Corespondență din Bruxelles

Amânarea aderării României la spațiul Schengen reprezintă o “frustrare” pentru țara noastră, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, înainte de începutul Consiliului European de vară în cadrul căruia liderii europeni sunt așteptați să aprobe candidatura Ucrainei și Republicii Moldova la UE.

“Chiar dacă pare că nu se face mult, pot să vă asigur că ne-am implicat foarte, foarte mult în această speță. Echipa mea, echipa guvernamentală și eu personal am avut o serie întreagă de discuții. Chestiunea este complicată și prin faptul că a trecut foarte mult timp de la evaluarea propriu-zisă”, a spus Iohannis, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliștilor la conferința de presă susținută la Bruxelles în ajunul summitului UE. 

“Noi am făcut acest pas în 2011 (n.r. – obținerea avizului Parlamentului European), dar de acolo mai sunt pași de făcut, se negociază, noi suntem implicați în negocieri și sperăm ca în final să avem și noi o soluție bună pe acest dosar care, trebuie să fim sinceri, și pentru noi reprezintă o frustrare”, a continuat el.

În primul său raport privind Starea Spațiului Schengen, dat publicității la data de 24 mai, Comisia Europeană a solicitat Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, “având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Între cele mai recente poziții instituționale, Comisia Europeană și Parlamentul European au reafirmat încă de anul trecut că România, Bulgaria, dar și Croația, îndeplinesc criteriile de aderare.

Comisia Europeană a prezentat în iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În iulie 2021, Parlamentul European a adoptat, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis miercuri președintelui francez Emmanuel Macron, pe care l-a găzduit la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen și și-a manifestat încrederea că țara noastră va putea conta pe sprijinul Franței.

“Am avut o discuție cuprinzătoare cu președintele Macron și cu privire la perspectivele extinderii spațiului Schengen și am explicat așteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spațiului Schengen va contribui la consolidarea securității și a rezilienței Uniunii în ansamblul său și la întărirea competitivității Pieței Unice, în beneficiul cetățenilor europeni”, a spus Iohannis în cadrul unei conferințe comună de presă pe care cei doi șefi de stat au susținut-o după o întrevedere bilaterală și după discuții cu militari francezi și aliați dislocați în România în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Consultările bilaterale Iohannis – Macron s-au desfășurat în marja summitului Consiliului European din 23-24 iunie, important pentru cererile de aderare la UE ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, și a summitului NATO de la Madrid din 29-30 iunie, unde va fi adoptat Conceptul Strategic al Alianței și va fi decisă consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic.

“Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franței pentru deblocarea procesului de aderare a țării noastre la Schengen“, a insistat șeful statului.

De cealaltă parte, Macron a subliniat că tema aderării României la Schengen a fost abordată și că Franța, în calitate de președinție a Consiliului UE în primul semestru al acestui an, își dorește ca “acest dosar să progreseze”. 

“De atâţia ani încoace Franţa este alături de România”, a spus el.

Ca parte a priorităților președinției sale la Consiliul UE, Franța a inițiat un Consiliu Schengen care reunește miniștrii de interne din țările UE pentru a reforma spațiul de liberă circulație. La momentul prezentării acestor priorități, președintele Macron a susținut că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele”. În primul său raport privind Starea Spațiului Schengen, dat publicității la data de 24 mai, Comisia Europeană a solicitat Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, “având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”.

Șeful statului l-a primit miercuri pe preşedintele Republicii Franceze la baza de la Mihail Kogălniceanu în prima vizită a președintelui francez pe flancul estic al NATO de la realegerea sa în funcție, din perioada președinției franceze a Consiliului UE, dar mai ales de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Vizita lui Macron în România este parte a unui turneu regional care mai cuprinde și Republica Moldova pentru a discuta dosarul candidaturii Chișinăului la UE și, posibil, o vizită în Ucraina alături de liderii Germaniei, Italiei și României.

Deplasarea liderului francez în țara noastră a avut loc în contextul în care Franța conduce Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată în premieră de Alianța Nord-Atlantică a doua zi după invazia Rusiei în Ucraina și dislocată în România, precum și grupul de luptă al NATO din România.

Astfel, 500 de militari francezi au fost mobilizați în România, iar ca dovadă a angajamentului său, Franţa a instalat recent în România un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, miercuri, la întâlnirea cu omologul german, Frank-Walter Steinmeier, aşteptările României privind aderarea la spaţiul Schengen.

“Am reiterat aşteptările legitime ale ţării noastre privind aderarea la spaţiul Schengen, exprimând încrederea că vom putea conta pe sprijinul Germaniei pentru identificarea, în cel mai scurt timp, a unei soluţii”, a spus Iohannis, în conferinţa comună cu preşedintele german.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier se află joi în vizită la București pentru a discuta cu președintele român și premierul Nicolae Ciucă despre evoluţiile securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. 

Vizita preşedintelui Frank-Walter Steinmeier are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relaţiei bilaterale.

Citiți și Comisarul european pentru afaceri interne: Este momentul ca România să fie membru deplin în Schengen

Subiectul aderării României la Schengen a fost aprofundat de președintele Iohannis și cu noul cancelar german Olaf Scholz, cu care s-a întâlnit pentru prima dată în luna martie, în marja Consiliului European de la Bruxelles.

Amintim că Franța, țara care asigură președinția Consiliului UE a transmis deja mai multe semnale politice și diplomatice privind tema aderării României la Schengen, președintele francez afirmând în plenul Parlamentului European că procedura aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen “merge mână în mână cu reformele lansate”.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.