Connect with us

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: Evaluările pozitive ale FMI ne dau încredere să continuăm reformele asumate

Published

on

© Guvernul României

Fondul Monetar Internațional (FMI) apreciază eforturile Guvernului pentru controlul creșterii inflației, dar și pentru respectarea angajamentelor asumate în privința deficitului, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a primit joi, la Palatul Victoria, delegația Fondului Monetar Internațional, aflată în România pentru misiunea anuală de evaluare. 

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de când România este membră a FMI, ocazie folosită de premierul român pentru a mulțumi reprezentanților Fondului pentru asistența tehnică și financiară de care a beneficiat țara noastră în toți acești ani. 

Premierul Nicolae Ciucă a apreciat evaluările pozitive ale misiunii Fondului Monetar Internațional, precum și îndrumările făcute la nivelul politicilor fiscale în vederea reducerii deficitelor și asigurării unei creșteri economice sănătoase, în contextul dificil generat la nivel european și internațional de efectele crizelor recente.

,,M-am bucurat să văd că evaluările evidențiază creșterea economică obținută de România în condițiile dificile în care ne aflăm. Acest lucru ne confirmă că măsurile pe care le-am luat în această perioadă au fost corecte și ne oferă încrederea pentru a continua reformele și politicile guvernamentale pe care ni le-am asumat. Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență înseamnă reforme care garantează o dezvoltare sustenabilă și eficientă”, a subliniat premierul Ciucă.

Șeful Guvernului a prezentat eforturile autorităților, în conjunctura  geo-politică și economică actuală, de a asigura sprijin pentru refugiații din Ucraina și de a crește reziliența economiei la factorii externi, care au un impact important la nivelul economiei naționale și regionale. Astfel, Nicolae Ciucă a evidențiat importanța pe care o acordă Guvernul României dezvoltării agriculturii în vederea asigurării securității alimentare și investițiilor destinate creșterii capacității de a produce energie electrică din resurse regenerabile și exploatării gazului din Marea Neagră. 

,,România are capacitatea și dorința de a deveni independentă energetic în următorii ani. Investițiile în noi capacități de producție energetică, precum și exploatarea gazului din Marea Neagră vor asigura independența energetică a României și ne vor oferi oportunitatea de a deveni un pilon important pentru securitatea energetică a Europei”, a declarat premierul.

De asemenea, premierul a prezentat măsurile Guvernului în sprijinul economiei, dar și al cetățenilor vulnerabili, afectați de creșterea prețurilor și de problemele din lanțul de aprovizionare, ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina, atât pentru stimularea investițiilor, cât și pentru sprijinirea categoriile afectate de creșterile de prețuri la energie și alimente. 

Pachetul de măsuri ”Sprijin pentru România”, în valoare de 17,3 miliarde de lei, acordă pentru investiții și dezvoltare 60% din suma alocată, iar în prezent circa două treimi din acest pachet de măsuri este deja implementat.

Investițiile reprezintă un obiectiv asumat al Guvernului și șansa unei creșteri economice sustenabile, iar anul acesta România are cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, respectiv 88 de miliarde de lei.

Prim-ministrul a arătat că Executivul abordează integrat fondurile care contribuie la dezvoltarea țării, menționând programele operaționale aferente cadrului financiar multianual 2014-2020, dar și celui pentru perioada 2021-2027, care are majoritatea programelor pregătite pentru atragerea de fonduri europene.

Totodată, Ambele părți au subliniat importanța digitalizării, atât pentru dezvoltarea și modernizarea economiei, cât și pentru obținerea unei mai bune performanțe fiscale. În acest sens, premierul României a prezentat principalele măsuri implementate și efectele care se resimt deja în funcționarea sistemelor de linie.

În cadrul dialogului, reprezentanții FMI au arătat apreciere pentru eforturile făcute în sensul controlului asupra creșterii inflației, dar și a respectării angajamentelor asumate în privința deficitului. În acest sens, premierul a menționat decizia luată pentru tăierea cheltuielilor guvernamentale.

„Acest raport reprezintă pentru Guvernul României nu doar o fotografie de etapă pentru situația economică a țării, dar și un vot de încredere primit din partea uneia dintre cele mai importante instituţii financiare internaționale, care cunoaște îndeaproape evoluția noastră din ultimii zeci de ani”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE declară ca persona non grata pe teritoriul României un reprezentant al Ambasadei Federației Ruse

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea ca persona non grata pe teritoriul României a unui reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la București, care a fost informată cu privire la decizia sus-menționată din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Decizia a fost luată avându-se în vedere incompatibilitatea activităților reprezentantului în cauză cu prevederile Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961.

Reprezentantul Ambasadei a părăsit teritoriul României în cursul acestei săptămâni.

Continue Reading

ROMÂNIA

Schemă de ajutor de stat de 200 milioane de euro pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, lansată în dezbatere publică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, se arată într-un comunicat.

„Venim în sprijinul producției românești prin acordarea unui suport financiar de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor. Suma totală pe care o alocăm este de 200 milioane de euro, sub formă de granturi, pentru procesarea produselor, valorificarea superioară a acestora și asigurarea stocurilor necesare prelucrării”, a declarat ministrul Petre Daea.

Măsura prevăzută de acest act normativ este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară ca urmare a declanșării războiului din Ucraina.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând acest link https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html, iar toți cei interesați pot transmite propuneri/sugestii/observații în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.

Continue Reading

ROMÂNIA

BNR: Rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2022, informează Agerpres.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III 2022 şi a descreşterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5 la sută din prognoza precedentă – dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3 la sută, uşor sub punctul central al ţintei”, se arată în documentul publicat vineri.

Potrivit BNR, s-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei şi a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe şi indirecte ale şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 – precum şi manifestarea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de preţurile energiei, combustibililor şi alimentelor procesate, alături de influenţele venite din probabila ajustare descendentă a cotaţiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării pieţelor en-gros.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preţurile combustibililor, energiei şi alimentelor procesate, sub impactul majorării peste aşteptări a cotaţiilor internaţionale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a sesizat că efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreşterii ratei anuale a inflaţiei, care se va relua însă ulterior şi se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

Conform BNR, s-a convenit, totodată, că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare -, dar şi pe fondul secetei prelungite pe plan intern şi în alte state europene.

Incertitudini sunt asociate totuşi duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi mărită în raport cu reglementările în vigoare, au susţinut unii membri ai Consiliului.

Presiunile factorilor fundamentali îşi vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaţionist modest şi vor deveni dezinflaţioniste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creşterii economice în a doua parte a anului curent şi ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată şi închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre faţă de proiecţia anterioară -, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ.

În perspectivă apropiată, dinamica inflaţiei de bază va rămâne totuşi afectată de efectele inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din creşterea cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potenţate de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a alimentelor procesate şi a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4% în decembrie 2022, foarte uşor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,8%, sub valoarea de 4,2% anticipată în luna mai.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending