Corespondență din Ankara
Președintele Nicușor Dan va participa, în perioada 7-8 iulie 2026, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, care va avea loc la Ankara, în Turcia, un summit cu o puternică încărcătură simbolică pentru România, după ce precedentul summit găzduit de această țară, în 2004, a fost primul la care România a participat în calitate de stat aliat.
Liderii Alianței se reunesc într-un context de securitate marcat de continuarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu, principalele teme de pe agendă fiind consolidarea apărării colective, creșterea investițiilor în domeniul apărării, sprijinul pentru Ucraina și dezvoltarea capacităților operaționale și industriale ale NATO.
Agenda summitului. Ce mesaj va transmite șeful statului
Programul summitului include reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și o serie de evenimente conexe la care vor participa și partenerii NATO. La finalul reuniunii va fi adoptată Declarația Summitului. Totodată, în marja reuniunii, pe 7 iulie, se va desfășura și Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NATO Security and Defence Industry Forum – NSDIF).
În cadrul summitului, președintele Nicușor Dan va reconfirma statutul României de aliat de încredere și va evidenția contribuțiile țării la securitatea euroatlantică. Totodată, șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat destinat securității regiunii Mării Negre și pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic.
De asemenea, președintele va atrage atenția asupra consecințelor acțiunilor Rusiei asupra securității regionale, inclusiv asupra României, insistând asupra necesității întăririi capacităților de apărare aeriană și maritimă. În marja summitului, Nicușor Dan va avea și o serie de întâlniri bilaterale.
Președintele Nicușor Dan, însoțit de Prima Doamnă
Programul oficial al participării începe în seara de 7 iulie, când președintele Nicușor Dan și Prima Doamnă, Mirabela Grădinaru, vor participa la recepția și dineul oficial oferite la Complexul Prezidențial Beștepe de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și de Prima Doamnă Emine Erdoğan.
Pe 8 iulie, de la ora 10:00, președintele României va participa la ceremonia oficială de primire a liderilor de către secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Recep Tayyip Erdoğan, urmată de fotografia de familie și de reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. În paralel, de la ora 10:30, Prima Doamnă Mirabela Grădinaru va participa, la Palatul Prezidențial Çankaya Köşkü, la programul organizat de Prima Doamnă a Turciei, Emine Erdoğan.
Mizele summitului și prioritățile Alianței
Summitul de la Ankara este dedicat consolidării posturii de apărare și descurajare a NATO, pe fondul deteriorării mediului de securitate. Alianța urmărește creșterea investițiilor în apărare, extinderea capacităților industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei, obiectivul fiind consolidarea capacității NATO de a descuraja orice agresiune și de a apăra întreg teritoriul aliat.
Una dintre principalele decizii așteptate vizează angajamentul statelor membre de a majora până în 2035 cheltuielile pentru apărare la echivalentul a 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare propriu-zise și 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura cu utilizare duală și alte proiecte de reziliență. De asemenea, summitul va pune accent pe accelerarea producției industriei de apărare și pe consolidarea bazei industriale a Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului politic, militar, financiar și practic pentru Ucraina.
Mizele României la Ankara
Potrivit autorităților române, unul dintre obiectivele principale ale delegației conduse de președintele Nicușor Dan este reconfirmarea profilului României de aliat de încredere și evidențierea contribuțiilor naționale la securitatea euroatlantică.
În domeniul apărării, România va prezenta progresele privind creșterea bugetului militar, după ce în 2025 a alocat 3,18% din PIB pentru apărare și cheltuieli conexe, iar în 2026 nivelul acestora a ajuns la 3,69% din PIB, inclusiv prin majorarea investițiilor în achiziții și dezvoltarea de capabilități.
O altă prioritate este consolidarea industriei naționale de apărare prin valorificarea inițiativelor lansate atât la nivelul NATO, cât și al Uniunii Europene, inclusiv prin participarea României la Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, unde vor fi reprezentate Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și companii din sector.
În plan regional, Bucureștiul va susține continuarea consolidării posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, cu accent asupra regiunii Mării Negre și asupra menținerii unei prezențe militare aliate corespunzătoare în România. De asemenea, autoritățile române vor semnala impactul agresiunii ruse asupra securității regionale, inclusiv incidentele repetate cu drone în proximitatea teritoriului național, și vor solicita menținerea unei atenții sporite din partea NATO asupra acestor amenințări.
Totodată, România își va reafirma sprijinul pentru Ucraina și pentru Republica Moldova și va evidenția contribuțiile la securitatea Mării Negre, inclusiv prin participarea la grupul naval trilateral de deminare MCM Black Sea, alături de Bulgaria și Turcia.
Printre rezultatele concrete urmărite de București se numără aderarea la Declarația de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), instituție financiară multilaterală destinată finanțării investițiilor în apărare și securitate, România urmând să fie membru fondator și să găzduiască un birou regional.
România va participa, de asemenea, la noile inițiative lansate în cadrul summitului, între care NATO Drone Edge, dedicată cooperării în domeniul combaterii dronelor și pregătirii piloților de drone, programul NATO Innovation Scale-Up Package, destinat accelerării inovării și dezvoltării industriei de apărare, precum și o serie de memorandumuri privind proiecte NATO de mare vizibilitate pentru dezvoltarea capabilităților aliate.
