Connect with us

ROMÂNIA

New Strategy Center a organizat o dezbatere online în contextul reacțiilor variate asupra parteneriatului trilateral AUKUS dintre Australia, Regatul Unit și SUA

Published

on

© NSC - Facebook

Think tank-ul New Strategy Center a organizat marți, 28 septembrie, o dezbatere online intitulată „The AUKUS Domino Effect. Impact on the Transatlantic Link & EU Strategic Autonomy”, ce a fost moderată de Ambasadorul Cristian Diaconescu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. 

Dezbaterea i-a avut ca speakeri pe Seth Cropsey, Director Center for American Seapower, Hudson Institute, SUA, Peter Watkins, Senior Visiting Fellow, LSE IDEAS – London School of Economics, Marea Britanie și Emmanuel Dupuy, președinte the Institute for Prospective and Security in Europe, Franța.

Evenimentul are loc în contextul reacțiilor variate la parteneriatul trilateral AUKUS dintre Australia, Regatul Unit și Statele Unite. Planurile anunțate pentru o cooperare mai extinsă între cele trei țări pe diverse domenii includ, de asemenea, un efort comun pentru dotarea Australiei cu o flotă de submarine cu propulsie nucleară, anulând angajamentul australian anterior de a cumpăra submarine convenționale din Franța.

În acest context, speakerii au abordat mai multe aspecte legate de implicațiile AUKUS asupra relației transatlantice, asupra evoluțiilor din zona Indo-Pacifică, dar și în ceea ce privește reacția Franței și demersurile privind creșterea autonomiei strategice a Uniunii Europene. 

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

NATO

România consideră “inadmisibilă” solicitarea Rusiei de retragere a forțelor NATO: Salutăm anunțurile SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România

Published

on

© Alabama National Guard/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

“Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021”, a transmis diplomația română, care amintește că  “această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia.

O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, a precizat MAE

Conform Ministerului, alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic.

În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate“, mai arată sursa citată.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.

Solicitările Rusiei sunt întâmpinate de un refuz categoric din partea Statelor Unite, în pofida faptului că Blinken se întâlnește cu Lavrov la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Comisarul european pentru justiție: Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea reformelor din justiție

Published

on

© Ministerul Justiției

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut cea de-a două întâlnire cu un comisar european din această săptămână. În această dimineață, ministrul justiției a discutat cu comisarul european pentru justiție despre referomele asumate de țara noastră.

„O întâlnire bună cu ministrul Justiției Cătălin Predoiu despre importanța progreselor în ceea ce privește reformele din justiție în conformitate cu legislația UE și standardele europene, precum și despre provocările existente în ceea ce privește primatul dreptului UE. Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea acestor obiective”, a transmis comisarul Didier Reynders într-o postare pe contul de Twitter. 

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a purtat pe 18 ianuarie o discuție cu comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, cu privire la stadiul reformelor din justiția din România. 

„Comisia Europeană este pregătită să sprijine România în îndeplinirea obiectivelor sale din cadrul MCV și în realizarea unui sistem de justiție echitabil și stabil în serviciul cetățenilor”, a scris comisarul european pe contul personal de Twitter.

Reamintim că Ministerul Justiției a prezentat sămbătă un plan de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Astăzi, 21 ianuarie, Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat, că pune în dezbatere publică proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, relatează Agerpres.

Planul prezentat de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Published

on

Interviu realizat de Zaim Diana

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al noului Plan Național de Combatere a Cancerului, a reiterat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța realizării acestui nou Plan care să țină cont de obiectivele europene și care să corespundă în același timp nevoilor pacienților oncologici din România. 

Obiectivele asumate în noul Plan Național de Cancer pot fi îndeplinite doar cu ajutorul finanțărilor europene: A fost proiectat un PNNR al cancerului

„Obiectivul în acest moment este să promovăm acest plan, pentru că altfel va rămâne ca și multe alte planuri într-un sertar. În 2016 am lansat un proiect pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, care probabil a sfârșit într-o biblioteca prăfuită. Suntem datori pacienților noștri cu un astfel de program. Modelul este cel european și trebuie să spunem că nu am inventat aici nimic, am preluat un model european care există de ani de zile, dar la care noi suntem restanți. De aceea și în 2016 au fost acele eforturi, dar realmente am rămas ultima țară europeană care nu are un astfel de plan de combatere a cancerului. Nu îl facem pentru alții, îl facem în primul rând pentru pacienții noștri”, a explicat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Există finanțare europeană pentru Planul Național de Combatere a Cancerului

„Acum, într-un final, lumea a realizat că apartenența noastră europeană ne ajută. Există finanțare europeană pentru pacienții români, dar această finanțare nu vine de maniera că cineva semnează o hârtie și după aceea își bate joc de banii respectivi. Ca și în situația PNRR-ului, care este ultima noastră șansă de dezvoltare în acest moment, un plan de combatere a cancerului este un echivalent al PNRR-ului. Dacă nu ai un plan care să cuprindă în mod coordonat, sistematic și articulat toți pilonii care se referă la îngrijirea pacientului de cancer, de la informare, profilaxie primară, secundară, diagnostic, tratament, paleație; dacă nu avem un fel de PNRR al cancerului, nimeni nu o să ne dea bani. Banii europeni vor fi accesați în baza unor proiecte, care vor fi și necompetitive și competitive, ele nu pot fi depuse la Bruxelles, dacă nu avem Planul de Combatere al cancerului as a whole. O motivație mai bună, când ai un buget limitat al sănătății și pe de altă parte să poți beneficia de această finanțare foarte importantă europeană, cred că nu există”, a subliniat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Fără finanțare europeană, obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului nu pot fi îndeplinite 

Potrivit Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu, „România investește în îngrjirea pacientului cu cancer, dar obiectivele din plan sunt mult mai ample, pentru care nu există o finanțare care să acopere tot ceea ce înseamnă acest continuum al profilaxiei și îngrijirii pacienților cu cancer.” 

Ce etape mai trebuie parcurse pentru ca Planul Național de Combatere a Cancerului să devină operațional

„Planul se află în transparență la Ministerul Sănătății, el va trebui asumat în mod oficial de România. Varianta Parlamentului este una cred, corectă. Există și alte modalități. Vor trebui redactate norme și după aceea va trebui trimis și la Bruxelles. Legea cancerului este important să fie realizată tocmai pentru a susține Planul Național de Cancer și să fie cu totul inclus în strategia de sănătate a României pentru anii care urmează. Munca cea grea începe abia după, va trebui să exsite o entitate care să urmărească fiecare strigare pentru proiecte și să le realizeze și să obțină finanțarea și apoi să realizeze prin specialiști și implementarea respectivelor direcții”, a conchis în interviu Patriciu Achimaș-Cadariu.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

Facebook

NATO24 mins ago

România consideră “inadmisibilă” solicitarea Rusiei de retragere a forțelor NATO: Salutăm anunțurile SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România

MAREA BRITANIE25 mins ago

Regatul Unit și aliații săi din „lumea liberă” își vor întări legăturile pentru a se opune „agresorilor globali” precum Rusia și China

JUSTIȚIE33 mins ago

Comisarul european pentru justiție: Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea reformelor din justiție

COMISIA EUROPEANA44 mins ago

Uniunea Europeană contestă în cadrul OMC restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn

RUSIA59 mins ago

”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

NATO1 hour ago

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

MAREA BRITANIE2 hours ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI2 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.3 hours ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

INTERVIURI2 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda20 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending