Connect with us

POLITICĂ

Moment istoric în avanpremiera Centenarului Marii Uniri: La Paris, președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron au inaugurat Sezonul cultural România-Franța

Published

on

Președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron au inaugurat marți Sezonul cultural România-Franța, într-un moment de mare încărcătură politico-culturală în avanpremiera Centenarului Marii Uniri de la 1918, sub umbrela căruia se vor desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019.

”Celebrăm împreună, aici, însăși istoria noastră comună și relația privilegiată dintre țările noastre, pe care le onorăm prin seria de evenimente care debutează astăzi. (…) Sezonul România-Franța s-a născut încărcat de zestrea patrimoniului nostru comun de idealuri și aspirații, şi propune un proiect generos și incluziv, deschis ideilor în dialog”, a spus Klaus Iohannis în alocuțiunea comună cu omologul său francez de la Centrul ”Georges Pompidou”, unde a avut loc evenimentul de lansare al Sezonului.

Șeful statului a evocat amprenta de neconstat pe care civilizația franceză și-a pus-o asupra literaturii, artelor vizuale, arhitecturii românești, dar și influența extrem de puternică a unor creatori români de frunte asupra culturii franceze. 

Klaus Iohannis:  ”Ne propunem ca în această perioadă România și Franța să celebreze valorile care stau la temelia Uniunii Europene printr-un amplu proiect cultural comun”

”Sezonul cultural Franța – România și-a propus să fructifice tocmai această legătură profundă româno-franceză.  Franța a influențat cu certitudine multe culturi. Nicăieri însă Franța nu a găsit o mai mare apropiere și compatibilitate așa cum le-a aflat în România. În secolul XIX, România și elitele sale au adoptat modele franceze în construirea unei societăți care, despărțindu-se de Orient, găsea în Franța inspirația și șansa unei modernizări de factură occidentală. Este greu să găsim un domeniu relevant în care să nu se fi manifestat această influență. Sezonul cultural Franța – România și-a propus să fie un elogiu adus acestei realități, provocând totodată generațiile de creatori de astăzi să reîncarce cu noi semnificații dinamica schimburilor dintre cele două culturi, inclusiv printr-un discurs autentic, sincer și actual, de care avem nevoie în prezent și unii, și alții”, a mai completat Iohannis.

Președintele a amintit, în discursul său, și apropiata celebrare a Centenarului Marii Uniri, precum și preluarea președinției rotative a Consiliului UE de către România.

”Acum un secol, românii s-au unit în jurul unor valori umaniste universale și idealuri democratice larg răspândite de Franța în lumea occidentală. Prin trimișii ei în România, dintre care mulți au căzut la datorie, Franța s-a dovedit un aliat și un model. Celebrăm astăzi, inclusiv prin acest program care debutează la Paris, o istorie comună. Nu este întâmplător că ne regăsim azi în țara în care s-a produs recunoașterea internațională a Marii Uniri. A fost un ideal obținut prin sacrificiu și prin viziune, puse în slujba unității naționale, dar și în spiritul unei Europe a păcii. Este, prin urmare, un privilegiu și un motiv de bucurie să împărtășim cu Franța angajamentul pentru un proiect în care, din nou, țările noastre se regăsesc înfrățite: Uniunea Europeană. Peste numai o lună, România va prelua, pentru prima dată, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Ne propunem ca în această perioadă România și Franța să celebreze valorile care stau la temelia Uniunii Europene printr-un amplu proiect cultural comun. Sezonul va reafirma convingerea noastră în viabilitatea valorificării diversităților și într-un spirit şi printr-un viitor european comun”, a mai spus Klaus Iohannis.

Emmanuel Macron: ”Este primul sezon pe care Franța îl organizează cu o țară din UE”

Şi preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a subliniat caracterul simbolic al Sezonului cultural România – Franţa.

“Este primul sezon pe care Franţa îl organizează cu o ţară din UE. Asta corespunde convingerii mele profunde că între europeni câteodată nu ne frecventăm destul, nu ne cunoaştem destul, credem adesea că Europa este doar Bruxellesul. Este Bruxellesul, dar şi imaginarul nostru reciproc şi relaţiile noastre bilaterale. Este pentru mine un simbol important la mai bine de un an după vizita pe care v-am făcut-o în România ca, împreună, să putem avea această iniţiativă. Cultura este un liant profund al Europei”, a declarat preşedintele Franţei, potrivit Agerpres.

El a precizat că Sezonul cultural va ilustra legăturile istorice dintre cele două ţări pentru că vizează celebrarea Centenarului României Moderne.

“Avem o mare şansă şi anume că nu suntem exact la fel. Cultura poate să ne permită să ne redescoperim, acolo unde nu am evocat în ultimii ani decât subiecte despre diferenţe considerate handicapuri. Europa este multiplă şi o şansă”, a afirmat Macron, încheie sursa citată.

Citiți și Președintele României pentru a doua oară la Paris în mai puțin de o lună: K. Iohannis și E. Macron vor inaugura marți Sezonul cultural România-Franța și vor semna o nouă Declarație a Parteneriatului Strategic bilateral

Președintele Klaus Iohannis efectuează luni și marți o vizită oficială în Franța, prilejuită de inaugurarea Sezonului cultural România-Franţa, care coincide cu aniversarea a zece ani de la semnarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, precum şi celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918. Klaus Iohannis și omologul său francez Emmanuel Macron vor semna, totodată, o Declarație actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța.

Organizarea Sezonului România-Franța a fost convenită în cadrul întâlnirii care a avut loc la Paris, în data de 10 februarie 2015, între președinții celor două state, Klaus Iohannis și Francois Hollande.

De altfel, sezonul România-Franța este cuprins în Foaia de parcurs a Parteneriatului Strategic bilateral, urmând a se desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019.

Sezonul cultural va propune publicului manifestări culturale, dar şi evenimente din domeniul educaţiei şi inovării, economiei şi antreprenoriatului, gastronomiei, turismului şi sportului, precum şi cooperării între colectivităţile locale.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Planul naţional de combatere a cancerului, lansat miercuri la Palatul Cotroceni, fixează “obiective realiste şi măsurabile”, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale.

“Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului. Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la lansarea Planului naţional de combatere a cancerului, citat de Agerpres.

El a dat câteva exemple cu prevederi ale acestui plan.

“De la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. În perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a subliniat că, în prezent, există oportunitatea, dar şi mijloacele pentru regândirea sistemului de sănătate “vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva decenii”.

Şeful statului a mai arătat că presiunea pusă de pandemie în ultimii doi ani asupra sectorului sanitar a fost fără precedent.

“În mijlocul crizei, devine evidentă însă nevoia de a construi capacităţi de adaptare pentru asigurarea îngrijirilor medicale de care au românii nevoie zi de zi, indiferent de circumstanţe şi de context. Diagnosticul unei afecţiuni nu poate şi nu trebuie să aştepte sfârşitul pandemiei, tratamentul adecvat pentru controlul evoluţiei bolii devenind ineficient dacă este administrat tardiv. Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acţiuni de depistare precoce şi de screening, precum şi asigurarea accesului la diagnostic şi tratament în mod egal şi echitabil pentru toate categoriile socio-economice. Valorificarea oportunităţilor de finanţare rămâne, de asemenea, crucială pentru reuşita acestui demers şi pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri şi acces la tratament inovator”, a mai spus preşedintele Iohannis.

El a punctat că domeniul sănătăţii trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă.

Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la starea de sănătate a cetăţenilor noştri, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială. Avem datoria de a face tot ce ţine de fiecare dintre noi pentru a sprijini eforturile în această bătălie pentru viaţă. O societate cu adevărat puternică este o societate solidară, care are grijă de fiecare dintre membrii săi. Domeniul sănătăţii este şi trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă şi îi îndemn pe toţi actorii cu responsabilităţi, din sfera publică şi privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Citiți și Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

După 12 luni de consultare publică, Comisia Europeană a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Continue Reading

EDUCAȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care ziua de 15 februarie devine Ziua Națională a Lecturii

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul pentru promulgarea legii privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna decembrie a anului trecut, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii. Legea merge la promulgare.

Conform propunerii legislative citate de Adevărul.ro, autorităţile pot acorda sprijin material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

De asemenea, “autorităţile şi instituţiile pot organiza manifestări culturale dedicate Zilei naţionale a lecturii în colaborare cu asociaţii şi fundaţii care au ca obiect de activitate realizarea de activităţi educaţionale şi/sau culturale”.

În săptămâna care include Ziua naţională a lecturii, în timpul desfăşurării activităţilor didactice, unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza activităţi de promovare şi încurajare a lecturii, pentru care dispun, în prealabil, următoarele măsuri:

“a) invitarea bibliotecilor locale, judeţene şi/sau metropolitane de a derula activităţi de prezentare a serviciilor de bibliotecă, de înregistrare la bibliotecă, de colectare de carte şi donaţie,  inclusiv prin amenajarea de standuri proprii în incinta unităţilor de învăţământ;

b) invitarea asociaţiilor, fundaţiilor non-profit şi asociaţiilor de creatori, cu experienţă în derularea de activităţi educaţionale, de a susţine cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuţii libere şi dezbateri despre literatură şi cărţi sau alte programe similare;

c) oferirea, cu titlu gratuit, editurilor şi librăriilor, la cerere şi în măsura disponibilităţii, de spaţii pentru prezentare şi vânzare de carte cu caracter educativ şi/sau recreativ, adecvat vârstei elevilor”, conform propunerii legislative.

Totodată, Institutul Cultural Român, departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele şi consulatele României pot desfăşura proiecte culturale şi/sau educaţionale dedicate  Zilei naţionale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociaţii şi fundaţii de profil, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

Continue Reading

POLITICĂ

Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP: Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană

Published

on

© PMP.online.ro

Partidul Mișcarea Populară atrage atenția Guvernului că aplicarea în continuare a modelului de creștere economică bazat pe consum stimulat din importuri va avea un impact negativ major asupra stabilității economiei, locurilor de muncă din sectorul privat, veniturilor românilor și veniturilor bugetare, a transmis Gheorghe Ialomițianu, vicepreședintele PMP.

„Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană, având în vedere că legislația europeană sancționează țările care timp de trei ani consecutiv depășesc deficitul contului curent cu peste 4% din PIB”, a declarat acesta.

De asemenea, Gheorghe Ialomițianu a subliniat că, potrivit datelor furnizate recent de Institutul Național de Statistică pe primele 11 luni din anul 2021, deficitul balanței comerciale a fost de 21,4 miliarde euro, cu 4,9 miliarde euro mai mult decât în anul precedent. Deficitul balanței comerciale a fost influențat de deficitul produselor chimice cu 10 miliarde euro, combustibilului cu 4,1 miliarde euro și alimentelor cu 2,1 miliarde euro.

„Acest model economic se aplică și în anul 2022, având în vedere că se estimează o contribuție negativă a exportului net la creșterea economică de aproximativ 1%. Șansele ca în România să se implementeze modelul economic bazat pe consum stimulat de producția internă sunt reduse, având în vedere că la nivel guvernamental nu există o strategie pentru a stimula creșterea producției interne”, a semnalat oficialul PMP într-un mesaj publicat pe Facebook.

Mai mult, vicepreședintele PMP a precizat că actuala creștere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, precum și scumpirea creditelor prin majorarea dobânzii de politică monetară vor avea un impact negativ asupra firmelor de producție, în special a IMM-urilor.

„Decizia recentă a BNR de a majora dobânda de politică monetară va avea ca efect sprijinirea băncilor și accesul limitat IMM-urilor la credite, având în vedere creșterea costurilor de finanțare. Partidul Mișcarea Populară solicită actualului guvern să elaboreze o strategie pe termen mediu de sprijinire a IMM-urilor prin politici economice, financiare și măsuri fiscal-bugetare, așa cum se întâmplă în multe țări din Uniunea Europeană, care consideră aceste întreprinderi coloana vertebrală a economiei”, a conchis Gheorghe Ialomițianu.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO4 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor5 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU6 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor6 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor7 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERVIURI10 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending