𝘢𝘯𝘶𝘮𝘦:
𝘢). 37% 𝘥𝘪𝘯 𝘧𝘰𝘯𝘥𝘶𝘳𝘪 𝘴𝘢 𝘧𝘪𝘦 𝘢𝘭𝘰𝘤𝘢𝘵𝘦 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙩𝙧𝙖𝙣𝙯𝙞𝙩𝙞𝙖 𝙫𝙚𝙧𝙙𝙚;
𝘣). 20% 𝘥𝘪𝘯 𝘧𝘰𝘯𝘥𝘶𝘳𝘪 𝘴𝘢 𝘧𝘪𝘦 𝘢𝘭𝘰𝘤𝘢𝘵𝘦 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙙𝙞𝙜𝙞𝙩𝙖𝙡𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚;
Celelalte domenii de investiții care privesc coeziunea socială, tânăra generație sau și alte categorii de măsuri, până la aprobarea Regulamentului 𝗽𝗼𝘁 𝗳𝗶 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗦𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗠𝗲𝗺𝗯𝗿𝘂 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗶𝗻 𝗺𝗮𝘀𝘂𝗿𝗮 𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗶𝗱𝗲𝗿𝗮𝘁𝗲 𝗼 𝗽𝗿𝗶𝗼𝗿𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹 𝗻𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹.

𝙀. 𝙍𝙀𝙁𝙊𝙍𝙈𝙀𝙇𝙀 𝙋𝙍𝙊𝙋𝙐𝙎𝙀 𝙋𝙍𝙄𝙉 𝙋𝙉𝙍𝙍

Indiferent de natura acestora, reformele din cadrul PNRR trebuie să respecte două condiții:
a). Să fie în corelație cu investițiile propuse în cadrul PNRR;
b). Să determine măsuri orizontale pentru reforma administrației publice, sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea statului de drept, achiziții publice precum și cu alte categorii de măsuri prevăzute în recomandările specifice de țară (RSȚ);
Concluzia este că reformele trebuie elaborate astfel încât categoriile de investiții propuse să poată fi implementate și să fie în corelare cu recomandările specifice de țară ale României elaborate în cadrul Semestrului European.
Așadar, din toate cele menționate mai sus se poate constata ușor că 𝗣𝗡𝗥𝗥 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗮 𝗶𝗻 𝘁𝗼𝘁𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗻𝗱𝗶𝘁𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗶𝗺𝗽𝘂𝘀𝗲 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗽𝘂𝗻𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗥𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁 a CE nr. 408/2020.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

Published

on

© European Union, 2021

Liderii de la Bruxelles au transmis în această seară semnale pozitive în legătură cu sprijinul statelor membre pentru crearea și implementarea unor certificate de vaccinare anti-COVID care să asigure libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene în contextul prevenției răspândirii infectării cu unele tulpini mult mai agresive ale noului coronavirus, mai ales în sezonul turistic estival. 

Cei 27 de lideri ai statelor membre s-au reunit prin videoconferință joi, 25 februarie, pentru a discuta despre producția și livrarea de vaccinuri în UE, noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională. De asemenea, aceșstia au discutat despre lecțiile învățate din această criză pentru a consolida sistemele de sănătate de la nivel național și a îmbunătăți coordonarea europeană.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel, într-o conferință de presă comună cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la eforturi pentru a continua o abordare comună privind certificatele de vaccinare, precizând, totodată că liderii europeni vor reveni asupra acestei chestiuni.

„Am fost de acord să ne continuăm activitatea pentru o abordare comună privind certificatele de vaccinare. Desigur, trebuie depuse mai multe eforturi în materie de digitalizare și cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății, dar am simțit în această seară din ce în ce mai mult convergență între noi în legătură cu acest subiect important, iar Consiliul European va reveni asupra acestui subiect”, a declarat Michel.

Citiți și Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

La rândul său, Ursula von der Leyen a declarat că Executivul European a colaborat cu statele membre pentru a hotărî asupra datelor necesare pentru un astfel de certificat de vaccinare, iar la finele lunii ianuarie acestea au decis ca certificatele în format digital să aibă un conținut uniform, care să ofere informații asupra vaccinului utilizat și care să se bazeze pe un identificator unic de tipul unui cod IBAN pentru fiecare astfel de document electronic.

Totodată, von der Leyen a precizat că Executivul European oferă sprijin tehnic pentru coordonarea standardelor privind datele electronice din aceste certificate de vaccinare, cum s-a întâmplat și în cazul aplicațiilor de urmărire a expunerii la COVID-19, pentru a crea „un gateway care conectează diferitele soluții naționale între ele, astfel încât aceste informații să fie interoperabile în timp”. În acest scop, șefa Comisiei a îndemnat statele membre să implementeze aceste soluții digitale în sistemele lor naționale de sănătate, precum și în sistemele de gestionare a frontierelor, însă a precizat că acest lucru „durează ceva timp; cel puțin trei luni”.

De cealaltă parte, oficialul european a atenționat că statele membre „vor trebui să meargă rapid cu implementarea dacă dorim ca un astfel de certificat să fie pus în aplicare până în vară”. Astfel, a insistat von der Leyen, dincolo de acordul asupra principiilor și tehnologiei, „statele membre vor trebui să asigure o implementare rapidă și completă în sistemul național de sănătate și în sistemele lor de frontieră”.

Nu în ultimul rând, șefa Comisiei Europene a recunoscut că încă există o serie de întrebări politice deschise cu privire la scopul final al acestor certificate, precum și la utilitatea lor în contextul în care nu există un răspuns clar legat de posibilitatea ca virusul să fie totuși transmis mai departe fie că oamenii au fost imunizați prin vaccinare sau prin contractarea bolii la un anumit interval de timp. Totuși, a spus von der Leyen, datele promițătoare din Israel, unde imunizarea s-a făcut cu vaccinurile Biontech-Pfizer, au arătat că, atunci când o persoană a urmat întreaga schemă de vaccinare, deci două inoculări, nu mai poate transmite boala.

În orice caz, aceasta a precizat că în cele din urmă este la latitudinea statelor membre să decidă ce doresc să facă cu aceste certificate de vaccinare, însă la nivelul UE, ele ar fi utile pentru protejarea pieței unice. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Published

on

© European Union, 2021

Principala prioritate a Uniunii Europene este acum accelerarea producției și livrării vaccinurilor anti-COVID, precum și accelerarea ritmului campaniei de vaccinare în statele membre, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finele primei zile a reuniunii prin videconferință a liderilor europeni. Totodată, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în cadrul conferinței de presă comune că UE va fi primit 50 de milioane de doze de vaccin la finele lunii februarie de la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020. 

„Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri și vaccinări în întreaga Uniune Europeană. De aceea susținem eforturile Comisiei de a colabora cu industria pentru a identifica blocajele, a garanta lanțurile de aprovizionare și a extinde producția. Și dorim mai multă previzibilitate și transparență pentru a ne asigura că companiile farmaceutice își respectă angajamentele”,  a declarat Charles Michel. 

La rândul său, șefa Comisiei Europene a asigurat că Executivul European lucrează constant cu companiile biofarmaceutice pentru a sprijini mărirea capacității de producție a vaccinurilor anti-COVID, precum și pentru a facilita livrarea acestora,

„Colaborăm cu companiile pentru a crește producția și pentru a aborda blocajele în aprovizionare și asigurăm disponibilitatea rapidă a noilor unități de producție în Europa. Un bun exemplu recent este Biontech care și-a deschis noi fabrici în Austria și în Germania, la Marburg. Acest lucru a cauzat o mică întârziere, dar au recuperat cu livrarea vaccinurilor, iar fabrica de la Marburg, de exemplu, funcționează pe deplin. Până în iulie, vom putea produce 1 miliard de doze pe an, deci este un adevărat pas înainte”, a precizat von der Leyen.

Aceasta a mai spus că în prezent, în Europa funcționează 41 de unități industriale care contribuie la producerea vaccinului, existând posibilitatea ca multe altele să li se alăture. „Așadar, încurajăm puternic cooperarea dintre actorii industriali”, a adăugat șefa Comisiei Europene.

De asemenea, von der Leyen a precizat că instituția se ocupă și de gestionarea blocajelor din lanțurile de aprovizionare care merg de la ingrediente active la filtre specializate. 

Pe lângă subiectul privind producția și livrarea de vaccinuri în UE, liderii europeni au discutat astăzi și despre noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională. De asemenea, aceșstia au discutat despre lecțiile învățate din această criză pentru  a consolida sistemele de sănătate de la nivel național și a îmbunătăți coordonarea europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători între 2018 și 2030 pentru a răspunde cerințelor unei populații care îmbătrânește, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Raportul, care analizează demografia în schimbare a UE și impactul asupra cererii din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung, constată că sporirea numărului persoanelor în vârstă a crescut cererea pentru acest tip de servicii, generând o cerere în creștere pentru o forță de muncă calificată.

O mare parte din această cerere este satisfăcută prin educația și formarea internă, în timp ce migrația din țări terțe și mobilitatea intra-UE au de asemenea un rol din ce în ce mai important de jucat.

În 2018, în UE erau aproape două milioane de lucrători în domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung care lucrau într-o țară diferită de cea în care s-au născut.

În timp ce numărul acestor lucrători născuți în străinătate a crescut în ultimii ani, ca procent din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății (13,2%), este semnificativ mai mic decât în ​​alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA. De asemenea, acești lucrători nu sunt răspândiți uniform, mai mult de două treimi din angajați regăsindu-se în doar cinci țări ale UE: Germania, Italia, Suedia, Franța și Spania.

Raportul identifică mai multe provocări care, dacă sunt abordate, pot contribui la încurajarea mobilității și la deblocarea întregului potențial al migrației din țările terțe pentru a contribui la atenuarea presiunii deficitului de forță de muncă din aceste sectoare. Aceste provocări includ:

  • În prezent, nu există un instrument sectorial specific pentru migrația forței de muncă din UE sau un instrument care să atragă lucrători străini din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung. Acest lucru înseamnă că lucrătorii potențiali trebuie să navigheze între diversele competențe și profiluri de ocupare a forței de muncă care există în întreaga UE și că nu există canale specifice de migrație pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung;
  • Cerințele privind migrația includ adesea recunoașterea calificărilor ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății. Procedurile complexe asociate cu aceasta reprezintă o provocare într-un context în care programele de educație și formare în domeniul sănătății diferă considerabil de cele din UE;
  • Lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung, deși uneori nu au nevoie de calificări formale, îndeplinesc sarcini care implică un set de abilități informale greu de evaluat. Absența instrumentelor de evaluare specifice poate, de asemenea, descuraja recrutarea;
  • Parteneriatele internaționale pentru recrutarea personalului medical și de îngrijire pe termen lung rămân în continuare limitate ca număr și acoperire.

Autorii raportului recomandă integrarea canalelor actuale de migrație a forței de muncă cu considerații mai specifice pentru sănătatea și sistemele de îngrijire pe termen lung, rămânând în același timp în conformitate cu Codul de practică global al OMS.

Acest lucru ar putea favoriza migrația înainte și înapoi, producând beneficii atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Ar implica, de asemenea, facilitarea recunoașterii calificărilor și activarea deplină a competențelor forței de muncă migrante și mobile din UE.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA15 mins ago

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

S&D2 hours ago

Socialiștii europeni fac apel la responsabilitatea socială a companiilor din Europa: Să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Rareș Bogdan: După lupta dusă de delegația română din grupul PPE, Comisia Europeană va începe consultările cu statele membre și Parlamentul European pentru a găsi soluții pentru drepturile transportatorilor români

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE15 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D16 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending