U.E.
Ministrul german al apărării Boris Pistorius consideră insuficient un buget al apărării de 2% din PIB
Published
2 months agoon
By
Andreea Radu
Ministrul apărării german Boris Pistorius a afirmat vineri că un buget militar de 2% din produsul intern brut (PIB) este insuficient și că este nevoie de majorarea acestui buget la cel puțin 3% din PIB, în special pentru a se putea menține gradul de modernizare al armatei germane, relatează DPA, potrivit Agerpres.
„Avioane, forțe terestre, tehnologii cibernetice – acestea sunt întrebările care se pun acum”, a spus Pistorius în timpul unei vizite la șantierele ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) de la Wismar, unde sunt produse submarine.
El a adăugat că cerințele NATO de la statele sale membre trebuie să fie îndeplinite într-un anumit orizont de timp pentru a se atinge capacitatea deplină de descurajare.
„Aceasta este măsura spre care ar trebui să ne orientăm și atunci când aceasta costă 3% sau mai mult. Concentrarea este pe obiectiv”, a subliniat demnitarul german.
Boris Pistorius a anunțat că Germania va trebui să-și suplimenteze semnificativ cheltuielile pentru apărare pe termen mediu, în contextul în care fondul pentru modernizare militară expiră în 2028.
„Odată ce acest fond se termină, vom avea nevoie de cel puțin 85 de miliarde de euro începând din 2028. Aceasta înseamnă cu 30 de miliarde euro mai mult decât în prezent”, a explicat ministrul german într-un interviu pentru publicația Süddeutsche Zeitung.
În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.
În 2024, cheltuielile militare germane au atins pentru prima dată nivelul de 2% din PIB, o regulă fixată de NATO în 2014 în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia. Aceasta s-a datorat în special unui fond special de 100 de miliarde de euro decis de Olaf Scholz la câteva zile după declanșarea războiului rus la scară mare în Ucraina în februarie 2022, pentru a reînarma Germania și a moderniza apărarea sa.
În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.
De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
De ce Polonia nu va trimite trupe în Ucraina? Șefa Comisiei de afaceri europene din Parlamentul polonez: Avem nevoie de ele pentru a proteja “flancul estic și frontierele UE, NATO și Schengen”
“Obiectivul lui Putin este să divizeze Europa”: Polonia consideră că ingerințele în alegerile dintr-o “țară pro-europeană ca România” sunt o “lecție de învățat”, nefiind “prima țară la care ne-am fi gândit” că ar putea avea efect
Șefa diplomației UE: Negocierile privind pacea în Fâșia Gaza trebuie reluate de Israel și Hamas
”Fără un sistem judiciar funcțional, independent și eficient, democrația noastră ar putea deveni și mai fragilă”, subliniază Ilie Bolojan
Premierul Canadei, Mark Carney, a convocat alegeri parlamentare anticipate în aprilie pentru a-i face față lui Donald Trump
Ministrul belgian de externe consideră că UE ar trebui să aplice legea talionului în războiul tarifar declanșat de Trump: Taxele sunt ca un bumerang aruncat. Cei care îl folosesc, uită că acesta se întoarce
U.E.
“Obiectivul lui Putin este să divizeze Europa”: Polonia consideră că ingerințele în alegerile dintr-o “țară pro-europeană ca România” sunt o “lecție de învățat”, nefiind “prima țară la care ne-am fi gândit” că ar putea avea efect
Published
3 hours agoon
March 24, 2025
Corespondență din Varșovia
Ceea ce s-a întâmplat în România reprezintă o “lecție de învățat” cu privire la pericolul ingerințelor hibride externe, deși a constituit o surpriză pentru multe țări europene, a declarat Agnieszka Pomaska, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Seim, camera inferioară a Parlamentului Poloniei.
Pomaska a deschis luni, în plenul legislativului de la Varșovia, Conferința Interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună, organizată de președinția Poloniei la Consiliul UE și la care participă parlamentarii din comisiile pentru afaceri externe și afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene.
Șefa Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul polonez a făcut aceste afirmații în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.
Întrebată de CaleaEuropeană.ro despre ecoul alegerilor prezidențiale din România, anulate pe fondul unor imixtiuni care au condus la vicierea procesului electoral, asupra peisajului electoral din Polonia, Agnieszka Pomaska a precizat că exemplul României este “foarte important pentru noi” deoarece “nu este ușor să identifici imixtiunea” în alegeri.
“Obiectivul lui Putin este să divizeze Europa“, a spus ea, precizând că “a fost surpriză” faptul că România a căzut pradă ingerințelor externe.
“România este un bun exemplu de țară pro-europeană. Nu era prima țară la care ne-am fi gândit că o asemenea ingerință” ar putea avea efect, a subliniat Pomaska, adăugând: “Următoarea țară unde am crezut că va urma (n.r. – ingerință externă) ar fi fost Moldova”.
“Ceea ce s-a întâmplat în România este o lecție de învățat“, a continuat ea.
Membră a partidului Platforma Civică a prim-ministrului Donald Tusk, Agnieszka Pomaska a criticat vizita la București a fostului prim-ministru Mateusz Morawiecki, actual președinte al conservatorilor europeni, și susținerea acestuia pentru liderul AUR George Simion.
“Nu înțeleg ce caută opoziția poloneză să obțină acum cu vizita în România. A fost o greșeală a domnului Morawiecki. Nu-mi pot imagina că a făcut-o intenționat pentru a sprijini un candidat anti-UE și pro-rus“, a completat președinta Comisiei pentru afaceri europene din Seim-ul polonez.
Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a criticat susținerea predecesorului său Mateusz Morawiecki pentru George Simion, după ce fostul premier polonez și actual președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) s-a aflat pe 13 martie la București alături de președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care și-a depus la Biroul Electoral Central candidatura pentru scrutinul prezidențial din luna mai.
În luna decembrie, la o săptămână după ce Curtea Constituțională din România a anulat alegerile prezidențiale pe fondul unor ingerințe externe și a unui proces electoral viciat, premierul Donald Tusk a denunțat interferența rusă în alegerile din România și a avertizat Moscova împotriva oricăror imixtiuni având în vedere că Polonia are alegeri prezidențiale în 2025, tot în luna mai. Primul tur este programat pentru data de 18 mai, când în România ar trebui să aibă loc cel de-al doilea tur de scrutin, iar turul al doilea al prezidențialelor din România ar urma să se desfășoare la 1 iunie.
Potrivit sondajelor, favorit pentru câștigarea alegerilor este primarul capitalei Varșovia, Rafal Trzaskowski, care candidează din partea Coaliției Civice a premierului Tusk. Trzaskowski a candidat și în 2020, dar a pierdut în fața președintelui Andrzej Duda, care acum nu mai are dreptul să candideze. Din partea PiS candidează istoricul Karol Nawrocki.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron a arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
Și NATO a transmis în luna februarie prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.
U.E.
Austria demască o campanie de dezinformare desfășurată de Rusia împotriva Ucrainei
Published
3 hours agoon
March 24, 2025By
Teodora Ion
Kremlinul a desfășurat o campanie de dezinformare vizând Ucraina și stârnind sentimente pro-rusești în țările germanofone, au dezvăluit luni autoritățile austriece, informează Euronews.
Ancheta a arătat că o celulă care lucra pentru serviciile secrete rusești a fost înființată la scurt timp după ce Moscova și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022.
Aceasta intenționa să influențeze opinia publică împotriva Ucrainei și a președintelui acesteia, Volodimir Zelenski, atât online, cât și pe teren, în special în Austria, folosind inscripții și graffiti de extremă dreaptă și naționaliste, despre care susținea că activiștii proucraineni se află în spatele lor.
”Scopul direct al acestei celule de dezinformare a fost de a utiliza acțiuni specifice în contextul războiului pentru a influența negativ opinia publică împotriva Ucrainei … generând astfel – într-un grad mai înalt – sentimente pro-ruse”, se arată într-o declarație a agenției interne de informații din Austria.
Agenția a declarat că a descoperit operațiunea în timp ce analiza dispozitivele aparținând unei cetățene bulgare reținute în decembrie sub suspiciunea de spionaj pentru Kremlin.
Femeia, care nu a fost numită până în prezent, este suspectată că a jucat un rol ”semnificativ” în campanie: a distribuit conținut atât în Germania, cât și în Austria și a acționat ca persoană de contact pentru serviciile secrete ruse pentru complicii din Rusia și Marea Britanie.
Ea a recunoscut că a lucrat pentru celulă și a fost eliberată pe cauțiune, potrivit agenției austriece de presă.
CONSILIUL UE
Țările UE aprobă un regulament privind indicatorii financiari, menit să reducă birocrația pentru companiile europene, în special pentru IMM-uri
Published
4 hours agoon
March 24, 2025By
Andreea Radu
Consiliul UE a adoptat astăzi un regulament privind indicatorii financiari, menit să simplifice procedurile și să reducă birocrația pentru companiile europene, în special pentru IMM-uri, informează comunicatul oficial.
Indicatorii de referință sunt utilizați pe scară largă de întreprinderile și investitorii din UE ca referință în instrumentele sau contractele lor financiare.
Acest act legislativ modifică un regulament din 2016 cu privire la domeniul de aplicare al normelor privind indicii de referință, utilizarea indicilor de referință furnizați de administratori situați în țări terțe și anumite cerințe de raportare.
Principalele elemente ale regulamentului modificat privind indicii de referință:
- Reducerea sarcinii de reglementare asupra administratorilor de indici de referință definiți ca fiind nesemnificativi în UE prin eliminarea acestora din domeniul de aplicare al legislației.
- Doar reperele critice sau semnificative rămân în domeniul de aplicare al noului regulament.
- Administratorii din afara domeniului de aplicare al normelor vor putea solicita aplicarea voluntară a normelor (opt-in), în anumite condiții.
- Extinderea competențelor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
- Administratorii indicilor de tranziție climatică ai UE și ai indicilor aliniați Acordului de la Paris trebuie să fie înregistrați, autorizați, recunoscuți sau aprobați pentru a asigura supravegherea reglementară și a preveni declarațiile înșelătoare privind ESG.
- Un regim de excepție specific pentru indicii valutari spot.
Textul final va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE, va intra în vigoare și se va aplica începând cu 1 ianuarie 2026.
În comunicarea sa intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, Comisia a subliniat importanța instituirii unui sistem de reglementare care să asigure atingerea obiectivelor cu costuri minime. Prin urmare, Comisia s-a angajat să dea un nou impuls raționalizării și simplificării cerințelor de raportare, cu obiectivul de a reduce sarcina administrativă cu 25 %, fără a submina obiectivele de politică aferente.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Deputatul Alexandru Rogobete anunță că pacienții nu mai pot oferi bani medicilor sub nicio formă: Noua legislație permite doar donațiile către spitale

De ce Polonia nu va trimite trupe în Ucraina? Șefa Comisiei de afaceri europene din Parlamentul polonez: Avem nevoie de ele pentru a proteja “flancul estic și frontierele UE, NATO și Schengen”

Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au discutat despre un acord economic bilateral

“Obiectivul lui Putin este să divizeze Europa”: Polonia consideră că ingerințele în alegerile dintr-o “țară pro-europeană ca România” sunt o “lecție de învățat”, nefiind “prima țară la care ne-am fi gândit” că ar putea avea efect

Austria demască o campanie de dezinformare desfășurată de Rusia împotriva Ucrainei

Țările UE aprobă un regulament privind indicatorii financiari, menit să reducă birocrația pentru companiile europene, în special pentru IMM-uri

Șefa diplomației UE: Negocierile privind pacea în Fâșia Gaza trebuie reluate de Israel și Hamas

Victor Negrescu, vicepreședintele PE, subliniază rolul cheie al societății civile în asigurarea unei ”Europe mai unite, mai democratice și mai reziliente”: Împreună, putem apăra valorile europene

Ambasadorul Peer Gebauer, distins cu medalia de onoare a Forumului Democrat al Germanilor la Sibiu, cea mai înaltă distincție a organizației

“România are de jucat un rol foarte important” în “fortificarea flancului estic”, afirmă ministrul polonez al apărării: Europa trebuie să investească mai mult în apărare pentru a ține soldații americani în Europa

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace
Trending
- INTERVIURI4 days ago
INTERVIU Un gigant tehnologic al Europei compară fragmentarea din domeniile militar și telecom și îndeamnă UE să aplice planul Draghi: Nu inovarea lipsește Europei, ci amploarea ei
- ROMÂNIA4 days ago
Camera Deputaților adoptă legislația care ușurează drumului pacienților care au nevoie de fizioterapie. Deputatul Alexandru Rogobete: Serviciile medicale trebuie să fie disponibile tuturor, fără obstacole
- INTERNAȚIONAL6 days ago
Erdogan dorește o întâlnire cu Trump la Casa Albă. În ajunul discuțiilor Trump-Putin, Turcia reafirmă opoziția față de anexarea ilegitimă a Crimeei de către Rusia: Nu recunoaștem situația de facto
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă
- ROMÂNIA5 days ago
Prin lansarea EIT Community Hub România, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) devine un nod strategic în ecosistemul european de inovare