Connect with us

INTERNAȚIONAL

Noul ministru german al Apărării promite că Germania va respecta ținta NATO de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024, urmând să îndeplinească astfel criteriile NATO și să mai atenueze din criticile pe care administrația Trump le aduce cele mai puternice economii europene.

Succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU și a Ursulei von der Leyen la Bundeswehr (m.r. – Ministerul Apărării), Annegret Kramp-Karrenbauer a spus că Germania ”are nevoie să se îndrepte în această direcție”.

Într-un interviu pentru ediția de duminică a publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Kramp-Karrenbauer a precizat că guvernul va încerca să îndeplinescă această țintă NATO, însă a adăugat că ea ”nu va obținută peste noapte”.

Potrivit Deutsche Welle, ea a spus că va înainta acest obiectiv în calitate de ”ministru și lider al CDU” atât în cabinetul guvernamental, cât și în cadrul coaliției CDU-SPD.

Acest obiectiv a fost însușit și de Ursula von der Leyen, cea care a fost aleasă săptămâna trecută în funcția de președinte al Comisiei Europene, însă a întâmpinat opoziție din partea SPD, precum și a Verzilor.

În context, Thorsten Schäfer-Gümbel, liderul în exercițiu al SPD, a criticat declarațiile lui Annegret Kramp-Karrenbauer, precizând că noul ministru riscă să construiască ”o politica de înarmare militară în conformitate cu dorințele lui Donald Trump”, aceasta reflectând și poziția oficială de lungă durată a social-democraților germani.

El a mai spus că partenerii de guvernare au convenit asupra bugetului Germaniei, inclusiv cel al Apărării, și că discuția nu poate fi redeschisă. De altfel, Olaf Scholz, ministrul social-democrat al Finanțelor, a frânat demersul, el planificând pentru anul 2020 un buget în valoare de 44,7 miliarde de euro pentru Armata germană, în timp ce Von der Leyen ceruse 47,2 miliarde de euro, ceea ce ar fi reprezentat numai 1,35% din PIB.

Potrivit raportului secretarului general al NATO pentru anul 2018, mai multe state euro-atlantice şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, dar numai șapte ţări au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014 şi cerută insistent de administrația lui Donald Trump.

Alături de SUA, care alocă peste 3,3% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie.

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3%, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington. De asemenea, trei țări – Belgia, Luxemburg și Spania – au alocat sub 1% din PIB pentru Apărare.

Mai mult, raportul anual al NATO indică faptul că 11 aliați sunt mai aproape de nivelul de alocare 1% din PIB, decât cel de 2%.

Cu toate acestea, în 2018, aliații europeni și Canada au sporit cheltuielile lor de apărare cu aproape 4%. Începând cu anul 2016, acești aliați au cheltuit cu 41 de miliarde de dolari mai mult pentru dimensiunea militară, iar această sumă este așteptată să crească până la 100 de miliarde până la finele anului 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria NATO, și-a încheiat mandatul. De joi, Mircea Geoană va fi primul est-european în această funcție

Published

on

© NATO/ Twitter

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței Nord-Atlantice, și-a încheiat miercuri mandatul în cadrul ceremonii care a avut loc la sediul NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, unde au participat secretarul general Jens Stoltenberg și ambasadorii celor 29 de țări membre.

Rose Gottemoeller a fost un pilon puternic în ultimii trei ani. Expertă în controlul armamentului și dezarmare, ea a jucat un rol cheie în consolidarea apărării și descurajării NATO, în modernizarea alianței noastre și în creșterea profilului femeilor în pace și securitate. Ne va fi lipsi nouă tuturor”, a spus Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al NATO.

Rose Gottemoeller a devenit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2016, înlocuindu-l în funcție pe ambasadorul american Alexander Vershbow.

Potrivit NATO, în ultimii trei ani, Gottemoeller a sprijinit ghidarea politicii Alianței în raport cu Rusia. Totodată, aceasta a gestionat procesul de tranziție al Alianței către noul său sediu – unul dintre cele mai mari proiecte arhitecturale din Europa în ultimii ani – și a coordonat eforturile NATO în lupta împotriva terorismului.

De altfel, Rose Gottemoeller a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică. Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Începând de joi, 17 octombrie, noul secretar general adjunct al NATO va fi fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoană. În vreme ce Gottemoeller a fost prima femeie secretar general adjunct din istoria de 70 de ani a NATO, Geoană va fi primul est-european care deține această funcție.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind deopotrivă primul român și întâiul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). 

Până în prezent, poziția de secretar general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premieră mondială anunțată de NASA: Prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină va avea loc joi sau vineri

Published

on

© NASA/ Twitter

După ce a fost anulată în luna martie din cauza lipsei costumelor spaţiale de mărime corespunzătoare, prima ieşire în spaţiu a două femei astronaut va avea loc în sfârşit, joi sau vineri, a anunţat marţi NASA, citată de AFP, informează Agerpres.

Americancele Christina Koch şi Jessica Meir, aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), vor ieşi împreună în spaţiu pentru înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice.
                
Numeroase femei astronaut au participat la ieşiri în spaţiu de la bordul ISS, însă întotdeauna alături de un astronaut de sex masculin.

În luna martie, NASA a anunţat că, pentru prima dată, două femei, Christina Koch şi Anne McClain, ar forma o echipă exclusiv feminină care va ieşi în spaţiu. Însă, cu doar câteva zile înainte, Nick Hague a înlocuit-o pe Anne McClain în această misiune întrucât doar un singur costum de mărimea potrivită pentru femei era gata de utilizare, fapt ce a declanşat un val de critici la adresa agenţiei spaţiale americane.

Între timp, Anne McClain a revenit pe Pământ, iar Jessica Meir s-a alăturat în septembrie echipajului de pe ISS.

Iniţial, NASA a decis să programeze ieşirea în spaţiu a celor două femei la 21 octombrie, însă data a fost schimbată pentru săptămâna aceasta.

Echipajul de la bordul ISS cuprinde în prezent şase membri: trei americani (Christina Koch, Jessica Meir, Andrew Morgan), doi ruşi (Alexander Skvortsov, Oleg Skripochka) şi italianul Luca Parmitano.

Ieşirile în spaţiu durează câteva ore şi sunt relativ frecvente. Acestea servesc la întreţinerea staţiei orbitale, asamblată începând din 1998 şi alimentată cu energie de la panouri solare. Numeroasele baterii care stochează energia generată de panourile solare sunt în prezent în proces de înlocuire.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending