România va cumpăra 200 de rachete pentru sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot, în valoare de peste un miliard de euro, a anunțat Ministerul Apărării Naționale, potrivit unei solicitări trimisă Parlamentului.

“În contextul crizei de securitate din regiune, pentru operaționalizarea și consolidarea capabilității de apărare aerioană cu baza la sol aferentă programului de înzestrare esențial Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)/Patriot prevăzută de legea 222/2017, este necesară completarea parțială a stocurilor de luptă cu 200 de rachete PAC-2 GEM-T, care se vor achiziționa prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NATO Support and Procurement Agency/NSPA), utilizând inițiativa ESSI”, se menționează în solicitarea MApN.

Potrivit sursei citate, prețul maxim unitar este de circa 5.444.750 de euro, fără TVA, iar costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete este de 1.088.950.000 euro, fără TVA.

Avansul inițial, de aproximativ 35% din valoarea totală a întregului pachet, trebuie plătit în anul 2023 sau în trimestrul I al anului 2024.

MApN are obligația, potrivit legii 195/2012, de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire a contractului pentru că valoarea estimată, fără TVA, este mai mare de 100 de milioane de euro.

Solicitarea MApN a fost trimisă comisiilor de Apărare din cele două camere ale Legislativului.

Citiți și România continuă înzestrarea cu rachete Patriot: Sistemele 3 și 4 de apărare aeriană de ultimă generație vor fi recepționate în luna aprilie

România a achiziționat cea mai  modernă configurație hardware și software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de amenințări aeriene actuale.

Primul sistem PATRIOT a fost livrat Forțelor Aeriene Române în anul 2020, iar din anul 2021 execută misiuni specifice de apărare aeriană şi împotriva rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.

Sistemul al 2-lea PATRIOT a fost livrat în cursul anului 2022, testarea de acceptanţă şi recepţia au fost realizate în luna decembrie a anului trecut și a intrat deja în înzestrarea Regimentului 74 PATRIOT.

Sistemele al 3-lea şi al 4-lea PATRIOT au fost livrate parţial în cursul anului 2022, livrarea integrală, testarea de acceptanţă şi recepţia fiind finalizate în luna aprilie 2023.

Peste șapte din zece români sunt de părere că România nu ar trebui să se retragă din Uniunea Europeană (70,3%) și din Alianța Nord-Atlantică (77,3), însă aproape 20%, respectiv 25%, consideră că țara noastră ar trebui să se retragă din NATO, respectiv UE, relevă datele unui sondaj de opinie INSCOP Research, realizat la comanda New Strategy Center. În același timp, un sondaj Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European cu șase luni înainte de alegerile europene arată că 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE, iar 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână. Prin comparație cu un sondaj similar realizat de INSCOP în luna martie, se observă o diminuare a susținerii apartenenței europene și euro-atlantice a României. În urmă cu nouă luni, trei sferturi dintre români se opuneau ideii ieșirii României din Uniunea Europeană (76,8%), iar patru din cinci români erau împotriva ieșirii din NATO (80%).

“În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele”, a spus George Scutaru, director general New Strategy Center, în contextul sondajului INSCOP publicat miercuri, 6 decembrie.

“Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în România ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României”, a adăugat Scutaru.

Principalele date reieșite din sondajul INSCOP:

Vinovatul pentru războiul din Gaza

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenți indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – țările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu știu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.

Vinovatul pentru războiul din Ucraina

49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina. 14.6% menționează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionați.

Câștigătorul războiului din Ucraina

34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.

Soluții pentru încheierea războiului din Ucraina

64.7% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eșantionului nu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.

Temeri cu privire la războiul din Ucraina

Rugați să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, 23.9% atacarea de către Rusia  a unor țări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.

Surse de informații cu privire la războiul din Ucraina

53.3% dintre români se informează despre războiul din Ucraina de la televizor. 16.5% urmăresc informații pe această temă de pe rețelele sociale. Spun că nu prea îi interesează subiectul 11.7% dintre cei chestionați. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3%.

Percepția cu privire la informațiile referitoare la războiul din Ucraina

29.8% dintre români consideră că informațiile care circulă astăzi la noi în țară despre războiul din Ucraina sunt în general corecte, în timp ce 42.1% sunt de părerea contrarie.  20.8% declară că nu urmăresc evenimentele din Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.

Țara care reprezintă un pericol pentru România

Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.

Ieșirea din Uniunea Europeană

25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Ieșirea din NATO

18.9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtășesc părerea contrarie. 3.8% nu știu sau nu răspund.

Trimiterea de trupe NATO în România

57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.

Atitudine personală în cazul unui război

În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a vizitat marţi contingentul (eAPS) al Forţelor Aeriene Germane de la baza militară Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, context în care a apreciat, în mod special, “curajul şi angajamentul” militarilor germani şi “cooperarea remarcabilă” cu trupele aliaţilor din România.

“Germania sprijină aliatul său NATO, România, la asigurarea supravegherii spaţiului aerian în cadrul misiunii de poliţie aeriană întărită Air Policing South (eAPS). Patru avioane de luptă Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane şi un contingent însumând 150 de soldaţi sunt pe deplin operaţionale de la sfârşitul lunii noiembrie pentru securizarea spaţiului aerian NATO”, se precizează într-un comunicat al ambasadei Republicii Federale Germania în România remis CaleaEuropeană.ro.

Comandantul contingentului german eAPS, locotenent-colonel Markus Kuchenbaur, a afirmat că prezenţa militarilor germani la baza militară Mihail Kogălniceanu transmite un semnal important pentru România şi pentru NATO în materie de politică de securitate.

“Este o onoare deosebită pentru mine să pot conduce contingentul german aici, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, şi să am posibilitatea de a transmite un semnal important, în opinia mea, pentru România şi pentru alianţa noastră NATO, în materie de politică de securitate. Lucrez cu o echipă extrem de motivată şi conştientă de caracterul sensibil al misiunii şi, bineînţeles, mă bucur când toţi cei din subordinea mea se întorc la familiile lor, odată cu încheierea misiunii”, a afirmat locotenent-colonel Markus Kuchenbaur, citat în comunicat.

Citiți și Patru avioane de luptă ale Forțelor Aeriene Germane au sosit la Baza Mihail Kogălniceanu pentru misiuni de poliție aeriană: Sprijinim România, aliatul nostru NATO

La rândul său, ambasadorul Peer Gebauer a transmis întregului contingent al Forţelor Aeriene Germane mulţumiri pentru contribuţia la securizarea teritoriului aliat.

“Aş dori să mulţumesc domnului locotenent-colonel Kuchenbaur şi întregului contingent al Forţelor Aeriene Germane pentru contribuţia lor importantă la securizarea teritoriului nostru aliat. În vremuri dificile ca acestea, apreciem în mod special curajul şi angajamentul Forţelor Armate Federale şi cooperarea remarcabilă cu trupele aliaţilor noştri, cum este şi România”, a afirmat Peer Gebauer.