Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a transmis că o parte din banii din Planul Național de Redresare și Reziliență au fost pierduți în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, urmărind în acest context să salveze cât mai multe dintre proiectele care vor avea un impact inclusiv asupra obligațiilor de la nivel local de reciclare, informează Agerpres.
Aceasta a participat la evenimentul „ReStart reciclare – un nou început pentru mediu”, organizat de către Garda Naţională de Mediu.
„O parte din acești bani au fost pierduți în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, care ne-a transmis că nu are încredere că mai poate să fie finalizate toate aceste proiecte care au fost începute. Misiunea noastră, și ceea ce încercăm să facem în aceste săptămâni este să salvăm cât mai multe dintre proiectele care vor avea un impact inclusiv asupra obligațiilor de la nivel local de reciclare”, a transmis Buzoianu în cadrul evenimentului.
Oficialul român a subliniat că ministerul încearcă astfel să pună la dispoziția autorităților locale cât mai multe fonduri posibile pentru desfășurarea companiei de reciclare în vederea desfășurării acesteia într-un mod integrat.
„Suntem în punctul în care se dă startul unei campanii de reciclare, care înțelege că nu mai putem să mergem înainte, fiecare cu viziunea lui și trebuie să ne unim viziunile să avem și un impact real. Trebuie să vorbim aceeași limbă cu toții. Este bine că, în acest moment, sunt la masă actori-cheie relevanți (…) De cele mai multe ori, vorbim despre reciclare, dar vorbim despre reciclare într-un mod total deconectat. Unii dintre noi vorbim despre problemele din economie, alții despre impactul pe mediu, unii vorbim despre care sunt infracțiunile care se desfășoară pe zona aceasta, alții despre resursele necesare care ar putea fi transformate din materialele acestea (…) În legea pe care o pregătim pentru gestionarea și valorificarea materialelor din construcții, acesta este unul dintre pași esențiali, pentru că nu putem să vorbim despre obligații doar pe operatorii economici, doar pe mediul privat. Automat, în momentul în care punem obligații pe mediul privat trebuie să fie și o parte din obligații resimțite de către autoritățile publice. Noi încercăm să facem la Ministerul Mediului pasul de a vă ajuta cu cât mai multe fonduri posibile”, a arătat ministrul Mediului.
Aceasta a amintit că România și-a asumat prin PNRR să crească colectarea la nivel local.
„Mesajul principal pe care ni-l propunem cu toții: să respectăm România, așa cum ne respectăm propria casă. Cred că vom ajunge în câțiva ani de zile să vedem și creșterile necesare pe colectare. De altfel, România are asumată țintă în jalon, anul următor, prin PNRR, că vom crește colectarea. Parte din creșterea acestei ținte este și o comunicare mult mai clară și o campanie de educare mult mai clară. Noi facem ce ține de noi, să ajutăm pe fonduri. Autoritățile locale trebuie să facă ce ține de ele, să implementeze proiectele respective și să crească colectarea la nivel local. Societatea civilă are un mod esențial de a comunica cu oamenii, putând să ducă mai departe mesajele”, a mai spus Diana Buzoianu.
Valoarea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență este de 21,62 de miliarde de euro, menținându-se valoarea inițială a componentei nerambursabile de 13,56 miliarde de euro, cu o scădere a părții de împrumuturi la 8,06 miliarde de euro.
Potrivit ordonanței adoptate de Guvern în luna august, proiectele începute, dar cu progres fizic sub 30%, vor fi suspendate, cu posibilitatea de a fi reluate dacă apar surse de finanțare.
Acele proiecte care au un progres de peste 30% rămân în PNRR, cu condiția să fie finalizate până la 31 august 2026.
