Connect with us

DIASPORA

Monica Macovei îi cere președintelui Klaus Iohannis sprijin pentru vot electronic

Published

on

Monica Macovei i-a transmis, luni, preşedintelui Klaus Iohannis, un proiect de lege al partidului M10, privind votul electronic. Proiectul a fost depus la comisia parlamentară de cod electoral, cerându-i şefului statului să îl susţină public şi în consultările instituţionale cu Guvernul şi partidele.

Potrivit comunicatului remis caleaeuropeana.ro, ”Asociația M10 a depus astăzi, 9 martie 2015, la Comisia parlamentară pentru Codul Electoral, proiectul de lege privind votul electronic, care va permite tuturor românilor – din țară și din străinătate – să poată vota eletronic la orice tip de alegeri – locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale -, precum și la referendumuri”. monica-macovei

Monica Macovei mai spune că a trimis proiectul de lege privind votul electronic preşedintelui Klaus Iohannis, cu rugămintea să îl susţină public şi în cadrul consultărilor instituţionale pe care şeful statului le are cu Guvernul şi partidele politice.

Potrivit comunicatului, ”Asociaţia M10 a decis să elaboreze şi să propună acest proiect de lege având în vedere libera circulaţie a forţei de muncă in UE, distanţele mari şi foarte mari dintre localităţile de reşedinţă ale românilor aflaţi în străinătate şi cele mai apropiate localităţi în care Statul Român organizează secţii de votare, incapacitatea organizatorică şi reaua credinţă dovedite ale Statului român în a asigura exercitarea dreptului constituţional de vot pentru toţi cetăţenii români şi dezvoltarea turismului naţional care a afectat în mod direct participarea cetăţenilor – în special a tinerilor şi a persoanelor care muncesc – la alegerile organizate în ziua de duminică.”

Conform proiectului propus de Asociaţia M10, ”toţi cetăţenii români cu drept de vot, indiferent de domiciliu sau reşedinţă, pot vota electronic dacă doresc. În plus, toţi cetăţenii români pot vota electronic la orice tip de alegeri – locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi la referendumuri”.

Cetățenii români care doresc să voteze electronic trimit prin poștă sau depun personal o cerere adresată primăriei de la domiciliul sau reședința lor, respectiv reprezentanței diplomatice sau consulare în cazul cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate (cerere de înscriere în Registrul Electoral Electronic);

Cererea va fi însoțită de o copie legalizată după actul de identitate, pentru a împiedica orice posibilă fraudă în emiterea de astfel de cereri de către persoane neautorizate;

Cererile vor fi comunicate de primării și de reprezentanțele diplomatice sau consulare Ministerului Afacerilor Interne, în formă electronică, în termen de cel mult 48 de ore de la primirea lor sau, în format de hârtie, în termen de cel mult 5 zile;

Ministerul Afacerilor Interne va transmite solicitantului, prin intermediul primăriilor sau reprezentanțelor diplomatice/consulare, un token(dispozitiv care generează parole de identificare cu dată de expirare scurtă pentru utilizatorul acesteia, folosit pentru autentificarea în sistemul de vot) – pe model de sistem e-banking, fiabil și recunoscut pentru nivelul de securitate;

Token-ul va fi folosit nu doar pentru un rând de alegeri, ci pentru toate tipurile de alegeri sau referendumuri care urmează;

Token-ul poate fi folosit pentru orice alte aplicații online (plata de taxe și impozite, eliberarea de acte etc) pe care statul român le va pune la dispoziția cetățenilor;

Token-ul va fi identificat prin intermediul unei serii unice și va fi activat doar sub semnătura funcționarului și în prezența posesorului, pentru a împiedica orice posibilă fraudă;

Cetățenii români pot exercita dreptul de a vota electronic, între orele 07.00 și 21.00 (ora locală), în preziua stabilită pentru exercitarea dreptului de vot în modalitatea clasică (pe buletin de vot pe hârtie);

În ziua votului pe buletinul de vot de hârtie, reprezentanții birourilor electorale din secțiile de votare au obligația de a scana documentele de identitate ale alegătorilor, pentru a afla în timp real (instantaneu) dacă aceștia au votat sau nu anterior (pentru a preveni fraudele electorale sau/și tentativele de dublare a votului electronic);

Fraudarea votului electronic, în orice modalitate, se pedepsește cu închisoarea între 7 și 25 de ani.

Potrivit Monicăi Macovei, prin acest proiect, cetățenii români trebuie să facă, atunci când doresc și pot, doar două drumuri: i) pentru legalizarea copiei actului de identitate (necesar cererii de vot electronic) și ii) ridicarea token-ului (necesar activării în condiții de securitate). Odată cu primirea token-ului, cetățenii români pot vota de acasă sau de oriunde se află la toate alegerile sau referendumurile care vor urma, având siguranța că nimeni nu a cerut sau primit în locul lor, în mod fraudulos, dispozitivul electronic de identificare. În plus, dispozitivul (token-ul) poate fi folosit pentru orice alte aplicații pe care statul român le va dezvolta in folosul cetățeanului (plata de taxe și impozite, eliberarea de acte etc).

Macovei afirmă în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui Iohannis că în Acordul pentru salvarea statului de drept şi a democraţiei în România, pe care i l-a transmis între cele două tururi de scrutin ale alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României şi pe care acesta l-a însuşit public şi în scris, îi solicita, la punctul 5, “să garanteze promovarea de către partidele care îl susţin – (a) unei
legi privind votul electronic şi prin corespondenţă pentru ca toţi românii din ţara şi străinătate să poată vota, în aşa fel încât noul sistem de vot să funcţioneze începând cu alegerile locale din 2016”.

”În răspunsul dumneavoastră, pe care mi l-aţi trimis pe 14 noiembrie 2014, precizaţi că “în ceea ce priveşte cerinţele pe care le-aţi enumerate în scrisoarea dumneavoastră, nu pot decât să constat că referirile la Justiţie, la consolidarea parteneriatului strategic cu SUA şi a relaţiei cu NATO şi UE, la eliminarea imunităţii parlamentarilor, miniştrilor şi preşedintelui, la introducerea votului electronic şi a votului prin corespondenţă şi toate celelalte se suprapun perfect peste obiectivele pe care şi eu mi le-am asumat, atât în calitate de om politic şi co-preşedinte al ACL, cât şi în calitate de candidat la Preşedinţie”.

Macovei mai menţionează că pe 26 noiembrie 2014 i-a transmis preşedintelui proiectul de lege privind înfiinţarea unui partid politic cu minimum 3 membri şi o scrisoare, prin care îl ruga să solicite Parlamentului adoptarea, până la sfârşitul lunii decembrie 2014, a proiectului respectiv, precum şi adoptarea, până la sfârşitul lui februarie 2015, a unei legi care să permită “votul la distanţă” – electronic şi prin corespondenţă – pentru toţi românii din ţară şi străinătate.

”În ceea ce priveşte adoptarea unei legi care să permit românilor să voteze electronic, semnalele politice nu sunt deloc încurajatoare”, mai spune Macovei în scrisoarea către şeful statului.

 

 

.

 

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

DIASPORA

Guvernul a aprobat creșterea numărului de deputați și senatori pentru diaspora și organizarea a trei zile de vot în străinătate în cazul alegerilor anticipate

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen, act normativ care prevede, printre altele, trei zile de vot în diaspora şi posibilitatea de a vota la orice secţie de votare. Totodată, Guvernul a aprobat și creşterea numărului de parlamentari pentru diaspora în cadrul proiectului de ordonanţă de urgenţă privind organizarea alegerilor anticipate.

“Ordonanţa de urgenţă pentru organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen a fost adoptată în şedinţa de guvern de astăzi. Vorbim despre extinderea prevederilor care au fost benefice şi s-au dovedit a fi în avantajul cetăţenilor care au dorit să voteze la alegerile prezidenţiale, respectiv trei zile de vot în diaspora şi, de asemenea, posibilitatea de a vota la orice secţie de votare, pentru a încuraja participarea la vot a cetăţenilor români – au fost incluse în acest proiect. (…) De asemenea, a fost dublat numărul parlamentarilor pentru diaspora de la doi la patru senatori şi de la patru la opt deputaţi”, a declarat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, marţi seară, într-o conferinţă de presă la finalul şedinţei de guvern, citat de Agerpres.

În cadrul unor declarații de presă, și premierul Ludovic Orban a spus că ordonanța de urgență care vizează alegerile anticipate ”reglementează câteva lucruri care sunt foarte bune și absolut necesare – creșterea numărului de parlamentari pentru diaspora”, pe care a descris-o drept ”o solicitare legitimă”.

