Noul ministru al Energiei își asumă să crească producția de energie, să modernizeze infrastructura și să asigure stabilitatea sistemului energetic național

Noul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, anunță că prioritatea principală a mandatului său este aceea de a proteja consumatorii vulnerabili și de a crește capacitățile de producție a energiei.

„Preiau cu responsabilitate mandatul de ministru al Energiei, într-o perioadă complicată pentru România și pentru sectorul energetic. Caut împreună cu specialiștii din sector soluții responsabile, finanțare europeană și investiții strategice în energie nucleară, eoliană, solară, hidroenergie și gaz”, a menționat acesta într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

El a explicat că scopul este să „creștem producția de energie, să modernizăm infrastructura și să asigurăm stabilitatea sistemului energetic național”.

„Voi comunica transparent. Voi lua decizii cu responsabilitate. Voi lucra pentru oameni”, a mai spus Bogdan Ivan.

Noul Guvern al României condus de Ilie Bolojan a fost învestit, luni, de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, iar președintele Nicușor Dan a semnat decretul pentru numirea Guvernului României.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, va avea responsabilitate de implementare a prevederilor stipulate în programul de guvernare la capitolul „Energie”, printre care adoptarea unor „măsuri și reforme ample, menite să transforme sectorul energetic, să stabilizeze prețurile, să combată ineficiențele și să asigure securitatea energetică pe termen lung”.

Aceste reforme, organizate pe șase domenii, vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii.

Guvernul are în vedere investiții semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelelor electrice:

1. dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiții la Transelectrica.
2. dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei).
3. creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea piețelor de energie și gaze naturale.
4. continuarea proiectelor pentru înființarea, dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaze naturale, aprobate sau aflate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul Național „Anghel Saligny”.
5. modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din marile orașe (ex: București, Craiova, Constanța, Arad, Râmnicu Vâlcea).

De asemenea, România a vizează creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică.

Energie nucleară:  

• retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă și construcția Unităților 3 și 4.
• dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare.
• construirea primei instalații de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu (investiție cu Coreea de Sud).
• soluții financiare disruptive precum obligațiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional.

Petrol și gaze:

•  valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep și Caragele pentru dublarea producției de gaze începând cu 2027. 
• construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (ex: Ișalnița – 850 MW, Turceni – 475 MW, Iernut – 430 MW, Midia – 80MW și Mintia – 1734 MW).

Energie regenerabilă (eoliană și solară):

• instalarea a peste 5000 MW eolian și solar și 3000 MWh capacități de stocare până în 2027, susținute din PNRR și FM. 
• dezvoltarea energiei eoliene offshore și definirea perimetrelor de concesionare. 
• construirea de parcuri fotovoltaice și stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere. 
• finanțarea investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.
• identificarea surselor pentru finanțarea mineritului de litiu și neodim pentru dezvoltarea unei industrii naționale de producție a bateriilor și turbinelor eoliene.

Energie hidroelectrică: 

• finalizarea investițiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (ex: AHE Jiu, Răstolița, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu, Pașcani). 
• construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potențial. 5

 Energie din cărbune: 

• implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) și CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui și în producția de energie, cu deduceri fiscale stimulative. Acestea includ captarea și stocarea CO2 direct în mine, producția de hidrogen din cărbune cu CCS și extracția de minerale critice din cărbune. 
• modernizarea centralelor pe cărbune pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară.
• punerea în conservare a unor exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanțare.