Europa trebuie să devină o putere geopolitică care să comunice în mod „direct și clar” cu SUA, în contextul în care aceasta încearcă să restabilească relațiile transatlantice, a declarat prim-ministrul leton Evika Siliņa, potrivit Politico Europe.
În urma amenințărilor președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, „nu cred că relația va mai funcționa în logica de business as usual”, a spus Siliņa într-un interviu acordat în marja Conferinței de Securitate de la München.
„Când ne-am arătat unitatea în sprijinul Groenlandei și al Danemarcei, cred că (relația) s-a schimbat puțin. Trebuie să fim luați în serios ca state europene unite”, a adăugat ea.
Declarațiile reflectă un consens tot mai larg la nivel european potrivit căruia episodul Groenlanda — cel mai grav dintr-o lungă serie de dispute între aliați declanșate de Trump de la revenirea sa la Casa Albă — a pus o presiune fără precedent asupra relațiilor transatlantice.
În discursul susținut la Conferința de Securitate, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a pledat pentru revitalizarea parteneriatului transatlantic, pentru reformarea instituțiilor internaționale și pentru o redefinire a ordinii globale de către Statele Unite împreună cu Europa.
Într-o referire la speculațiile privind o posibilă ruptură transatlantică, Rubio a transmis un mesaj de liniștire.
„Nu căutăm să ne separăm, ci să revitalizăm o veche prietenie și să reînnoim cea mai mare civilizație din istoria umanității”, a declarat el.
Mulți europeni au primit cu prudență comentariile lui Rubio, subliniind că fundamentele ideologice ale administrației Trump nu s-au schimbat. Siliņa a afirmat că acesta a arătat că „Europa și SUA sunt unite pentru un viitor mai puternic, mai sigur și mai prosper”, dar a adăugat că „lumea este diferită acum”.
Asta înseamnă că ambele părți trebuie să stabilească regulile privind „modul în care Europa va trata cu SUA și SUA cu Europa”, a adăugat ea.
Dacă Europa dorește să devină mai hotărâtă, acest lucru înseamnă regândirea procedurilor împovărătoare care impun ca toate cele 27 de state membre, adesea divizate, să ajungă la un consens.
Schimbarea este deja în curs. Săptămâna trecută, liderii UE au convenit că statele pot forma grupuri mai restrânse, alcătuite din țări cu viziuni similare, pentru a accelera procesul legislativ și a reduce impactul amenințărilor cu veto din partea unor state precum Ungaria, care au blocat ajutorul pentru Ucraina și eforturile de cooperare în domeniul apărării.
„Europa însăși se schimbă, iar procesul nostru decizional probabil se va schimba și el”, a declarat Siliņa.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a propus înființarea unui Consiliu European de Securitate, după modelul ONU, care să permită adoptarea rapidă a deciziilor în situații de criză, în special dacă UE va decide să creeze o „forță de reacție rapidă” militară.
Numind propunerea o „idee cu adevărat rezonabilă”, Siliņa a adăugat: „De ce să nu înființăm un Consiliu de Securitate?”
Politiciana de centru-dreapta a mai declarat că este deschisă participării la discuții preliminare privind un posibil descurajator nuclear european — o idee care câștigă teren în mai multe capitale ale UE, pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul SUA de a proteja continentul prin umbrela sa nucleară.
„Dacă ținem cont de angajamentele noastre anterioare, atunci de ce nu?”, a spus ea.
O Europă mai bine înarmată și mai hotărâtă va câștiga, de asemenea, mai mult respect, a adăugat Siliņa.
„În relația cu SUA, vom fi pregătiți să oferim un răspuns poate într-un mod mai direct și mai clar”, a afirmat ea. „Vom dansa acest tango, dar poate că va avea câteva mișcări noi.”
