CONSILIUL UE
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
Published
9 months agoon
By
Teodora IonEste important să ne asigurăm că tranziția către neutralitatea climatică este echitabilă și incluzivă, ținând cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate, a subliniat ministrul Mediului, Mircea Fechet, în cadrul reuniunii Consiliului Mediu ce a avut loc la Bruxelles.
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, pe ordinea de zi a Consiliului s-au aflat puncte importante de discuție precum Directiva-cadru privind deșeurile, reducerea poluării cu microplastice și obiectivul climatic pentru 2040.
Ministrul român al Mediului, Apelor și Pădurilor a susținut, în cadrul Consiliului de Mediu, mai multe intervenții, una dintre ele fiind despre necesitatea reevaluării stării de conservare a populației de urs brun în Europa.
”Doresc să folosesc această oportunitate pentru a pune pe masa Consiliului de Mediu subiectul gestionării populațiilor de urs brun din Europa și, mai ales, din România. Țara mea a asigurat un management sustenabil și a contribuit activ la eforturile europene de conservare a carnivorelor mari, inclusiv a ursului brun. Drept dovadă, experții IUCN (International Union for the Conservation of Nature) apreciază că ursul brun este într-o stare favorabilă de conservare, cu populații stabile sau chiar în creștere și risc scăzut de vulnerabilitate. România a dovedit că este capabilă să gestioneze cea mai mare populație de urs din Europa, ba mai mult de atât, să asigure condițiile ca aceasta să prospere. În Munții Carpați trăiesc aproximativ 6.400 – 7.200 de exemplare, peste 40% din urșii Europei, însă această bogăție a biodiversității începe să amenințe cea mai de preț bogăție a unei țări – populația. Trebuie să înțelegem că, indiferent de circumstanțe, viața omului are prioritate”, a declarat Mircea Fechet.
De asemenea, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a accentuat faptul că ”în România, în ultimii 20 de ani, 26 de oameni au fost uciși de urși și 274 persoane au fost desfigurate. În numai 5 ani s-au înregistrat 6.400 de apeluri de urgență prin care s-au sesizat atacuri asupra omului, numai în 2021 fiind peste 1.500 apeluri. Solicităm Comisiei să aplice prevederile Directivei Habitate pentru a reevalua starea de conservare a celor 10 populații de urs brun din Europa, iar pe baza datelor obținute să analizeze dacă se impune actualizarea statutului lor de protecție”.
În cadrul schimbului de opinii în ceea ce privește obiectivul climatic al Europei pentru 2040, ministrul Mircea Fechet a subliniat că țara noastră salută demersul Comisiei de a prezenta o evaluare cât mai comprehensivă a direcțiilor de acțiune în vederea atingerii obiectivului UE de neutralitate climatică.
”Este important să ne asigurăm că tranziția către neutralitatea climatică este echitabilă și incluzivă, ținând cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate. Alte principii importante care sunt avute în vedere în analiza internă sunt eficiența costurilor, competitivitatea industriei, prețuri accesibile la energie și flexibilitatea în abordare, pentru a reflecta circumstanțele naționale diferite. (…) Atât pentru industrie, în special cea energo-intensivă, dar și alte sectoare va trebui să identificăm instrumente financiare adecvate și suficiente pentru a putea, pe de o parte, atenua impactul tranziției la nivelul gospodăriilor vulnerabile și, pe de altă parte, culege beneficiile economice ale acesteia. Este vital ca aceste instrumente financiare să asigure o distribuție regională echitabilă”, a evidențiat Fechet.
”Referitor la deșeurile alimentare, considerăm că țintele propuse sunt ambițioase, dar esențiale pentru promovarea durabilității, abordarea unor probleme stringente cauzate de generarea acestor deșeuri precum și pentru contribuția la obiectivele de dezvoltare durabilă. Îndeplinirea acestora va necesita eforturi concertate în mai multe sectoare, investiții în infrastructură și tehnologie și o schimbare atât în comportamentul consumatorilor, cât și în practicile de afaceri”, a subliniat Mircea Fechet.
Referitor la deșeurile textile ministrul român al mediului a subliniat că țara noastră se confruntă cu problema transporturilor de textile uzate, care, în fapt, sunt deșeuri – transporturi mascate de deșeuri. În acest sens, este esențial să avem o înțelegere comună a conceptelor utilizate. Adoptarea cât mai curând posibil a unei reglementări privind criteriile pentru încetarea statutului de deșeu va sprijini dezvoltarea unei piețe oficiale pentru textile second-hand, încurajând întreprinderile și consumatorii să participe la o astfel de piață. Acest lucru poate stimula economiile locale și poate sprijini practicile de consum durabil.
De asemenea, România a salutat inițiativa stabilirii responsabilității extinse a producătorului (EPR), care va încuraja producătorii să proiecteze produse care sunt mai ușor de reutilizat, reciclat și eliminat într-un mod ecologic:
”Direcția în care merg discuțiile pe această temă este bună, însă ar fi util să se insiste poate mai mult pe aspectele legate de prevenire, esențiale în cazul textilelor din perspectiva conceptului de «fast fashion», care a câștigat popularitate în industria modei (haine la prețuri mici și în trend). Pentru ca EPR să fie eficient, aceasta trebuie să facă parte dintr-o strategie mai amplă, care să includă sprijin pentru reglementare, dezvoltarea infrastructurii, conștientizarea consumatorilor și cooperarea globală. Această abordare cu mai multe fațete poate atenua în mod semnificativ impactul deșeurilor textile asupra mediului”, a conchis Mircea Fechet.
În ceea ce privește propunerea de Directivă a Parlamentului European și Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, ministrul Mircea Fechet a anunțat că România susține obiectivele revizuirii Directivei cadru deșeuri.
În ceea ce privește Regulamentul Parlamentului European și Consiliului privind prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice, ministrul român al mediului a subliniat faptul că ”România susține obiectivul propunerii de Regulament, care va contribui la prevenirea pierderilor de granule de plastic și reducerea efectelor acestora asupra mediului și sănătății umane. Desfășurarea activităților economice care implică pierderi de granule de plastic, ignorând sau diminuând importanța structurii și capacităţii productive şi de suport a capitalului natural, a condus la deteriorarea mediilor naturale şi la pierderea unor servicii ecosistemice valoroase. Se impune astfel ca, în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu plastic, să fie luate măsuri pentru a asigura manipularea și transportul acestora, în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației”.
Referitor la reziliența în ceea ce privește managementul apei ministrul Mircea Fechet a subliniat că, în România, ”ne orientăm acțiunile către reducerea consumului de apă prin aplicarea unui mecanism economic specific pentru a stimula scăderea necesarului de apă și a încuraja reutilizarea apei oriunde este posibil. De asemenea, promovăm infrastructura verde, pentru a reduce efectele inundațiilor, dar trebuie să ne amintim că apa nu cunoaște granițe și, prin urmare, cooperarea transfrontalieră a apei nu este doar o chestiune de comoditate; este o chestiune de necesitate. Directiva-cadru a apei a UE stabilește obiective clare pentru obținerea unei calități bune a apei și gestionarea durabilă a apei în întreaga Europă”.
În ceea ce privește necesitatea consolidării tranziției juste în regiuni afectate de decarbonizare, ministrul Mircea Fechet a subliniat faptul că ”tranziția la neutralitatea climatică, până în 2050, implică o transformare semnificativă pentru aceste regiuni. De aceea, este esențială demararea din timp a unui dialog cu privire la nevoile de investiții și sprijin financiar în aceste regiuni, în contextul viitorului cadru financiar multianual”.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Cătălin Predoiu și omologul maghiar au pregătit ultimele detalii pentru aderarea deplină a României la Schengen, inclusiv “soluții pentru o circulație fluentă și sigură” a românilor care vin acasă de sărbători
Eurodeputatul Gheorghe Falcă pledează pentru o ”dreaptă democratică puternică”: Ar transforma România în lider european
Ministrul Finanțelor, măsură pentru companiile românești: Suplimentarea cu 750 mil. lei a bugetului schemei de ajutor de stat privind dezvoltarea regională
Cum arată noul Parlament al României? Câți senatori și deputați are fiecare partid
Ministrul Energiei, după atacul de tip ransomware asupra Grupului Electrica: Niciun atac cibernetic nu va lăsa ţara fără energie. Infrastructura critică este protejată de măsuri avansate
Ministerul Energiei a semnat un acord cu BERD prin care România va primi asistență tehnică pentru susținerea investițiilor în capacități de stocare în baterii
CONSILIUL UE
Consiliul UE pavează calea pentru introducerea unui certificat fiscal electronic pentru scutirile de TVA
Published
6 hours agoon
December 10, 2024By
Teodora IonConsiliul Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic privind o nouă directivă care pregătește terenul pentru introducerea unui certificat fiscal electronic pentru scutirile de TVA.
”Ca parte a eforturilor UE de a actualiza sistemele de TVA, mă bucur că, după pachetul VIDA de luna trecută, facem un alt pas spre modernizare prin acest acord privind certificatul electronic de scutire de TVA, care va pune capăt certificatelor pe hârtie care trebuie semnate de mână”, a declarat Mihály Varga, ministrul maghiar al finanțelor, potrivit unui comunicat al Consiliului.
Directiva va stabili un certificat electronic care să înlocuiască actualul certificat pe suport de hârtie utilizat atunci când bunurile trebuie să fie scutite de TVA, de exemplu pentru că sunt importate pentru ambasade, organizații internaționale sau forțe armate. Formatul electronic exact, inclusiv specificațiile IT necesare, vor fi discutate în cadrul grupurilor de experți și stabilite în actele de punere în aplicare ale Comisiei.
Într-o perioadă de tranziție, statele membre vor putea utiliza atât versiunea electronică, cât și cea pe hârtie.
Statele membre au adus o serie de amendamente la propunerea inițială a Comisiei. În special, acestea au limitat domeniul de aplicare al utilizării obligatorii a certificatului electronic de scutire de TVA la situațiile în care sunt implicate două state membre și scutirea nu este acordată prin rambursare.
De asemenea, Consiliul a adăugat la directivă o serie de elemente-cheie ale viitorului certificat electronic pe care Comisia le va lua în considerare la elaborarea formatului, în textul directivei. În plus, Consiliul a scurtat perioada de tranziție, planificată inițial să dureze 4 ani (2026-2030), la doar 1 an (2031-2032).
Data de introducere amânată ar trebui să ajute autoritățile fiscale să eșaloneze în timp util evoluțiile IT necesare, care vor coincide cu investițiile semnificative necesare pentru punerea în aplicare a pachetului VIDA.
Acordurile vor fi supuse unui control tehnic și lingvistic înainte de a fi prezentate Consiliului pentru adoptare formală. Textele vor fi apoi publicate în Jurnalul Oficial al UE și vor intra în vigoare.
CONSILIUL UE
Statele UE dau undă verde celei de-a doua plăți periodice de peste 4,2 miliarde de euro din cadrul Mecanismului pentru Ucraina. Banii vor sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei
Published
1 day agoon
December 9, 2024By
Andreea RaduUcraina urmează să primească fonduri în valoare de peste 4,2 miliarde de euro după ce Consiliul UE a dat undă verde celei de-a doua plăți periodice a granturilor și împrumuturilor acordate în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina, pentru a sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și funcționarea administrației sale publice, informează comunicatul oficial.
Într-o decizie adoptată luni, Consiliul a concluzionat că Ucraina a îndeplinit condițiile și a întreprins reformele necesare prevăzute în Planul pentru Ucraina pentru primirea fondurilor, care vor fi plătite din Mecanismul pentru Ucraina. De asemenea, Consiliul a subliniat importanța alocării banilor cât mai curând posibil, având în vedere situația fiscală dificilă din Ucraina.
Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării și reformele pe care își propune să le întreprindă în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE.
În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, iar în august Consiliul a dat undă verde primei plăți periodice.
Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde EUR sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.
Din acest cuantum, până la 32 de miliarde EUR sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.
De la intrarea sa în vigoare, Mecanismul pentru Ucraina a achitat deja 6 miliarde EUR cu titlu de finanțare-punte și 1,89 miliarde EUR cu titlu de prefinanțare și o primă tranșă de aproape 4,2 miliarde EUR, din care 1,5 miliarde EUR sub formă de sprijin financiar nerambursabil și peste 2,6 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.
În urma evaluării de către Comisie a cererii de plată depuse de Ucraina la 10 octombrie 2024, Consiliul a concluzionat că Ucraina a îndeplinit în mod satisfăcător reformele prevăzute în Planul pentru Ucraina. Aceste reforme vizează lupta împotriva corupției și a spălării banilor, Codul penal și Codul de procedură penală, mediul de afaceri, energia și tranziția ecologică și protecția mediului.
CONSILIUL UE
Consiliul UE evidențiază importanța unei Politici Agricole Comune post-2027 competitivă, rezistentă la crize și favorabilă agricultorilor
Published
1 day agoon
December 9, 2024By
Andreea RaduConsiliul UE a aprobat în unanimitate un set de concluzii privind o politică agricolă comună (PAC) post-2027 axată pe agricultori, către o viitoare agricultură a UE competitivă, rezistentă la criză, durabilă și favorabilă agricultorilor.
Potrivit comunicatului oficial, concluziile aprobate luni de cei 27 de miniștri ai agriculturii din UE evidențiază importanța PAC în atingerea acestor obiective și subliniază obiectivele-cheie pentru asigurarea securității alimentare, garantând în același timp un nivel de trai echitabil pentru comunitatea agricolă și prețuri rezonabile pentru consumatori.
„Concluziile reflectă așteptările Consiliului cu privire la viitoarea politică agricolă comună, vizând un sector competitiv și axat pe fermieri – una dintre prioritățile generale ale președinției maghiare. Concluziile solicită resurse dedicate și adecvate pentru ca PAC să răspundă în mod eficient obiectivelor sale multiple și îndeamnă la menținerea unei PAC separate și independente care să conțină doi piloni. Plățile directe ar trebui să continue să sprijine stabilitatea veniturilor agricultorilor. De asemenea, concluziile subliniază angajamentul nostru de a oferi soluții și stimulente concrete pentru a sprijini agricultorii în tranziția ecologică”, a declarat ministrul ungar al agriculturii
Viitoarea PAC orientată spre agricultori
Cei 27 de miniștri ai agriculturii din UE au subliniat importanța strategică a PAC și rolul acesteia în asigurarea securității și siguranței alimentare.
În acest context, miniștrii au remarcat faptul că PAC are nevoie de resurse și instrumente dedicate și adecvate pentru a răspunde în mod eficient obiectivelor sale multiple și au insistat asupra menținerii unei PAC separate și independente care să conțină doi piloni. Miniștrii au subliniat faptul că PAC, prin intermediul plăților directe către agricultori și al altor forme de sprijin, ar trebui să contribuie la asigurarea unui venit stabil pentru agricultori și să le ofere stimulente pentru a contribui la tranziția ecologică.
Consiliul UE a convenit, de asemenea, că dezvoltarea rurală ar trebui să continue să aibă un rol important în arhitectura PAC prin sprijinirea viabilității zonelor rurale.
Consolidarea competitivității și îmbunătățirea poziției agricultorilor în lanțul de aprovizionare cu alimente
Consiliul a recunoscut că este important să se îmbunătățească funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente, distribuția valorii adăugate și să se asigure o transparență sporită și o remunerare echitabilă pentru agricultori. Miniștrii au subliniat importanța stabilității veniturilor agricultorilor pentru a menține activitățile agricole și producția de alimente viabile din punct de vedere economic și competitive în toate regiunile UE.
Miniștrii agriculturii au recunoscut, de asemenea, tendința negativă de îmbătrânire a populației agricole și importanța unei reînnoiri suficiente a generațiilor. Miniștrii au convenit că sprijinul pentru tinerii fermieri și noii fermieri ar trebui consolidat, pentru a contribui la asigurarea faptului că sectorul rămâne atractiv pentru generațiile viitoare. În plus, fermele mici și participarea femeilor în sector au fost subliniate ca elemente importante pentru viabilitatea zonelor rurale.
Consiliul UE a subliniat, de asemenea, că sprijinul pentru investiții este necesar pentru a promova competitivitatea și durabilitatea.
Model de punere în aplicare favorabil agricultorilor
Concluziile fac apel la norme mai favorabile agricultorilor și subliniază necesitatea de a reduce birocrația și de a simplifica procedurile. În acest sens, miniștrii au solicitat o procedură simplificată și accelerată de aprobare și modificare a planurilor strategice naționale ale PAC și simplificarea obligațiilor de raportare pentru agricultori.
Consiliul a subliniat că sistemul de monitorizare și evaluare ar trebui să fie mai eficient, transparent și simplificat, iar sistemul de control și sancționare nu trebuie să crească numărul controalelor la fața locului.
Oferirea de stimulente agricultorilor pentru tranziția ecologică
Miniștrii agriculturii din UE au recunoscut că agricultorii joacă un rol crucial în tranziția ecologică, iar PAC ar trebui să continue să sprijine sectorul în tranziția sa către practici mai durabile. Consiliul consideră că agricultorii ar trebui să dispună de stimulente adecvate în acest scop. Miniștrii au subliniat necesitatea de a asigura un echilibru corect între durabilitatea economică, socială și de mediu.
Agricultura UE rezistentă la criză
Consiliul a recunoscut că competitivitatea agriculturii a fost afectată de un număr tot mai mare de fenomene meteorologice extraordinare, precum și de focare de boli ale animalelor și de răspândirea dăunătorilor plantelor.
Instrumentele de gestionare a riscurilor și măsurile de adaptare la schimbările climatice sunt considerate esențiale pentru asigurarea rezilienței sectorului.
În plus, pentru a îmbunătăți modul în care autoritățile naționale și regionale fac față crizelor, Consiliul a solicitat mai multă flexibilitate în utilizarea instrumentelor PAC. De asemenea, a fost subliniată necesitatea unor proceduri mai rapide și mai simple pentru sprijinirea agricultorilor în cazul unor fenomene meteorologice excepționale.
Cercetare și inovare
Cercetarea și inovarea joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor climatice și de mediu și în asigurarea faptului că cetățenii UE au la dispoziție alimente durabile, sănătoase și la prețuri accesibile. În acest context, Consiliul a subliniat importanța unei abordări a agriculturii bazate pe cunoaștere.
Concluziile subliniază, de asemenea, importanța economiei circulare și a bioeconomiei în sprijinirea tranziției ecologice în sectoarele agricol și forestier.
Etapele următoare
Consiliul invită noua Comisie Europeană să țină cont de concluzii atunci când pregătește viitoarele propuneri legislative privind PAC post-2027, iar textul este conceput ca o orientare politică în acest sens. De asemenea, Comisia este invitată să ia în considerare concluziile Consiliului atunci când pregătește viziunea pentru agricultură și alimentație, care urmează să fie publicată în primele 100 de zile ale noii Comisii.
Având în vedere viitoarele propuneri legislative ale Comisiei Europene privind viitoarea PAC, Consiliul UE a dat startul procesului de reflecție privind viitorul agriculturii. Concluziile de luni marchează o etapă importantă în acest proces și transmit mesaje clare și unitare din partea miniștrilor agriculturii.
În septembrie 2024, Consiliul pentru Agricultură și Pescuit a organizat un prânz informal în care au fost discutate rezultatele dialogului strategic privind viitorul agriculturii UE, inițiat de Comisie cu scopul de a depolariza dezbaterile privind agricultura și tranziția ecologică.
În iunie 2024, președinția belgiană a Consiliului a aprobat un set de concluzii ale președinției privind viitorul agriculturii în UE, care au fost susținute de 26 de state membre.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Polonia aderă la Parchetul European pentru a spori controlul asupra fondurilor din partea UE
Spațiul cibernetic al Europei este mai sigur și mai protejat. A intrat în vigoarea Legea privind reziliența cibernetică
ICI București și Agerpres extind proiectul „Aplicație AI – Știrile Agerpres” la nivel regional, un demers ce marchează extinderea utilizării inteligenței artificiale în fluxurile de știri regionale
Situația din Ucraina și sprijinul occidental pentru Kiev, pe agenda discuțiilor premierului polonez cu președintele francez și liderul opoziției germane
Ziua Internațională a Drepturilor Omului. MAE: Respectul pentru drepturile omului este indispensabil pentru pace, democrație și dezvoltare durabilă
Roxana Mînzatu, după ce un studiu OCDE arată o scădere sau stagnare a competențelor adulților în materie de citire, scriere și calcul: Este nevoie de o schimbare transformatoare în abordarea europeană a competențelor
Republica Moldova primește 50 milioane de euro asistență macrofinanciară de la Comisia Europeană
Banca Europeană de Investiții oferă împrumuturi în valoare de 3 miliarde de euro pentru agricultură în întreaga Europă, cu accent pe tinerii fermieri, egalitatea de gen și investițiile verzi
ICI București și InfoCons au lansat primul proiect european la nivel global pentru conștientizarea, educarea și informarea pieței cu privire la securitatea și securizarea conceptelor vizuale
UE semnalează: Regresul democratic al Georgiei și măsurile represive împotriva protestarilor au consecințe asupra relațiilor noastre bilaterale
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI6 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ5 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO6 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor CSAT. România, vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal; Campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu