Guvernul României a aprobat ieri, 14 iulie, acordul de mediu pentru două proiecte strategice din sectorul energetic: retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă și extinderea capacității de stocare a combustibilului nuclear uzat prin proiectul DICA – MACSTOR 400.

Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, aceste două investiții vor consolida securitatea energetică a țării și vor contribui semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Modernizarea Reactorului 1, care furnizează aproximativ 10% din producția națională de energie electrică, va permite funcționarea acestuia pentru încă 30 de ani în condiții de siguranță și eficiență. Cu o capacitate de 700 MW, unitatea va continua să producă energie electrică stabilă, curată și produsă local.

„Este un pas esențial pentru independența energetică a României. Avem nevoie de surse sigure și nepoluante, iar energia nucleară rămâne o ancoră strategică pentru viitorul nostru energetic”, a declarat ministrul Energiei.

Pe durata opririi planificate pentru retehnologizare, Unitatea 1 nu va produce energie electrică, ceea ce va duce la un deficit anual estimat de aproximativ 5.000 GWh, cantitate ce va trebui compensată din alte surse energetice.

Societatea Naționala Nuclearelectrica S.A. – Sucursala CNE Cernavodă deține un număr de 2 unități nuclearoelectrice în funcțiune, Unitatea 1 aflată în exploatare comercială din decembrie 1996 și Unitatea 2 din noiembrie 2007. Fiecare unitate are câte un turbogenerator care furnizează o putere electrică de 706.5 MWe, pentru U1, respectiv 704.8 MWe pentru U2, utilizând aburul produs de câte un reactor nuclear de tip CANDU-PHWR600. 

Operarea celor două reactoare de la Cernavodă asigură în prezent aproximativ 20% din necesarul de energie al României. Totodată, cele două unităţi asigură agentul termic pentru mai mult de 75% din populaţia oraşului Cernavodă.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis la finele săptămânii trecute un mesaj de mulțumire pompierilor români și italieni aflați în Franța ca parte a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru a sprijini eforturile autorităților franceze.

”Mulțumesc. Grazie. La Marsilia și Narbonne, la rândul lor, pompierii români și italieni dau o mână de ajutor forțelor noastre în cadrul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene. Acesta este spiritul european: ajutorul reciproc, solidaritatea practică, forța colectivului”, a scris președintele Franței, pe rețeaua socială X, un mesaj preluat ulterior de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Mulțumesc. Grazie.

À Marseille et Narbonne, à leur tour, des pompiers roumains et italiens prêtent main-forte à nos forces dans le cadre du Mécanisme de protection civile de l’Union européenne.

C’est l’esprit européen : l’entraide, la solidarité concrète, la force du collectif. pic.twitter.com/RjWL1waRjU

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) July 10, 2025

Zeci de pompieri români au plecat spre Franța la sfârșitul lunii iunie pentru a participa la un program european de pre-poziționare cu scopul de a reduce timpul de reacție în caz de incendii de pădure.

Misiunea se desfășoară în cadrul unui mecanism de protecție civilă al Uniunii Europene și este coordonată de Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar.

România a trimis 40 de pompieri, însoțiți de 8 autospeciale, care vor rămâne timp de trei săptămâni în sudul Franței, o regiune cu risc ridicat de incendii în sezonul estival.

Pe 16 iulie va avea loc schimbarea efectivelor, urmând ca alţi 40 de pompieri să înlocuiască personalul.

Pe durata misiunii, echipajele române vor fi integrate în sistemul francez de intervenție și vor acționa alături de pompieri din alte state membre.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, va reprezenta România marți la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles, unde un punct esențial al reuniunii îl reprezintă discuțiile privind Republica Moldova, ca urmare a demersului diplomatic inițiat de România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La propunerea Bucureștiului, subiectul va fi abordat atât în cadrul unei sesiuni informale, cât și în secțiunea Afaceri curente a agendei oficiale. Întâlnirea va aborda teme majore de pe agenda internațională, printre care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile politice din Georgia și avansarea Pactului Uniunii pentru Mediterana.

„Salut agenda tematică a Consiliului Afaceri Externe de mâine la Bruxelles. Împreună cu miniștrii de externe ai statelor membre, voi participa la un mic dejun găzduit de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, alături de ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi”, a transmis ministrul Oana Țoiu într-o postare pe platforma X.

I welcome the topical agenda of tomorrow’s 🇪🇺 Foreign Affairs Council (#FAC) in Brussels. Together with Foreign Affairs Ministers from the Member States, I will attend a breakfast hosted by the EU High Representative for Foreign Affairs and Security Policy, @kajakallas, with the… pic.twitter.com/JZ7KbemSIs

— Toiu Oana (@oana_toiu) July 14, 2025

Potrivit acesteia, formatul organizat la inițiativa României va permite „o discuție aplicată, multisectorială despre Republica Moldova și procesul său de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană”.

Tot la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova va fi inclus și pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente. În acest cadru, miniștrii europeni de externe vor avea ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe.

Alte subiecte care vor fi tratate în cadrul reuniunii de la Bruxelles includ relațiile UE–CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene), situația din Somalia, precum și informări din partea Înaltului Reprezentant Kaja Kallas privind dialogul strategic UE–China și pregătirea summit-urilor UE–Japonia și UE–China.

Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat pe 4 iulie primul lor summit din istorie, la Chișinău, întâlnirea marcând un moment istoric în relațiile UE–Moldova, reafirmând angajamentul comun pentru pace, securitate și prosperitate în întreaga Europă și evidențiind viitorul european al Republicii Moldova.

În cadrul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au adoptat o declarație comună care trasează o viziune comună și stabilește rezultate concrete pentru calea europeană a Moldovei, inclusiv propunerea de eliminare a tarifelor de roaming cu Uniunea Europeană de la data de 1 ianuarie 2026 și alocarea a 270 milioane de euro, sub formă de prefinanțare, din Planul de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, cel mai amplu program financiar de la independența țării, în valoare de 1,9 miliarde de euro.