România își consolidează poziția de lider regional în tranziția energetică și va găzdui, în această toamnă, la București, cea de-a doua sesiune din 2025 a Comitetului de Investiții al Fondului pentru Modernizare, administrat de Banca Europeană de Investiții în numele Comisiei Europene, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare pe Facebook.

Această sesiune va reuni reprezentanți ai celor 13 state membre beneficiare ale Fondului – printre care România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Cehia – alături de trei state membre nebeneficiare (Germania, Țările de Jos și Suedia), precum și de delegați ai Comisiei Europene și ai BEI. Este o recunoaștere clară a rolului activ și eficient pe care România îl joacă în direcționarea investițiilor europene spre proiecte energetice strategice.

Pregătirile au început miercuri, 7 mai, odată cu sosirea la București a unei delegații speciale din partea Băncii Europene de Investiții, care va colabora cu Ministerul Energiei în organizarea tehnică a reuniunii.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis și un mesaj public, în care a subliniat performanța echipei pe care o conduce:

„România este astăzi pe primul loc în atragerea finanțărilor nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, o reușită care reflectă viziunea, munca și profesionalismul echipei noastre. Sub mandatul meu, am promovat și aprobat prin acest instrument proiecte în valoare totală de 10 miliarde de euro, dintre care peste 6,25 miliarde euro au fost deja transferați în conturile naționale. Acești bani sunt investiți în proiecte concrete: infrastructură energetică, noi capacități de producere a energiei, rețele inteligente, eficiență energetică în industrie. Este o onoare ca România să găzduiască următoarea reuniune a Comitetului de Investiții, iar acest lucru confirmă încă o dată încrederea pe care o avem din partea partenerilor noștri europeni”,  a declarat Sebastian Burduja.

Ministrul a punctat, în continuare, importanța atragerii de fonduri europene pentru dezvoltarea României și creșterea nivelului de trai al românilor.

Prin organizarea acestui eveniment la București, România reconfirmă rolul său esențial în arhitectura energetică europeană și își asumă responsabilitatea de a modela, alături de ceilalți parteneri europeni, viitorul unei economii sigure, sustenabile și curate.

OMV Petrom, partenerul Romgaz în proiectul Neptun Deep, și Energocom SA, compania de stat din Republica Moldova responsabilă cu achiziția și furnizarea de energie electrică și gaze naturale, au semnat un contract pentru furnizarea de gaze naturale către țara vecină, gaze ce vor fi extrase din perimetrul Neptun Deep, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

”Într-o perioadă în care siguranța energetică a multor state europene este zdruncinată, România face diferența. Așa trebuie să fim: pilon de stabilitate pentru toată regiunea. Neptun Deep își confirmă statutul de scut pentru securitatea energetică a Europei și regiunii, o șansă reală de a ne proteja pe noi și pe frații noștri de presiunile și șantajul Kremlinului. Vremurile în care robinetele se închideau și se deschideau strategic, pentru a controla și șantaja state întregi, trebuie să rămână istorie. Prea mult timp, unele forțe și-au folosit resursele energetice în aceeași manieră cinică și brutală în care își folosesc acum armata la granița de Est a României. Frații noștri de peste Prut au simțit din plin aceste tactici agresive”, subliniat Burduja.

Acesta a evidențiat că ”are acum oportunitatea unică de a-și asuma rolul de furnizor de securitate și stabilitate energetică în regiune”.

”Neptun Deep este doar o parte dintr-o viziune pe care am pus-o în practică în ultimii doi ani și pe care nu ne permitem să o abandonăm sub presiunea adversarilor interni și externi ai libertăților noastre câștigate cu greu”, a arătat ministrul Energiei.

Acesta a făcut apel la accelerarea marilor proiecte energetice pentru a rămâne ”un actor regional puternic și un furnizor de securitate pentru partenerii noștri”.

”Orice pas înapoi înseamnă vulnerabilitate și expunere la jocurile geopolitice ale altora. Este un pariu pentru securitatea și independența noastră, pentru consolidarea unei realități de facto în care România își decide singură calea și nu depinde de alții. Și nu doar România, ci și românii de peste Prut. Frații în veci vor fi frați”, a mai spus Burduja.

Din punctul său de vedere ”România trebuie să rămână cu fața spre Occident, spre valorile care ne-au adus libertate, democrație și progres” pentru ca ”toate acestea să fie posibile”.

”Orice pas înapoi de la acest drum înseamnă vulnerabilitate – nu doar economică, ci și politică și socială. Înseamnă să ne lăsăm influențați de cei care își doresc o Românie slabă și dependentă. O Românie sub un bocanc greu. Securitatea energetică nu există în afara unei democrații funcționale și a unei apartenențe clare la valorile libertății. Investițiile, infrastructura, parteneriatele regionale – toate depind de un curs clar, occidental, în care România apără ceea ce a câștigat cu atât de multă greutate. Alternativa este bezna. Și asta nu putem accepta niciodată”, a conchis ministrul Energiei.

Comisia Europeană a decis miercuri să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a stabili prețurile angro ale gazelor în țara noastră, informează comunicatul oficial. 

Mai precis, România a introdus o măsură națională care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.

În octombrie 2024, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere. Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor.

În consecință, Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Avizul motivat de astăzi nu abordează legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere.

Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Amintim că datele Eurostat arată că în a doua jumătate a anului 2024, prețurile la gazele de uz casnic din UE au crescut pentru prima dată după ce scăzuseră în urma crizei energetice din 2022. Suedia a înregistrat cele mai mari creșteri de preț, de 18,93 de euro pe 100 kWh, iar România de 5,40 de euro pe 100KWh, fiind printre țările UE cu cele mai mici prețuri.