Parlamentul European va marca pe 29 ianuarie Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului cu un discurs special al lui Corrie Hermann în cadrul unei sesiuni plenare la Bruxelles, informează un comunicat oficial al Legislativului.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va deschide ședința solemnă pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie), miercuri, 29 ianuarie, la ora locală 12.00 (13.00 ora României). Intervenția va fi urmată de spectacol muzical cu interpretarea concertului lui Pál Hermann.

Corrie Hermann se va adresa apoi eurodeputaților și va vorbi despre tatăl său, violoncelistul și compozitorul de origine maghiară Pál Hermann, pe care naziștii l-au ucis în 1944. Spectacolul muzical va include violoncelul său original Gagliano.

După ce deputații vor păstra un minut de reculegere, ceremonia se va încheia cu o interpretare muzicală a piesei „Kaddish” de Maurice Ravel.

Corrie și Pál Hermann

Născut pe 27 martie 1902 la Budapesta, Pál Hermann a fost student al lui Béla Bartók și considerat unul dintre cei mai buni violonceliști ai epocii sale. S-a mutat la Berlin în anii 1920 și a susținut concerte în toată Europa pe violoncelul său Gagliano. În 1933, Hermann a fugit în Belgia și Franța. După arestarea sa de către naziști în Toulouse în 1944, el a reușit să arunce un bilet din tren, cerând ca violoncelul Gagliano să fie salvat de naziști. Biletul a fost găsit și un prieten al lui Hermann a mers 100 de kilometri pentru a salva instrumentul. El a intrat în casa lui Hermann, a înlocuit instrumentul Gagliano cu unul mai mic și a fugit cu cel original legat pe spate.

Hermann a fost ucis de naziști într-un lagăr din Țările Baltice în 1944. Violoncelul său a fost redescoperit 80 de ani mai târziu, fiind folosit de un concurent în Competiția Regina Elisabeta. În cadrul sesiunii plenare comemorative, fiica lui Pál Hermann, Corrie (Cornelia) Hermann, în vârstă de 92 de ani, va povesti despre tatăl său, despre soarta sa tragică și activitatea sa.

Doar în cadrul Uniunii Europene putem construi o națiune puternică și unită, subliniază vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu într-un mesaj transmis de Ziua Unirii Principatelor Române în care arată că ”solidaritatea europeană, fondurile disponibile și expertiza comună sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră”.

”Unirea Principatelor Române, a Moldovei cu Țara Românească, reprezintă momentul istoric în care s-au pus bazele statului român modern. La fel ca astăzi, nici atunci disensiunile politice, frământările sociale sau tensiunile externe nu lipseau. Momentul de la 24 ianuarie 1859 demonstrează că, atunci când liderii politici au avut o viziune clară și curajul de a acționa, obiectivele, oricât de dificile, au fost îndeplinite. În acest efort, am beneficiat de susținerea statelor europene, un exemplu de solidaritate care rămâne relevant și astăzi. Astăzi, ca vicepreședinte al Parlamentului European și reprezentant al județului Alba, cu inima la Alba Iulia – simbol al unității și al identității naționale – consider că doar în cadrul Uniunii Europene putem construi o națiune puternică și unită. Solidaritatea europeană, fondurile disponibile și expertiza comună sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră”, a evidențiat Negrescu.

Acesta a amintit de bugetul record de aproape 200 de miliarde de euro pentru 2025 pe care l-a obținut din calitatea de negociator-șef al Parlamentului European, suplimentând ”finanțarea pentru domenii cheie precum educația, sănătatea, agricultura și apărarea”.

”Lăsând deoparte scandalurile provocate de extremiști, trebuie să rămânem uniți, responsabili, profesioniști, să trasăm obiective clare și să ne facem auziți. Suveranitatea și patriotismul înseamnă să aperi interesele țării tale, în timp ce contribui la viitorul comun al Europei. Trecutul ne dovedește că doar uniți și solidari putem rămâne puternici, atât la nivel național, cât și european”, a conchis vicepreședintele Parlamentului European.

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voință politică al liderilor din cele două principate românești (Moldova și Țara Românească) și prima etapă în crearea statului unitar român modern, potrivit MApN.

Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848.

Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859 a rămas un moment decisiv în istoria românilor pentru că recunoașterea internațională a Unirii și măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obținerea și recunoașterea independenței României în anii 1877 – 1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918.

În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de națiunea română pe drumul modernității și al integrării europene.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prezentă la Forumul Economic Mondial de la Davos, a pledat pentru reducerea birocrației la nivelul UE pentru a încuraja investitorii, în contextul în care „Europa înseamnă afaceri”. Declarația liderului european este sincronizată cu criticile aduse de președintele american Donald Trump cu privire la birocrația europeană excesivă. 

„Europa înseamnă afaceri. […] Este locul inovatorilor și a celor care își asumă riscuri, unde companiile pot investi, pot crea prosperitate, locuri de muncă și pot contribui la dezvoltarea economiilor de care depinde calea noastră europeană. Acum trebuie să punem în acord această ambiție cu viteza necesară și să oferim industriei noastre spațiul de care are nevoie pentru a concura. Aceasta înseamnă reguli mai simple, mai puțină birocrație și acces mai ușor la finanțare – pentru că știu că, atunci când lucrăm împreună, Europa își poate atinge potențialul de putere globală pe care îl știm”, a transmis șefa Legislatului European.

Europe means business.

Driving the point home at the @wef in Davos that Europe is a continent on the rise. It is the home of the innovators and the risk-takers, where companies can invest, create prosperity, jobs and help grow the economies that our European way depends on.

Now… pic.twitter.com/qH0D2urmKR

— Roberta Metsola (@EP_President) January 23, 2025

Într-o schimbare de ton față de primul mandat, liderul de la Casa Albă a precizat că “încerc să fiu constructiv pentru că iubesc Europa“.

   Citiți și: “Încerc să fiu constructiv pentru că iubesc Europa”. Trump critică, la Davos, birocrația din UE care afectează afacerile, avertizează cu tarife, promite gaz natural lichefiat Europei și cere europenilor 5% din PIB pentru apărare

“Iubesc țările din Europa, dar procesul este foarte dificil și Statele Unite ale Americii sunt tratate foarte, foarte nedrept”, a continuat el, în cadrul unui discurs prin conexiune video de circa 20 de minute urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu oameni de afaceri prezenți la Forumul de la Davos.

Totodată, Donald Trump a ridiculizat ritmul glacial al procesului de elaborare a politicilor în Uniunea Europeană, afirmând că a renunțat odată la o afacere pentru că ar fi durat prea mult să obțină aprobarea, notează Politico Europe.