Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire va prezida grupul de proiect pentru competențe, locuri de muncă și drepturi sociale, unul dintre cele 14 grupuri de proiect create la nivelul Comisiei de președinta Ursula von der Leyen pentru a asigura pregătirea și orientarea politică în realizarea inițiativelor, de la concepție la implementare. 

Fiecare grup de proiect are propriul mandat, propria componență, propria durată și propriile metode de lucru. Și fiecare grup va fi prezidat de un membru al Colegiului, desemnat de președinte. Președinții grupurilor respective vor fi responsabili pentru asigurarea îndeplinirii cu succes a mandatului lor pe o perioadă inițială de un an, cu posibilitate de reînnoire a grupurilor pentru durata necesară îndeplinirii misiunii specifice pentru care au fost create.

Este de menționat faptul că grupurile de proiect vor asigura, fără a aduce atingere procesului decizional, coordonarea aspectelor de actualitate, a principalelor inițiative transversale și a politicilor orizontale.

Cele 14 grupuri de proiect privind:

1. Pactul pentru o Industrie Curată este prezidat în comun de vicepreședintele executiv pentru tranziție curată, echitabilă și competitivă, Teresa Ribera, de vicepreședintele executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, și de comisarul pentru climă, creștere netă zero și creștere curată, Wopke Hoekstra.
2. Inteligența artificială este prezidat de Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
3. Acțiunea externă este prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele, Kaja Kallas.
4. Competențele, locuri de muncă și drepturi sociale este prezidat de vicepreședintele executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu.
5. Securitatea economică este prezidat de comisarul pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič.
6. Uniunea Apărării este prezidat de comisarul pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius.
7. Uniunea europeană a economiilor și investițiilor este prezidat de comisarul pentru servicii financiare și Uniunea economiilor și investițiilor, Maria Luís Albuquerque.
8. Uniunea Pregătirii este prezidat de comisarul pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.
9. Securitatea internă europeană este prezidat de comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner.
10. Reziliența la apă este prezidat de comisarul pentru mediu, reziliența la apă și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall.
11. Locuințele accesibile este prezidat de comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
12. Start-ups și Scale-ups este prezidat de comisarul pentru Startups, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva.
13. Scutul european pentru democrație este prezidat de comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath.
14. Viziunea pentru agricultură și alimentație este prezidat de comisarul pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen.

Grupurile de proiect au fost formate în conformitate cu metodele de lucru ale Comisiei Europene, adoptate la începutul mandatului actual. Acestea reflectă pe deplin prioritățile politice ale Comisiei, astfel cum sunt definite în orientările politice anunțate de președintele von der Leyen în iulie 2024, precum și în scrisorile de misiune adresate de președinte membrilor colegiului.

Grupurile de proiect vor facilita colaborarea cu alți membri ai Comisiei și cu serviciile asociate, asigurând colegialitatea și coerența. Grupurile se vor concentra asupra elaborării inițiativelor, realizării priorităților și asigurării coerenței între diferite domenii, în special în domeniile strategice, fără a afecta procesul decizional al Colegiului sau rolul organismelor sale pregătitoare.

În cazul în care apar noi priorități care necesită coordonarea unor elemente de politică transversale suplimentare, pot fi înființate noi grupuri de proiect pentru a răspunde acestor nevoi emergente.

Viitorul industriilor de mobilitate și de apărare trebuie să fie “Made in Europe”, a afirmat joi  Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială al Comisiei Europene, aflat într-o deplasare oficială în România.

După întrevederi cu premierul Marcel Ciolacu, cu ministrul economiei Bogdan Ivan și cu președintele Senatului Ilie Bolojan, cu care a discutat despre competitivitatea economiei românești, vicepreședintele CE a vizitat fabrica “Prime Batteries Technology”, o întreprindere română care furnizează baterii litiu-ion de ultimă generație și sisteme personalizate de stocare a energiei pentru o multitudine de sectoare și de întreprinderi din întreaga Europă, precum și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială (INCAS), principalul centru de cercetare în domeniul științelor aerospațiale din România.

“În România am vizitat 2 campioni ai UE: Centrul de cercetare INCAS și dronele sale inovatoare de clasă mondială sau simulatoarele de zbor și fabrica Prime Batteries, un producător integrat de baterii. Viitorul industriilor de mobilitate și apărare trebuie să fie Made in Europe“, a scris Séjourné, pe X.

👋 In Romania to visit 2 🇪🇺 champions:

👉 INCAS research center, and its world class innovative drones or flight simulators 🛬
👉 @BatteriesPrime, a 💯% integrated battery manufacturer

The future of the mobility & defence industries must be #madeineurope 🇪🇺 pic.twitter.com/YoLxPq5oUn

— Stéphane Séjourné (@steph_sejourne) January 9, 2025

În cadrul acestor vizite, vicepreședintele Comisiei Europene a fost însoțit și de europarlamentarii Dan Nica (PSD, S&D) și Dan Barna (USR, Renew Europe), precum și de șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac.

Vizita la INCAS a fost și o ocazie de a discuta despre concurența neloială exercitată de China pe piața dronelor și despre utilizarea din ce în ce mai relevantă a tehnologiilor dronelor atât în aplicațiile civile, cât și în cele militare, conchide sursa citată.

În luna noiembrie a anului trecut, Guvernul României a semnat la nivel de ministere de resort un protocol de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, care pune bazele primului program integrat ce va crea drona românească. Protocolul a fost semnat la sediul INCAS, institutul fiind lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale din România, cu o tradiţie de 75 de ani în ingineria aerospaţială, fizica curgerii şi aerodinamica aplicată, care se bazează pe o infrastructură strategică de importanţă naţională.