Continue Reading

DIASPORA

Klaus Iohannis, mesaj pentru românii din diaspora la preluarea mandatului: ”Și nouă ne este dor de voi şi vă aşteptăm cu drag acasă”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”.

Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Spre finalul discursului său, președintele a definit drept ”neprețuit” devotamentul și implicarea românilor din diaspora, transmițându-le: Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă!”.

“Dragi români de pretutindeni şi nouă ne este dor de voi şi vă aşteptăm cu drag acasă. Indiferent că trăim în interiorul graniţelor sau în afara lor în inimile noastre visăm cu toţii la aceeaşi Românie, o ţară prosperă şi sigură, o casă primitoare pentru toţi cetăţenii săi. Devotamentul şi implicarea voastră sunt de nepreţuit şi contăm şi în viitor pe contribuţia voastră valoroasă”, a spus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului, şedinţă în care a depus jurământul de învestitură pentru al doilea mandat.

Citiți și Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

Președintele Klaus Iohannis a câștigat cel de-al doilea mandat de președinte în urma alegerilor din 24 noiembrie, fiind votat de peste 66% dintre români, cel mai scor obținut vreodată de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale din România. În egală măsură, la turul al doilea al scrutinului prezidențial a fost înregistrat recordul de prezență al românilor din străinătate la urne, peste 940.000 de cetățeni din afara granițelor exercitându-și dreptul de vot, iar peste 90% dintre aceștia votând cu Iohannis.

Precedentul record fusese stabilit la primul tur al prezidențialelor, când peste 650.000 au votat.

Pentru prima dată, la alegerile prezidențiale din acest an, românii din diaspora au putut vota prin corespondență sau pe parcursul a trei zile în cadrul secțiilor de votare deschise în străinătate.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestitură în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.


Puteți citi pe larg aici principalele elemente din discursul inaugural al lui Klaus Iohannis cu ocazia preluării celui de-al doilea mandat de președinte

Continue Reading

DIASPORA

Klaus Iohannis, promisiune pentru românii din diaspora: Voi avea discuții cu liderii politici și cu partidele pentru a crește numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că va avea discuţii cu liderii politici, cu partidele, pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora, în contextul în care peste 944.000 de cetățeni români din străinătate au avut la turul al doilea al alegerilor prezidențiale de la finalul săptămânii trecute, înregistrându-se cea mai ridicată prezență peste hotare din istoria electorală a României.

Întrebat de jurnaliști dacă trebuie făcute modificări astfel încât românii din diaspora să fie mai bine reprezentaţi în Parlament, Iohannis a spus: “Cu certitudine”.

“Am avut cu ocazia acestor alegeri prezidenţiale surprize dintre cele mai plăcute în ceea ce priveşte votul în diaspora. La primul tur s-a atins un record, record care a ţinut două săptămâni. În turul doi s-a atins un nou record. Şi, cum avem deja, practic, un milion de votanţi în diaspora, eu îmi doresc ca ei să fie mult mai bine reprezentaţi în Parlament. Şi voi avea discuţii cu liderii politici, cu partidele pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora, care, iată, a devenit foarte activă şi acest lucru ne bucură”, a declarat preşedintele, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte cu peste 66% din voturi, prefigurându-se și o victorie cu peste 90% din voturi și în diaspora, în disputa cu contrancandidata sa Viorica Dăncilă. Actualul șef al statului va obține 6,5 milioane de voturi, iar Dăncilă în jur de 3,3 milioane.

Spre comparație, cel mai mare număr de voturi înregistrat de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale a fost obținut de Emil Constantinescu (7,05 milioane de voturi, 54,41%) în 1996. Pe de altă parte, în 2014, Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 54,43% din voturi, cel mai mare procent pentru un candidat de dreapta până la acel moment, și un total de 6,28 milioane de voturi.

În ce privește istoria electorală a candidaților de stânga, cel mai mic număr de voturi obținut de un candidat PSD fusese înregistrat în 2004, când Adrian Năstase a primit 4,88 milioane de voturi.

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, s-a desfășurat treia zi la urne pentru românii din diaspora. Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.

În cea de-a treia zi de vot în diaspora a fost atinsă o prezență la vot de peste 940.000 de români, un record în istoria electorală a României. În țară, au votat peste 9 milioane de cetățeni, reprezentând 49,87% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending