Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.

Reconstrucția și redresarea Ucrainei se ridică la 411 miliarde de dolari (383 de miliarde de euro), relevă o evaluare comună a Guvernului de la Kiev, Grupului Băncii Mondiale, Comisiei Europene și Națiunilor Unite.

Conform unui comunicat al executivului european, estimarea acoperă perioada cuprinsă între 24 februarie 2022-24 februarie 2023, adică un an de când Rusia și-a invadat vecinul.

Costul reconstrucției și al redresării se va întinde pe o perioadă de 10 ani și combină fondurile publice și private.

Această a doua evaluare rapidă a pagubelor și nevoilor (RDNA2) oferă o analiză cuprinzătoare a impactului războiului în 20 de sectoare diferite.

”Efectuarea celei de-a doua evaluări rapide a pagubelor și a necesităților este un element important în strategia de reconstrucție a Ucrainei. Suntem recunoscători Băncii Mondiale pentru o analiză actualizată și amănunțită, care va deveni un instrument important pentru noi și pentru partenerii noștri în implementarea proiectelor de redresare – redresare care a început deja. Infrastructura energetică, locuințele, infrastructura critică, economia și deminarea umanitară sunt cele cinci priorități ale noastre pentru acest an. O parte din lucrările de reconstrucție au fost deja efectuate și le sunt recunoscător partenerilor noștri din UE, SUA și Banca Mondială. Valoarea pagubelor și a nevoilor de recuperare nu include în prezent date privind pierderile de infrastructură, locuințe și întreprinderi din teritoriile ocupate. Când forțele de apărare le vor elibera, ne așteptăm ca datele să fie completate, iar guvernul va începe imediat lucrările de restaurare în aceste teritorii”, a subliniat premierul Ucrainei, Denys Shmyhal.

Aceasta cuantifică daunele fizice directe aduse infrastructurii și clădirilor și descrie impactul asupra vieții și mijloacelor de trai ale oamenilor. RDNA2 include, de asemenea, sumele necesare pentru redresare și reconstrucție. RDNA2 estimează că Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru investiții critice și prioritare în reconstrucție și redresare în 2023. 

Satisfacerea acestor nevoi va necesita o finanțare de 11 miliarde de dolari în plus față de ceea ce guvernul a abordat deja în bugetul său pentru 2023, inclusiv 6 miliarde de dolari în cadrul nevoilor bugetare nefinanțate și alte 5 miliarde de dolari în cadrul finanțării pentru a sprijini întreprinderile de stat (întreprinderi de stat) și pentru a cataliza sectorul privat.

Evaluarea RDNA2 estimează că nevoile totale de reconstrucție și redresare se ridică la 411 miliarde de dolari, adică de 2,6 ori PIB-ul estimat al țării pentru 2022. Nevoile – estimate pentru următorul deceniu – iau în considerare inflația, condițiile de piață, creșterea bruscă a prețurilor în zonele de construcții de masă, primele de asigurare mai mari și o schimbare în viitor către o intensitate energetică mai mică și o structură mai rezilientă, incluzivă și modernă.

Cele mai mari nevoi estimate sunt în domeniul transporturilor (22 %), al locuințelor (17 %), al energiei (11 %), al protecției sociale și al mijloacelor de subzistență (10 %), al gestionării riscurilor de explozie (9 %) și al agriculturii (7 %).

Cea mai mare creștere proporțională a pagubelor a fost înregistrată în domeniul energiei, unde pagubele au fost de peste cinci ori mai mari decât în iunie 2022. Zonele geografice cu cea mai mare creștere a nevoilor sunt regiunile din prima linie a războiului: Donețk, Harkov, Lugansk și Herson.

Estimările din evaluările rapide ale pagubelor și din evaluările nevoilor realizate până în prezent ar trebui considerate ca fiind minime, deoarece nevoile vor continua să crească atât timp cât războiul va continua. Însă pagubele de la publicarea RDNA1 nu au escaladat atât de mult pe cât s-ar fi putut aștepta din cauza mai multor factori.

În primul rând, cel mai intens conflict a rămas limitat la zonele care se confruntau deja cu pagube semnificative.  De asemenea, unele dintre nevoile țării au fost satisfăcute de guvernul Ucrainei cu sprijinul partenerilor săi.

De exemplu, în sectorul sănătății, peste 500 de unități sanitare afectate au fost reparate parțial sau integral; sectoarele energiei și transporturilor au beneficiat de furnizarea de echipamente, materiale și finanțare pentru a efectua reparații rapide. În plus, capacitatea de a menține guvernul în funcțiune și de a asigura fluxul serviciilor esențiale, ceea ce a contribuit la limitarea escaladării costurilor de redresare și de reconstrucție.

Raportul constată că pagubele directe aduse clădirilor și infrastructurii se ridică la peste 135 de miliarde de dolari în următoarele domenii cele mai afectate: locuințe (37%), transporturi (26%), energie (8%), comerț și industrie (8%) și agricultură (6%). Sectoarele energiei, locuințelor și transporturilor au înregistrat cea mai mare creștere a pagubelor directe, de la estimările RDNA1. Pagubele din agricultură sunt, de asemenea, semnificativ mai mari, reflectând atât o distrugere mai mare a activelor, cât și date mai precise.

RDNA2 se concentrează, de asemenea, pe impactul uman al războiului și pe modul în care pierderea de vieți, mijloace de subzistență, venituri și bunuri a împins 7,1 milioane de persoane în sărăcie și a inversat 15 ani de progrese în materie de dezvoltare.

Raportul subliniază, de asemenea, faptul că impactul războiului a exacerbat inegalitățile și a afectat în special femeile, copiii și persoanele cu handicap și a dus la regrese dramatice în ceea ce privește Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, în special cele legate de sărăcie, sănătate, educație, creștere economică, energie, pace și justiție.

Acest raport a beneficiat de sprijinul financiar generos al Fondului global pentru reducerea dezastrelor și redresare (GFDRR), al Secretariatului elvețian pentru afaceri economice (SECO) și al Parteneriatului pentru dezvoltare digitală (DDP).

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat miercuri abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

Vorbind în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles înainte de participarea la reuniunea de primăvară a Consiliului European, Iohannis a precizat că este posibil ca datele furnizate de Ministerul Agriculturii să nu fi fost “gândite profund”, adăugând, totodată, că executivul european ar fi trebuit să ţină cont de “sacrificiile imense” făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.

“Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”, a spus șeful statului.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea “pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina “şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat executivul european.

Bruxellesul propune să aloce Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane şi, în plus, autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat, a precizat presei comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.