Premierul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că vor începe lucrările pentru întărirea întregii frontiere de est a ţării sale, în contextul unui “război hibrid” tot mai intens purtat de ţara sa cu migraţia ilegală din Belarus, transmite Reuters.

El nu a dat detalii despre acţiuni sau finanţarea alocată, însă a afirmat că pentru securitatea Poloniei “nu există limite”.

“Frontiera polono-belarusă este un loc unic din cauza presiunii imigraţiei ilegale. Practic avem de-a face cu un război hibrid care avansează”, a spus Tusk în cursul unei vizite la graniţă, unde s-a întâlnit cu grăniceri şi alţi militari. “Vreau să nu existe nicio îndoială – o ţară cu intenţii tot mai agresive împotriva Poloniei, cum este Belarus, este coorganizatoare acestei practici la frontiera poloneză”, a insistat el, potrivit Agerpres.

Guvernul anterior de la Varşovia a acuzat în 2021 Minskul că organizează fluxul de migranţi pentru a face presiuni asupra Uniunii Europene în legătură cu sancţiunile impuse Belarusului, care însă a negat acuzaţiile.

Ulterior, tentativele de trecere a frontierei au continuat, cu fluctuaţii în funcţie de condiţiile meteorologice. Grănicerii polonezi raportează în prezent circa 300 de încercări de intrare ilegală în ţară în fiecare zi.

Relaţiile polono-belaruse s-au înrăutăţit după ce Rusia a invadat Ucraina, Minskul fiind un aliat al Moscovei. Înainte de mandatul lui Tusk, fusese deja construit la frontieră un gard de 180 de km lungime, înalt de 5,5 metri şi prevăzut cu un sistem de camere video şi senzori, pentru oprirea migraţiei ilegale.

Prim-ministrul a afirmat că fortificaţiile vor fi construite de-a lungul “întregii frontiere estice”, ceea ce ar putea însemna că va fi întărită şi graniţa cu Ucraina. “Nu este doar frontiera internă a Poloniei, este şi frontiera Uniunii Europene. De aceea, nu mă îndoiesc că Europa va trebui să (…) investească în securitate prin investiţia în frontiera estică a Poloniei şi în securitatea frontierei noastre”, a susţinut el.

Comisia Europeană a acordat săptămâna aceasta împrumuturi de 50 de milioane de euro Macedoniei de Nord.

Potrivit unui comunicat al instituției, aceasta este prima tranșă din cadrul asistenței macrofinanciare (AMF) în curs de derulare pentru această țară.

Asistența oferă un sprijin suplimentar Macedoniei de Nord, a cărei economie a fost grav afectată de recenta criză energetică, declanșată de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Aceasta va sprijini stabilitatea macroeconomică și va asigura continuarea reformelor, în paralel cu programul în curs al Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Macedonia de Nord. De asemenea, va ajuta Macedonia de Nord să avanseze pe calea sa europeană.

Deblocarea acestui sprijin are loc după ce Comisia a constatat că Macedonia de Nord și-a îndeplinit angajamentele politice relevante convenite cu UE pentru acordarea primei tranșe.

Macedonia de Nord a înregistrat progrese în domeniul finanțelor publice prin înființarea unui Consiliu fiscal independent și prin consolidarea gestionării investițiilor publice. Pentru a spori veniturile publice, Macedonia de Nord a adoptat măsuri de politică fiscală care extind baza de impozitare.

De asemenea, guvernul a înregistrat noi progrese în ceea ce privește formalizarea economiei informale și a luat măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice. În cele din urmă, guvernul a consolidat sistemul judiciar cu o nouă strategie privind reforma judiciară.

Asistență macrofinanciară în curs de desfășurare pentru Macedonia de Nord are o valoare totală de până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. După plata acestei prime tranșe de 50 de milioane de euro, rămâne disponibilă o a doua tranșă al cărei cuantum se ridică la aceeași valore, în funcție de progresele înregistrate în ceea ce privește condițiile de politică convenite.

Asistența macrofinanciară face parte din angajamentul mai amplu al UE față de țările vecine și este concepută ca un instrument excepțional de răspuns al UE în situații de criză. Aceasta este disponibilă pentru țările implicate în procesul de extindere și pentru țările vecine ale UE care se confruntă cu probleme grave ale balanței de plăți.

Propunerea Comisiei privind această operațiune de asistență macrofinanciară pentru Macedonia de Nord a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliu la 12 iulie 2023.

Punerea sa în aplicare este completată în continuare de cooperarea bilaterală a UE în cadrul Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală.

Mai mult, odată ce Macedonia de Nord va fi prezentat agenda de reforme, Skopje va putea beneficia și de fondurile din Facilitatea de creștere și reformă, instrument prin care UE pune la dispoziția țărilor din Balcanii de Vest 6 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a le aduce mai aproape de familia europeană.

În total, începând din 2020, UE a plătit aproximativ 210 milioane de euro în cadrul sprijinului sub formă de asistență macrofinanciară pentru Macedonia de Nord. Acest sprijin include plata de astăzi, în valoare de 50 de milioane de euro.

Spania, Irlanda și alte țări membre ale Uniunii Europene intenționează să recunoască un stat palestinian la 21 mai, a declarat joi seara șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, înaintea unui vot așteptat vineri la ONU privind candidatura palestiniană pentru a deveni membru cu drepturi depline, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat în martie că Spania și Irlanda, alături de Slovenia și Malta, au fost de acord să facă primii pași în vederea recunoașterii unui stat palestinian alături de Israel, considerând că o soluție cu două state este esențială pentru o pace durabilă.

Întrebat la postul local de radio spaniol RNE dacă 21 mai este data la care Spania, Irlanda și alte țări UE vor recunoaște un stat palestinian, Borrell a răspuns afirmativ, menționând și Slovenia.

„Acesta este un act simbolic de natură politică. Mai mult decât un stat, acesta recunoaște voința ca acest stat să existe”, a spus el, adăugând că Belgia și alte țări vor urma probabil.

Anterior, ministrul spaniol de externe Jose Manuel Albares declarase că decizia privind recunoașterea a fost luată, deși nu a indicat o dată în acest sens.

Apelurile internaționale în favoarea unei încetări a focului și a unui sfârșit permanent al conflictului israeliano-palestinian au crescut odată cu numărul de morți în urma ofensivei Israelului în Gaza pentru a alunga Hamas după atacul transfrontalier mortal al militanților din 7 octombrie.

Israelul a declarat că planurile de recunoaștere palestiniană constituie un „premiu pentru terorism” care ar reduce șansele unei rezolvări negociate a conflictului din Gaza.

Vineri, Adunarea Generală a Națiunilor Unite urmează să susțină candidatura palestiniană pentru a deveni membru cu drepturi depline al ONU, recunoscând că este calificată pentru a adera și trimițând cererea înapoi la Consiliul de Securitate al ONU pentru a „reexamina favorabil această chestiune”.

Radiodifuzorul național irlandez RTE a declarat joi că Spania, Irlanda, Slovenia și Malta au așteptat votul ONU și au luat în considerare o recunoaștere comună la 21 mai.

Un purtător de cuvânt al Ministerului spaniol de Externe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Reuters. Din partea celorlalte țări nu a existat niciun comentariu public cu privire la această dată.

Premierul sloven Robert Golob a declarat la începutul acestei săptămâni că țara sa va recunoaște statutul de stat al Palestinei până la jumătatea lunii iunie.

Din 1988, 139 din cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut statalitatea palestiniană.

“>