Connect with us

POLITICĂ

Moment unic pentru Klaus Iohannis la Bruxelles: Președintele României, felicitat și ovaționat de Angela Merkel și de liderii PPE pentru ”succesul referendumului privind statul de drept”

Published

on

© EPP/ Flickr

Corespondență de la Bruxelles

Liderii Partidului Popular European l-au felicitat și aplaudat marți, la Summitul PPE desfășurat în marja Consiliului European, pentru succesul referendumului privind statul de drept, o consultare populară la care au participat peste 41% dintre români și la care peste 5 milioane de români au răspuns ”DA” la ambele întrebări.

”Statul de drept, sistemul judiciar independent și lupta împotriva corupției sunt valori fundamentale ale democrației europene. Rezultatul demonstrează clar că oamenii nu tolerează încercările guvernului socialist de a-și eroda democrația și sistemul judiciar”, a declarat Joseph Daul, președintele PPE, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care liderii PPE și-au reafirmat sprijinul pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene.

Klaus Iohannis a fost felicitat și aplaudat de liderii prezenți la summit, între care cancelarul german Angela Merkel, dar și liderii instituțiilor UE, Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani.

La referendumul pe justiţie, conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) după numărarea a aproximativ 90% dintre voturi, peste 5 milioane de persoane au votat “Da” la ambele întrebări.

Potrivit datelor BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 6.692.647 de participanţi, 5.425.483 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.

De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 5.375.982 de răspunsuri au fost favorabile.

Potrivit Biroului Electoral Central, prezența finală la urne pe teritorul României la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost de 41,28%.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul a fost primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

Referendumul din 26 mai a presupus chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care s-au regăsit pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. gheorghe

    May 30, 2019 at 1:07 pm

    Mai trebuia o intrebare :3. Sunteti de acord cu reducerea pensillor speciale pentru magistrati…si atunci votul era si mai mare pentru PNL

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale la BEC: Îmi doresc acest al doilea mandat pentru a conduce munca de europenizare și normalizare a României

Published

on

© Raluca Turcan/ Facebook

Klaus Iohannis și-a depus vineri candidatura pentru alegerile prezidențiale, anunțând care sunt obiectivele sale pentru un al doilea mandat de președinte al României.

În prezența liderului Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a liderului grupului PNL din Camera Deputaților, Raluca Turcan și a sute de susținători, Iohannis a anunțat că a reușit să strângă 2.200.000 de semnături.

”Am depus peste 2.200.000 de semnături ale românilor care susțin această candidatură. Este un număr imens și acest lucru mă bucură foarte foarte mult. Sunt foarte bucuros că s-a reușit această acțiune de strângere de semnături, evident prin și cu sprijinul PNL și a celor care au dorit să fie alături de noi,” a anunțat Iohannis.

Șeful statului a susținut că alegerile prezindențiale vin într-un moment dificil pentru România.

”Este o perioadă complicată pentru România și este nevoie de o muncă imensă pentru a repara tot ce a stricat PSD în acești aproape trei ani. Este nevoie însă și de modernizarea României. Este nevoie de spitale, de autostrăzi, de școli curate, de o administrație care are în centrul ei cetățeanul și nu aparatul funcționăresc. Toate acestea trebuie reclădite și trebuie să înțelege cu toții că acest lucru poate să fie denumit simplu: România normală. Ceea ce îmi doresc eu pentru țara mea este o Românie normală, ceea ce înseamnă instituții funcționale, respectarea cu strictețe a drepturilor cetățenești. România normală este cea din care tinerii nu vor să mai plece iar mulți dintre cei care au plecat vor să se întoarcă cu drag și cu speranță,” a adăugat Iohannis.

Făcând trimitere la referendumul pe justiție, în urma căruia 6.5 milioane de români au votat pentru interzicerea amnisitiei și grașiei pentru infracțiuni de corupție și interzicearea adoptării e către Guvern a ordonanțeilor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și organizării judiciare, Klaus Iohannis a menționat că ”am reușit prin mijloace constituționale să previn foarte multe dintre stricăciunile planificate de PSD”.

Sunt dispus să conduc munca din următorii ani. Știu ce trevuie făcut și împreună cu un guvern pro-european, un guvern ales democratic, care se va constitui fără îndoială în jurul PNL, vom face această muncă. Vom face această muncă pentru români. Îmi doresc acest al doilea mandat pentru a conduce această muncă de modernizare, europenizare, normalizare a României,” a conchis președintele României.

Klaus Iohannis se numără printre favoriții acestei curse prezidențiale, sondajele dându-l câștigător.

De altfel, potrivit ultimului sondaj din 31 august, realizat de IMAS la cererea Europa FM, Klaus Iohannis s-ar clasa pe primul loc la alegerile prezidențiale, obținând 44.6% dintre voturile românilor.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Dan Barna și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale la BEC: România are nevoie să înceapă să se dezvolte. Ce propun eu e energia, ambiţia de a merge mai departe

Published

on

© Alianța USR PLUS/ Facebook

Dan Barna, și-a depus vineri, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale. Aliața USR-PLUS a strâns aproape 400.000 de semnături, anunță Digi24.

”România are nevoie să înceapă să se dezvolte. Ce propun eu e energia, ambiţia de a merge mai departe, de a nu rămâne în acelaşi joc de gleznă.”, a declarat liderul Uniunii Salvați România (USR) în fața sediului BEC.

Dan Barna și-a exprimat convingerea că va intra în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și că va câștiga scrutinul.

”Eu sunt foarte optimist că românii vor alege cu înţelepciune ce tip de Românie vor să avem pe mai departe, pentru că aceste alegeri sunt despre a rămâne în aceeaşi incertitudine în care trăim de 30 de ani şi a da şansa unei generaţii, acelei generaţii de tineri pe care societate o cere şi aşteaptă să se implice să facă acest pas în politică. Ceea ce a făcut Alianţa USR-Plus este să aducă nişte mii de oameni în politică. (…) Vechea clasă politică şi actuala structură, preşedintele Iohannis, PNL, ne spun constant că mai bine nu se poate. Noi spunem că se poate mai bine şi se poate astăzi şi România merită lucrul acesta”, a spus Dan Barna, potrivit Agerpres.

Acesta și-a arătat disponibilitatea de a participa la orice dezbatere la care vor participa președintele Klaus Iohannis și candidatul PSD, Viorica Dăncilă.

”Următoarea guvernare va fi o guvernare USR-PLUS”, a mai spus Barna.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Viorica Dăncilă, după votul din Consiliul UE în favoarea Laurei Codruţa Kövesi: Este important să clarifice acuzațiile care planează asupra sa. Imaginea României ar avea de suferit

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că “imaginea României ar avea de suferit” dacă sunt adevărate acuzaţiile care i se aduc Laurei Codruţa Kövesi şi a precizat că votul dat de reprezentantul României la UE în cadrul reuniunii COREPER a fost unul “împotrivă”.

“A fost opinia altor state membre, repet, punctul meu de vedere, că legea trebuie respectată, în faţa legii toţi trebuie să fim egali şi că este important ca înainte de a ocupa un post să poţi să clarifici toate acuzaţiile care planează asupra persoanei tale. Mă întreb, dacă doamna Codruţa Kövesi ajunge procuror general şi dacă din aceste afirmaţii sunt unele adevărate, eu îmi doresc să nu fie adevărate, dar dacă sunt adevărate aceste acuzaţii, atunci cine va avea de suferit? Eu nu vreau să mă refer la persoană, dar cu siguranţă imaginea României ar avea de suferit”, a declarat Viorica Dăncilă, joi, la Radio Europa Liberă.

Întrebată cum a votat reprezentantul României la UE (ambasadorul Luminiţa Odobescu – n.r.) , premierul a subliniat: “Aşa cum am spus, împotrivă”.

Conform unor surse citate de Digi24, președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european.

Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Guy Verhofstadt, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending