Connect with us

COMISIA EUROPEANA

”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Uniunea Europeană şi blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, au ajuns vineri, la Bruxelles, la o înţelegere privind un tratat de comerţ liber după 20 de ani de negocieri, o realizare care va crea una din cele mai extinse zone de comerţ liber de pe mapamond și un moment pe care președintele Comisiei Europene, aflat la summitul G20 din Japonia, l-a descris drept ”un moment istoric”.

”Am ajuns la un acord istoric pentru o înțelegere comercială cu țările din Mercosur, cuprinzând Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay! Aducem împreună două continente, acoperind o populație de 780 de milioane. Acesta va scăpa companiile din UE de peste 4 miliarde de euro taxe și va stabili standarde ridicate pentru a aborda chestiuni precum mediul și drepturile lucrătorilor”, a scris Comisia Europeană pe Facebook.

 

Realizarea este cu atât mai importantă cu atât acordul comercial cu Mercosur este al cincilea realizat de Comisia Juncker, după cele cu Canada (2016), Japonia (2017), Singapore (2018) și Vietnam (negocieri finalizate în 2015 și acord ce va fi semnat la 30 iunie 2019).

”Îmi măsor cuvintele cu grijă când spună că acesta este un moment istoric. Acest pact comercial este cel mai mare acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a încheiat vreodată”, a scris Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, pe Twitter.

Mai mult, acordul cu Mercosur, deși Franța a avertizat că l-ar putea bloca dacă Brazilia nu își asumă respectarea Acordului de la Paris privind clima, reprezintă o nouă declarație politică a Uniunii Europene în contextul acesta a fost finalizat în timp ce la Osaka are loc summitul G20. Un gest similar a fost făcut și în 2017, când UE și Japonia au anunțat o înțelegere de liber schimb cu câteva zile înainte de summitul G20 din Germania.

În acest context în care liderii celor mai importante economii se află la Osaka, comisarul european Cecilia Malmstrom a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că acordul trimite “un mesaj puternic şi clar” în favoarea comerţului liber.

Acordul este un semnal în favoarea deschiderii pieţelor într-un moment de creştere a protecţionismului pe plan mondial, curent pe președintele american Donald Trump îl promovează cu tenacitate.

Uniunea Europeană şi blocul format din Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay (din care Venezuela a fost suspendată în 2016) au lansat negocierile în urmă cu exact 20 de ani.

De altfel, discuţiile au fost reluate după o pauză de 12 ani, în 2016, după sosirea la Casa Albă a preşedintelui Trump, care a determinat Uniunea Europeană să îngheţe discuţiile cu Statele Unite şi să caute alţi aliaţi comerciali globali.

După implementarea sa, acordul va îndepărta barierele comerciale şi va stimula exporturile, creând o piaţă de aproximativ 800 de milioane de persoane.

Părţile au declarat că se angajează să pună în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice, iar un capitol al tratatului este consacrat dezvoltării durabile.

Acordul va elimina taxele vamale sud-americane încă foarte ridicate în anumite sectoare industriale cheie: 35% în domeniile confecţiilor şi a automobilelor – care reprezintă centrul acordului – sau 18% în domeniul chimic şi 14% în industria farmaceutică. În agricultură, aceste taxe rămân importante în domeniul băuturilor spirtoase (până la 35%), a produselor lactate (28%), a vinului (27%) sau a ciocolatei (20%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european propus de Ungaria le promite, din nou, eurodeputaților că nu va fi influențat de premierul Viktor Orban în activitatea sa

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru vecinătate și extindere propus de Ungaria, Olivér Várhelyi, și-a reînnoit luni promisiunea că își va desfășura activitatea de membru al Comisiei Europene, în cazul în care va fi aprobat de Parlamentul European, în deplină independență față de orice guvern național, în condițiile în care eurodeputații din Comisia AFET nu i-au acordat acestuia undă verde după audierea de joia trecută pe fondul legăturilor sale cu premierul Viktor Orban.

Nu voi fi influențat de nicio declarație sau poziție a vreunui prim-ministru al vreunei țări sau a altor reprezentanți ai vreunui guvern“, a scris Olivér Várhelyi în răspunsurile membrilor Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, care au fost obținute de Politico Europe.

Joia trecută, Várhelyi nu a primit aprobarea din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, eurodeputații solicitându-i acestuia să răspundă unor întrebări scrise suplimentare

În afară de Marea Britanie, în raport cu care Comisia Europeană a declanșat procedura de neîndeplinire a obligațiilor, Ungaria este ultima țară al cărei candidat pentru Comisia Europeană nu a fost aprobat de Parlamentul European. Tot joia trecută, eurodeputații au dat undă verde candidaturilor Adinei Vălean din partea României și a lui Thierry Breton din partea Franței.

În cazul în care răspunsurile lui Olivér Várhelyi nu vor fi satisfăcătoare pentru eurodeputați, Comisia AFET poate decide organizarea unei audieri suplimentare de o oră și jumătate. Pe de altă parte, Conferința Președinților, formată din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, vor trebui să decidă asupra organizării votului pentru validarea Comisiei Europene la ședința sa din 21 noiembrie

O potențială respingere a comisarului propus de Ungaria ar putea determina, din nou, amânarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, un vot preconizat a avea loc pe 27 noiembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joi de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru nedesemnarea unui candidat pentru funcția de comisar european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro/ Zaim Diana

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru că nu a propus un candidat pentru postul de comisar european.

În calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană a trimis astăzi o scrisoare de notificare oficială Regatului Unit pentru încălcarea obligațiilor din Tratatul UE, prin faptul că nu a desemnat un candidat pentru postul de comisar UE.

Potrivit comunicatului oficial, autoritățile britanice au un ultimatum. 22 noiembrie este ultima zi în care britanicii mai au șansa să propună un candidat pentru funcția de comisar european în noul executiv condus de Ursrula von der Leyen.

Comisia Europeană reamintește că un stat membru nu poate invoca dispoziții care există în sistemul său juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligațiilor care decurg odată cu aprtenența la blocul comunitar.

În conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte observațiile cu privire la scrisoarea de preaviz cel târziu vineri 22 noiembrie 2019. După examinarea acestor observații sau dacă nicio observație nu este prezentată până la data menționată, Comisia Europeană poate, dacă este cazul, să emită un aviz motivat, se mai arată în comunicat.

De asemnea, Guvernul britanic i-a transmis în scris preşedintei viitoarei Comisii Europene, Ursula von der Leyen, că nu va desemna un comisar european  înainte de alegerile din 12 decembrie din Regatul Unit.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut de două ori Marii Britanii să numească o persoană în contextul în care termenul pentru Brexit a fost amânat pentru a treia oară, pentru data de 31 ianuarie 2020. 

„Am scris către UE pentru a confirma că ghidul preelectoral stipulează că Marea Britanie nu ar trebui să facă în mod normal nominalizări pentru numiri internaționale în această perioadă”, a declarat joi un oficial britanic, în contextul în care alegătorii sunt așteptați la urne pe 12 decembrie.

Comisia Europeană, formată din președintele ales, Ursula von der Leyen, și înalți oficiali din alte 26 de state membre, intenționează să-și preia mandatul începând cu 1 decembrie.

Potrivit informațiilor relatate de sursa citată, Von der Leyen a fost sfătuită să meargă mai departe cu Comisia formată din 27 de membri deoarece nu ar încălca regulamentele europene.  

Fostul ministru german al apărării trebuia să-și preia rolul de președinte al Comisiei Europene de la 1 noiembrie, însă preluarea mandatului a fost încărcată de controverse privind numirile în Comisie, după ce comisiile de specialitate ale Parlamentului European au emis avize nefavorabile privind candidații francez, român și maghiar pentru funcția de comisar european. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dorește în continuare ca viitoare Comisie Europeană să își înceapă activitatea la 1 decembrie, deși Regatul Unit, încă stat membru UE, a anunțat că va propune un comisar după această dată

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește în continuare ca activitatea noului Executiv european să înceapă la 1 decembrie, în pofida faptului că Guvernul de la Londra a anunțat că nu va desemna un comisar european din partea Regatului Unit înaintea alegerilor anticipate, programate pentru 12 decembrie, primele după 1923, anunță DPA, citat de Agerpres.

Dincolo de acest obstacol pe care trebuie să-l soluționeze pentru ca viitoarea Comisie Europeană să își poată prelua atribuțiile la data amintită mai sus, Ursula von der Leyen se confruntă cu o nouă problemă apărută în urma deciziei europarlamentarilor Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, care au precizat că Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, trebuie să răspundă unor întrebări suplimentare, după ce acesta nu i-a convins pe membrii Comisiei AFET. În plus, Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Obiectivul preşedintei-alese Von der Leyen rămâne să aibă Colegiul (Comisarilor) învestit pe 1 decembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt comunitar Jens Flosdorff. ”În prezent examinăm cu atenţie următorii paşi, având în vedere poziţia Regatului Unit. Vom anunţa orice asemenea pas de îndată ce ne vom încheia analiza”, a completat acesta, menţionând că Ursula von der Leyen se află în contact pe acest subiect cu statele membre ale UE şi cu Parlamentul European.

Miercuri seara, ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, a trimis o scrisoare viitorului președinte al Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, din partea Guvernului de la Londra , în care este precizat că Regatul Unit nu va înainte o nominalizare pentru postul de comisar european înainte de alegerile legislative din 12 decembrie, potrivit Politico Europe.

În document mai este stipulat că Marea Britanie ”nu dorește să oprească UE în procedurile de formare cât mai rapidă a unei noi comisii şi este dispus să coopereze”.

În vreme ce, în teorie, Comisia poate funcționa fără un comisar european britanic, cum, de altfel, a făcut-o și în trecut, eșecul Londrei de a nominaliza un comisar european a dus la apariția unei matrici de alegeri dificile.

Amânarea startului noii Comisii va arunca afacerile Uniunii Europene în vâltoarea Brexit-ului, scenariu ferm dezagreat de șefii de stat sau de guvern ai UE-27.

De cealaltă parte, începerea activității fără un comisar european britanic e la fel de problematică, având în vedere că 60 de milioane de cetățeni, încă europeni până la 31 ianuarie 2020, nu au un reprezentant în Colegiul Comisarilor.

Pe de altă parte, așa cum a punctat și președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în plenul reunit al Parlamentului European, când a susținut la 22 octombrie ultimul său discurs privind Starea Uniunii, ”în tratat este stipulat că Comisia este răspunzătoare de interesul general al Uniunii”.

Așadar, comisarii sunt responsabili de interesele celor peste 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, nu doar de cele ale cetățenilor statului care l-a nominalizat pentru postul european.

O altă problemă care trebuie luată în calcul este cea de ordin financiar.

Chiar dacă Londra va nominaliza la timp o persoană care va face parte din echipa von der Leyen pentru scurtă vreme, pornind de la premisa că Regatul Unit va părăsi UE la 31 ianuarie 2020, acest lucru ar implica costuri suplimentare pentru un comisar care va întreprinde puține acțiuni sau deloc în această calitate.

Să nu uităm că Jean-Claude Juncker și-a arătat în luna iunie dorința de a lăsa vacante, până la 1 noiembrie, posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și care și-au preluat mandatul din Parlamentul European, justificând costurile suplimentare pe care le implică instalarea unui nou comisar.

”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Potrivit unor surse europene, Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic conform căruia lipsa unui comisar britanic nu va împiedica noua sa echipă să-şi preia atribuţiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending