Connect with us

INTERNAȚIONAL

Noul ministru german al Apărării promite că Germania va respecta ținta NATO de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024, urmând să îndeplinească astfel criteriile NATO și să mai atenueze din criticile pe care administrația Trump le aduce cele mai puternice economii europene.

Succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU și a Ursulei von der Leyen la Bundeswehr (m.r. – Ministerul Apărării), Annegret Kramp-Karrenbauer a spus că Germania ”are nevoie să se îndrepte în această direcție”.

Într-un interviu pentru ediția de duminică a publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Kramp-Karrenbauer a precizat că guvernul va încerca să îndeplinescă această țintă NATO, însă a adăugat că ea ”nu va obținută peste noapte”.

Potrivit Deutsche Welle, ea a spus că va înainta acest obiectiv în calitate de ”ministru și lider al CDU” atât în cabinetul guvernamental, cât și în cadrul coaliției CDU-SPD.

Acest obiectiv a fost însușit și de Ursula von der Leyen, cea care a fost aleasă săptămâna trecută în funcția de președinte al Comisiei Europene, însă a întâmpinat opoziție din partea SPD, precum și a Verzilor.

În context, Thorsten Schäfer-Gümbel, liderul în exercițiu al SPD, a criticat declarațiile lui Annegret Kramp-Karrenbauer, precizând că noul ministru riscă să construiască ”o politica de înarmare militară în conformitate cu dorințele lui Donald Trump”, aceasta reflectând și poziția oficială de lungă durată a social-democraților germani.

El a mai spus că partenerii de guvernare au convenit asupra bugetului Germaniei, inclusiv cel al Apărării, și că discuția nu poate fi redeschisă. De altfel, Olaf Scholz, ministrul social-democrat al Finanțelor, a frânat demersul, el planificând pentru anul 2020 un buget în valoare de 44,7 miliarde de euro pentru Armata germană, în timp ce Von der Leyen ceruse 47,2 miliarde de euro, ceea ce ar fi reprezentat numai 1,35% din PIB.

Potrivit raportului secretarului general al NATO pentru anul 2018, mai multe state euro-atlantice şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, dar numai șapte ţări au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014 şi cerută insistent de administrația lui Donald Trump.

Alături de SUA, care alocă peste 3,3% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie.

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3%, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington. De asemenea, trei țări – Belgia, Luxemburg și Spania – au alocat sub 1% din PIB pentru Apărare.

Mai mult, raportul anual al NATO indică faptul că 11 aliați sunt mai aproape de nivelul de alocare 1% din PIB, decât cel de 2%.

Cu toate acestea, în 2018, aliații europeni și Canada au sporit cheltuielile lor de apărare cu aproape 4%. Începând cu anul 2016, acești aliați au cheltuit cu 41 de miliarde de dolari mai mult pentru dimensiunea militară, iar această sumă este așteptată să crească până la 100 de miliarde până la finele anului 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

MAE: Un angajat al Ambasadei României la Washington, testat pozitiv cu COVID-19

Published

on

Un membru al personalului Ambasadei României la Washington a fost testat pozitiv la infecţia cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat al MAE, starea de sănătate a persoanei este bună şi se află sub supraveghere medicală.

Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi membrii de familie.

Totodată, MAE precizează că, pentru perioada următoare, activitatea uzuală a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii va fi adaptată pentru limitarea expunerii celorlalţi membri ai misiunii, fiind întreprinse toate măsurile necesare de distanţare socială şi autoizolare impuse de această situaţie, activităţile curente în mediul online fiind menţinute.

Statele Unite ale Americii au înregistrat duminică 59.747 de noi cazuri de coronavirus şi 442 de decese legate de COVID-19 în 24 de ore, conform bilanţului zilnic al Universităţii Johns Hopkins. Numărul total de cazuri confirmate a ajuns la 3.301.820, iar numărul deceselor, la 135.171, conform bilanțului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie deschide ușa ”profesioniștilor din întreaga lume”, printr-un sistem de imigrație post-Brexit bazat pe puncte. Care sunt regulile pe care muncitorii străini vor fi nevoiți să le respecte

Published

on

Regatul Unit a dat publicității detaliile sistemului de imigrare bazat pe puncte, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, moment în care se încheie perioada de tranziție post-Brexit.

Acest sistem, anunțat la mijlocul lunii februarie, de tip australian, a fost promis de Partidul Conservator în campania electorală care a precedat alegerile anticipate din luna decembrie a anului 2019, în urma cărora formațiunea politică condusă de premierul britanic Boris Johnson a reușit să obțină o majoritate clară.

Guvernul a promis că va reduce imigraţia slab calificată şi o va facilita pe cea a profesioniştilor calificaţi.

Potrivit unui document de 130 de pagini, ”cei mai buni din întreaga lume” vor avea prioritate la intrarea în Marea Britanie, angajații din domediul sănătății primind permis de ședere în regim de urgență, în termen de trei săptămâni,  în contextul în care pandemia de coronavirus a dus la modificarea criteriilor de imigrație, potrivit The Guardian, citat de Digi24. De asemenea, aceștia vor plăti taxe de imigrare mai mici, potrivit ministrului de interne Priti Patel.

Conform acesteia, angajatorii vor fi încurajați să investească în lucrători din Marea Britanie, după ce se încheie perioada de tranziție post-Brexit. Angajaţii din Uniunea Europeană vor fi evaluaţi după aceleaşi criterii ca şi cei din afara Uniunii. Numărul celor care pot intra în Regatul Unit pentru a lucra nu va fi limitat.

”Într-un moment în care un număr mare de oameni din Marea Britanie își caută de lucru, noul sistem bazat pe puncte va încuraja angajatorii să investească în forța de muncă din Marea Britanie, în loc să se bazeze pur și simplu pe forța de muncă din străinătate. Dar facem și schimbările necesare pentru ca angajatori să-i atragă pe cei mai buni profesionișit din întreaga lume să vină în Marea Britanie”, a menționat oficialul britanic.

Totuși, acest lucru nu este valabil și pentru asistenții sociali și îngrijitori.

În ceea ce-i privește pe studenții străini, aceștia vor putea rămâne în Marea Britanie cel puțin doi ani după terminarea studiilor. Ministrul spune că acest lucru va contribui la retenția ”celor mai buni studenși” în țară.

Noul sistem, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021, are așadar la bază o grilă de punctaj, lucrătorii străini care doresc să lucreze în Regatul Unit fiind nevoiți să aibă o calificare, să beneficieze de un ”sponsor aprobat” și să vorbească limba engleză la nivelul solicitat, criterii obligatorii pentru care primesc 50 de puncte.

Cel care depune cererea de imigrare trebuie să obțină cel puțin 70 de puncte pentru ca aceasta să fie aprobată, puncte suplimentare fiind acordate pentru doctorat în domeniul ştiinţific, tehnologic, ingineriei sau matematicii, relevant pentru locul de muncă, doctorat într-un domeniu relevant pentru locul de muncă sau dacă acesta va ocupa un loc de muncă într-o ocupaţie cu deficit de forţă de muncă.

©gov.uk

Lucrătorii din domeniul agricol

Noul sistem a stârnit avertismente cu privire la lipsa muncitorilor sezonieri din domeniul agricol. Au fost operate modificări, dar care nu sunt complementare cu recomandările Uniunii Naționale a Agricultorilor. Documentul actualizat privind imigrația nu oferă detalii noi în acest sens, spunând că sectorul va fi reevaluat la sfârșitul acestui an după încheierea unei scheme pilot.

Dovada cunoașterii limbii engleze, obligatorie

Documentul subliniază pentru prima dată detaliile privind testarea cunoștilor de limbă engleză, măsură care se va aplica pentru toți imigranții. În viitor, cei care vor sosi în Regatul Unit vor fi nevoiți să demonstreze competențele lignvistice, dovedind că ”au trecut un test de limbă engleză” sau că au îndeplinit ”nivelurile solicitate în urma unei cereri anterioare, acceptate, de imigrare”.

Cercetătorii, inginerii și artiștii, pe calea ”talentelor globale”

La 20 februarie 2020, Guvernul de la Londra a lansat ruta ”talentelor globale”, în încercarea de a atrage cei mai înalt calificați indivizi, liderii de mâine în domeniul cercetpțrii, ingineriei, artelor (cinematografie, design vestimentar sau arhitectură), tehnologiei digitale.

De cererile acestora se va ocupa o unitate special creată în cadrul Guvernului. Astfel, cei care se încadrează în această categorie vor beneficia de o procesare mai rapidă a cererii de imigrare, care trebuie să privească aviz favorabil din partea Societății Regale, Academiei Regale de Inginerie sau Consiliului de Arte din Anglia.

Premierul Boris Johnson a declarat că Marea Britanie va avea un sistem de imigrație ”uman și sensibil”.

Totuși, Laburiștii din opoziție spun că vor examina propunerile ”cu foarte multă atenție” și că guvernul ”s-a grăbit cu legislația privind imigrația, în mijlocul unei pandemii globale”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Apărarea multilateralismului și consolidarea solidarității internaționale, baza agendei UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU

Published

on

© European Union, 2019

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending