Connect with us

NATO

NATO se pregătește să înființeze un centru pentru spațiul cosmic în cadrul bazei aeriene Ramstein, în Germania

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice vor anunța crearea unui centru pentru spațiul cosmic, care va avea sediul în Germania, urmând a face parte din Baza Aeriană de la Ramstein, cea mai mare bază militară nord americană a Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii și NATO în afara granițelor SUA.

Miniștrii apărării din cele 30 de state membre NATO, care se vor întruni prin videoconferință securizată în această săptămână, intenționează să anunțe joi construirea unui nou centru spațial, au informat agenția de știri dpa și Süddeutsche Zeitung, potrivit Deutsche Welle.

Conform surselor, baza s-ar alătura comandamentului forțelor aeriene NATO din Ramstein, în statul german Renania-Palatinat, și ar servi mai ales ca centru de coordonare pentru observarea spațiului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ziarului Süddeutsche Zeitung că se așteaptă ca statele membre să fie de acord cu această decizie.

De asemenea, el a avertizat împotriva “militarizării spațiului”.

În timp ce NATO nu are “nicio intenție de a militariza spațiul” cosmic, Stoltenberg a subliniat că „trebuie să ne asigurăm că misiunile și operațiunile noastre au sprijinul potrivit”.

Centrul ar colecta informații despre posibile amenințări la adresa sateliților. De asemenea, este probabil ca centrul spațial să fie dezvoltat în continuare într-un centru de comandă pentru măsuri defensive.

Amintim că la summitul aniversar al NATO de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, liderii statelor statelor au declarat spațiul cosmic drept domeniu operațional, într-o decizie formală pe care șefii de state sau de guverne au cuprins-o în Declarația de la Londra de la finalul reuniunii ce a marcat 70 de ani de la înființarea NATO.

”Am declarat spațiul un domeniu operațional pentru NATO, recunoscând importanța acestuia în păstrarea securității și în abordarea provocărilor de securitate, respectând totodată dreptul internațional”, se arată în declarația liderilor euro-atlantici din decembrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ziua Națională a României. SUA, Canada, Franța și mai mulți aliați NATO salută rolul de “aliat model” al României și “reziliența poporului român” în a câștiga libertate în decembrie 1918 și 1989

Published

on

© NATO/ Twitter

Opt aliați ai României din cadrul NATO – SUA, Canada, Franța, Italia, Spania, Polonia, Danemarca și Norvegia – au transmis mesaje de felicitări cu ocazia Zilei Naționale, salutând contribuția țării noastre la Alianța Nord-Atlantică și rolul de “aliat model” pe care România îl are în cadrul NATO, precum și “reziliența” poporului român de a se elibera în decembrie 1918 și în decembrie 1989 de “din greutățile opresiunii, câștigând libertate și independență pentru generațiile viitoare”.

Delegația Permanenta a României la NATO sărbătorește, anul acesta, Ziua Națională a României printr-un proiect de diplomație digitală, într-un format inedit, adaptat la provocările situației sanitare la nivel global. Astfel, reprezentanții permanenți la Consiliul Nord-Atlantic ai Canadei, Danemarcei, Franței, Italiei, Norvegiei, Poloniei, Spaniei și Statelor Unite ale Americii au transmis mesajele lor către România și poporul român.

“Canada și România sunt aliați apropiați și susținem puternic NATO (…) Canada este mândră că lucrează îndeaproape cu România pentru a menține NATO puternică”, a spus ambasadorul David Angell, reprezentantul permanent al Canadei la NATO, acesta subliniind că, în prezent, forțele aeriene ale țării sale desfășoară, pentru a cincea oară în ultimii șase ani, misiuni de poliție aeriană pentru apărarea spațiului aerian al României și al NATO la Marea Neagră.

În mesajul său, ambasadorul Liselotte Plesner, reprezentantul permanent al Danemarcei la NATO, a subliniat că “România este un aliat model” care contribuie la securitatea aliată și la apărarea colectivă.

“România a contribuit la creșterea conștientizării aliaților cu privire la situația de securitate din Marea Neagră. Și sunteți acolo în misiunile NATO cu bărbații și femeile voastre în uniformă – în Afganistan, în Kosovo și în Irak – și noi, Danemarca, suntem și noi acolo – lucrând cot la cot cu voi pentru principiile pe care a fost fondată această Alianță – astfel încât să putem continua să trăim în pace în democrații libere și deschise”, a spus Plesner.

Reprezentanta permanentă a Franței la NATO, Muriel Domenach, a evocat rădăcinile prieteniei franco-române, referindu-se la cei 140 de ani relații diplomatice, la legăturile create de francofonie, dar și la sprijinul Parisului pentru aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană. Domenach a făcut trimitere și la foaia de parcurs semnată recent, la Paris, de prim-miniștrii francez și român pentru aprofundarea parteneriatului strategic bilateral.

“Parteneri din cadrul Uniunii Europene și aliați ai NATO, dăm viață împreună valorilor democrației, libertății, respectului legii, pentru care a luptat poporul român și pe care îl sărbătorim și astăzi”, a mai spus ea.

De partea sa, ambssadorul Øystein Bø, reprezentantul permanent al Norvegiei la NATO, a precizat că “deși România și Norvegia nu sunt apropiate din punct de vedere geografic, împărtășim multe dintre aceleași provocări de securitate, fie că le întâmpinăm în regiunea Mării Negre sau în nordul îndepărtat”.

“Polonia și România cooperează foarte strâns în cadrul NATO și nu numai. Împărtășim interese și valori comune în domeniul securității și al politicii externe, ceea ce se reflectă în cooperarea noastră pentru consolidarea poziției de descurajare și apărare a Alianței, în special pe flancul său estic, inclusiv în regiunile Mării Baltice și Mării Negre. Trupele poloneze și române lucrează umăr la umăr în cadrul grupului de luptă al prezenței avansate a NATO din Polonia și al prezenței adaptate în România”, a spus și Tomasz Szatkowski, reprezentantul permanent al Poloniei la NATO.

În mesajul său, reprezentantul permanent al Spaniei la Alianța Nord-Atlantică, Miguel Fernández-Palacios M., a anunțat că, începând din luna februarie, forțele spaniole vor participa cu șase aeronave Eurofighter la misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră.

Ambasadorul spaniol a evocat și împlinirea a 140 de ani relații diplomatice între Spania și România, precum și contribuția celor peste un milion de cetățeni români care locuiesc în Spania la consolidarea legăturilor economice și culturale dintre cele două țări.

Un mesaj a fost transmis și de ambasadoarea Kay Bailey Hutchison, reprezentantul permanent al SUA la NATO.

În această zi specială, aș dori să urez României o zi națională fericită și să vă felicit pentru 102 ani de unitate! Oamenii din România și Statele Unite au o legătură lungă și strânsă. (…) De când România a aderat la NATO în 2004, ați fost un aliat de încredere și am lucrat împreună la multe provocări globale comune. Am lucrat cot la cot pentru a menține pacea și securitatea internațională. Forțele noastre au slujit curajos împreună în Afganistan, Balcanii de Vest și Irak. Știu că vom continua să ne extindem prietenia și să colaborăm îndeaproape pentru a promova prosperitatea reciprocă și o lume mai sigură. Le urez tuturor românilor o zi bucuroasă de Unire, o sărbătoare cu pace și prosperitate în anul care vine”, a spus ea.

Nu în cele din urmă, ambasadorul Francesco M. Talò, reprezentantul permanent al Italiei la NATO, a făcut recurs la identitatea comună latină provenită din istoria milenară și a tratat cu admirație “mândria” și “rezistența” poporului român de a se elibera în decembrie 1918 și în decembrie 1989 de “din greutățile opresiunii, câștigând libertate și independență pentru generațiile viitoare”.

Reprezentantul permanent al Italiei la Consiliul Nord-Atlantic a mai spus că țara sa este mândră să fie aliat al României și a subliniat că legăturile dintre cele două țări sunt consolidate de cei peste un milion de români care trăiesc în Italia și de cetățenii și companiile italiene care au venit în România.

 

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale vor participa, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Potrivit MApN, pe timpul ceremoniei se va ţine un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar preşedintele Klaus Iohannis va depune o coroană de flori şi va susţine o alocuţiune.

Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se va desfăşura cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din NATO: Aliații vor avea o discuție strategică despre ascensiunea Chinei cu partenerii din Asia-Pacific și UE

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa în perioada 1-2 decembrie 2020 la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care se va desfășura în regim de video-conferință, în contextul restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, și pe a cărei agendă se află procesul de reflecție strategică privind consolidarea dimensiunii politice a NATO, relațiile cu Rusia, respectiv cu China, situația din Afganistan și securitatea în zona Mării Negre.

“Reuniunea este una importantă pentru evaluarea stadiului punerii în aplicare a deciziilor aliate privind adaptarea NATO la evoluțiile de securitate, precum și pentru stabilirea unor direcții de acțiune privind răspunsul la provocările strategice curente”, subliniază MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu va promova, cu acest prilej, principalele obiective ale României în cadrul Alianței, cu accent pe importanța eforturilor de asigurare a descurajării și apărării aliate în regiunea Mării Negre, în contextul deteriorării situației de securitate în această zonă. Ministrul Bogdan Aurescu va reafirma importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și va accentua necesitatea continuării eforturilor pentru consolidarea posturii și prezenței aliate în regiune, precum și întărirea coerenței Flancului Estic.

Citiți și Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

Va reitera, totodată, sprijinul pentru continuarea implementării măsurilor de asistență ale NATO pentru Georgia și Ucraina şi pentru avansarea cooperării cu Alianța.

Citiți și Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

De asemenea, șeful diplomației române va trece în revistă principalele teme strategice privind procesul de consolidare a dimensiunii politice a NATO. Astfel, în ceea ce privește procesul de reflecție strategică desfășurat la nivelul Alianței, ministrul Bogdan Aurescu va evidenția importanța ca acesta să conducă la consolidarea unității și coeziunii aliate și la asigurarea unei relații transatlantice solide.

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut la 19 noiembrie o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Miniștrii de externe vor participa la trei sesiuni de lucru, una în format aliat, pe 1 decembrie 2020, și altele două, pe 2 decembrie, cu participarea unor state partenere.

Astfel, la 2 decembrie 2020 va avea loc o discuție legată de China, cu participarea Australiei, Finlandei, Japoniei, Coreei de Sud, Noii Zeelande, Suediei și Înaltului Reprezentant al UE, precum și o sesiune ministerială dedicată securității în zona Mării Negre, la care vor participa, alături de miniștrii de externe din statele aliate, omologii din Georgia și Ucraina, conchide sursa citată.

De altfel, la summitul aniversar al NATO de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, țările membre ale Alianței au recunoscut ”influența în creștere a Chinei” și faptul că politicile sale internaționale prezintă atât oportunități cât și provocări, includerea Chinei reprezentând o premieră la nivelul unei declarații a Alianței Nord-Atlantice.

Miniștrii de externe din NATO vor avea lua transformarea globală a balanței de putere odată cu ascensiunea Chinei. (..) China nu este adversarul nostru. Ascensiunea sa prezintă o oportunitate importantă pentru economiile noastre și pentru comerț. Trebuie să ne implicăm cu China în probleme precum controlul armelor și schimbările climatice. Dar există și provocări importante pentru securitatea noastră. China investește masiv în noi arme. Se apropie de noi, de la Arctica la Africa. (…)  China nu împărtășește valorile noastre. Nu respectă drepturile fundamentale ale omului și încearcă să intimideze alte țări”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferința de presă ce a precedat reuniunea miniștrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că l-a invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit al Alianței Nord-Atlantice, anul viitor, la Bruxelles, prilej cu care înaltul oficial aliat va înainte propunerea sa privind NATO 2030.

Cred că a venit timpul să revizuim și să reînnoim Conceptul Strategic al NATO, deoarece mediul de securitate cu care ne confruntăm s-a schimbat fundamental față de anul 2010. L-am invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit NATO la Bruxelles, la începutul anului viitor. Nu am decis încă o dată concretă, dar va fi un summit NATO și toți liderii NATO vor fi acolo, precum și președintele ales Joe Biden. Aștept cu nerăbdare să-l întâmpin pe președintele Biden la Bruxelles, pentru că aceasta este cea mai bună modalitate ca toți aliații să discute”, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat agenda reuniunii miniștrilor de externe din NATO de marți și de miercuri și al cărei principal subiect va fi un raport privind viitorul NATO.

Un grup de zece experți condus de fostul ministru al apărării și de interne german, Thomas de Maiziere, și de fostul subsecretar de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, au întocmit un raport prezentat deja secretarului general al NATO și care conține un set de propuneri de reformă pentru înnoirea Alianţei, ca parte a unui proces propus de Germania și asumat de liderii statelor NATO la reuniunea aniversară de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței.

La acel summit, voi înainta propunerea mea de consolidare și adaptare a NATO ca alianță puternică și agilă.”, a subliniat el, în timp ce surse europene au afirmat pentru CaleaEuropeană.ro că Uniunea Europeană pregătește relansarea parteneriatului strategic cu SUA în baza unui plan construit pe cinci direcții de acțiune, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în strânsă coordonare cu NATO pentru a-l invita pe Joe Biden la un summit UE-SUA, la Bruxelles.

“Obiectivul meu privind NATO 2030 este să ne asigurăm că NATO va continua să fie o alianță militară puternică, ceea ce necesită să continuăm investițiile pentru a ne menține avantajul tehnologic, că NATO va deveni o alianță mai puternică din punct de vedere politic care să abordeze o problematică largă de provocări de securitate. NATO este unică, deoarece este singura organizație care aduce Europa și America de Nord laolaltă în fiecare zi. Trebuie să utilizăm această platformă pentru a consolida legătura transatlantică, dar și să avem discuții libere atunci când avem divergențe între aliați”, a mai spus Stoltenberg.

Raportul experților, predat celor 30 de state membre, evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului. El conține 140 de recomandări concrete și urmează să fie discutate la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Grupul de experţi recomandă de asemenea accelerarea modului de reacţie în plan politic la apariţia de ameninţări de securitate sau crize internaţionale. În prezent, durează câteva zile ca statele aliate, despre care se presupune că ar trebui să se apere reciproc în cazul unor atacuri, să poată prezenta fie şi numai o declaraţie comună.

În debutul conferinței de presă de luni, Jens Stoltenberg a subliniat pe baza acestu raport, precum și a consultărilor pe care va continua să le aibă cu aliații, cu societatea civilă, cu tinerii lideri, cu parlamentari și cu sectorul privat, va formula recomandările sale către liderii NATO la reuniunea de anul viitor.

Ca parte a procesului de reflecție, Jens Stoltenberg și-a lansat la 8 iunie 2020 viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Ulterior, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat înainte de următorul summit al alianţei, prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lui 2021, mai susține dpa.

Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a unor afirmații vehemente ale președintelui francez Emmanuel Macron, Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut la 19 noiembrie o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statua trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA6 mins ago

Ziua Națională a României. Klaus Iohannis a decorat personalități din domeniul medical pentru lupta lor împotriva COVID-19

EDITORIALE25 mins ago

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de unitate de Ziua Națională a României: Când îți iubești țara, nu stai deoparte atunci când alții îi fac rău. Trebuie să fim cu adevărat împreună

U.E.4 hours ago

Ziua Națională a României: Franța își exprimă dorința ca Bucureştiul şi Parisul “să lucreze la agenda europeană comună” în timpul președinției franceze a Consiliului UE în 2022

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Pogramul EU4Health, tot mai aproape de un acord final

ROMÂNIA5 hours ago

VIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

U.E.6 hours ago

Bugetul UE: Polonia și Ungaria, hotărâte să își mențină veto-ul. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane a Consiliului UE

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending