Președintele american Joe Biden a avut marţi o teleconferinţă cu mai mulţi lideri ai ţărilor aliate SUA pentru “a coordona continuarea ajutorului pentru Ucraina”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

Preşedintele american a discutat, potrivit aceleiaşi surse, cu premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, premierul japonez Fumio Kishida, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, preşedintele polonez Andrzej Duda, preşedintele român Klaus Iohannis, premierul britanic Rishi Sunak şi ministrul afacerilor externe francez Catherine Colonna.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat ulterior că liderul de la Casa Albă i-a asigurat pe aliaţi că sprijinul pentru Ucraina va continua, potrivit Reuters.

Jens Stoltenberg a evocat, pe reţeua socială X, “o bună conversaţie” şi a adăugat: “Promitem să susţinem Ucraina atâta timp cât va fi necesar”.

Good call with #NATO leaders hosted by @POTUS. As Russia continues its brutal war we are all committed to supporting #Ukraine for as long as it takes.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) October 3, 2023

La rândul său, președintele român Klaus Iohannis a precizat, într-un comunicat, că a solicitat liderilor prezenți “intensificarea eforturilor pentru asigurarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic și la Marea Neagră, în mod mai eficient și mai bine calibrat la actuala situație de securitate” și a subliniat că “sunt necesare capabilități sporite pentru detectarea și interceptarea dronelor, precum și pentru o apărare aeriană mai puternică”.

In-depth📞call at the invitation of @POTUS, with #EU,#NATO & #G7 leaders.We assessed the security situation at #BlackSea, including after the bombing by RU of UA ports on Danube.Thanked US & @NATO for the measures taken. RO will continue to support UA, including on grain transit.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 3, 2023

Pledoaria liderului de la Cotroceni a venit în contextul în care Rusia continuă atacurile cu drone împotriva infrastructurii civile a porturilor ucrainene de pe Dunăre, în apropierea graniței cu România.

“Președintele Statelor Unite și liderii participanți au exprimat apreciere deosebită și susținere pentru eforturile depuse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, inclusiv, printre altele, pentru demersul de antrenare în România a piloților ucraineni de avioane F-16. De asemenea, președintele Biden a reiterat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea României și a celorlalți aliați de pe flancul estic, evocând inclusiv recenta desfășurare în țara noastră de avioane de luptă americane F-16 suplimentare“, a transmis președinția României în comunicatul menționat.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a dat asigurări la rândul său, luni, că preşedintele Vladimir Putin se înşală dacă pariază pe oboseala occidentală, arată AFP, potrivit Agerpres.

Ea a adăugat că SUA vor anunţa “în curând” un nou ajutor pentru forţele armate ucrainene, care va fi alocat dintr-un buget deja aprobat de Congres.

În acelaşi timp, Joe Biden menţine presiunea pe scena politică internă.

Partidul Republican, care domină Camera Reprezentanţilor, trebuie “să-şi respecte cuvântul şi să asigure votarea ajutorului necesar Ucrainei pentru ca ea să se poată apăra. Suntem ‘naţiunea indispensabilă’, să ne comportăm ca atare”, a scris democratul în vârstă de 80 de ani pe reţeaua socială X.

SUA conduc coaliţia occidentală care sprijină Ucraina şi sunt principalul furnizor de ajutor pentru Ucraina, sub formă de armament greu şi sofisticat.

Consilierul pentru securitate naţională al lui Joe Biden, Jake Sullivan, evalua recent la 47 de miliarde de dolari suma totală a asistenţei militare furnizate Kievului de la declanşarea invaziei ruse, o sumă la care se adaugă o susţinere bugetară directă de “1 până la 1,5 miliarde de dolari” prin Banca Mondială, şi circa zece miliarde de dolari reprezentând ajutor umanitar.

Institutul din Kiel pentru economie mondială, un institut german care contabilizează ajutoarele acordate Ucrainei, estimează că SUA au consacrat până acum ceva mai puţin de 75 de miliarde de dolari acestei ţări.

Președintele Klaus Iohannis a participat marți, la invitația președintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări politice în format restrâns cu lideri globali aliați, în contextul continuării conflictului militar declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, context în care liderul de la Cotroceni a solicitat liderilor prezenți “intensificarea eforturilor pentru asigurarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic și la Marea Neagră, în mod mai eficient și mai bine calibrat la actuala situație de securitate” și a subliniat că “sunt necesare capabilități sporite pentru detectarea și interceptarea dronelor, precum și pentru o apărare aeriană mai puternică”.

La discuții au mai participat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-Ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Rishi Sunak, prim-Ministrul Italiei, Georgia Meloni, prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, ministrul afacerilor externe al Republicii Franceze, Catherine Colonna, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

In-depth📞call at the invitation of @POTUS, with #EU,#NATO & #G7 leaders.We assessed the security situation at #BlackSea, including after the bombing by RU of UA ports on Danube.Thanked US & @NATO for the measures taken. RO will continue to support UA, including on grain transit.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 3, 2023

Consultările se înscriu în seria eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor care au avut loc anterior, în format similar, în contextul războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Această nouă rundă de consultări a avut loc în contextul evoluțiilor recente din teatrul de război din Ucraina, inclusiv al atacurilor asupra infrastructurii civile din apropierea României.

Liderii au analizat măsurile care trebuie luate pentru a continua, în mod eficient, sprijinul pentru Ucraina, precum și pentru a determina Rusia să înceteze războiul și acțiunile sale ilegale și iresponsabile. Discuțiile s-au axat, de asemenea, pe asigurarea securității alimentare și a lanțurilor critice de aprovizionare.

În cadrul discuției cu ceilalți lideri, președintele Klaus Iohannis a accentuat că Rusia trebuie să înceteze atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în imediata proximitate a României, care sunt crime de război, care au drept scop distrugerea depozitelor de cereale și infrastructura critică de aprovizionare, afectând și transportul pe Dunăre.

Șeful statului a prezentat liniile de acțiune întreprinse până acum la nivel național și aliat, prin întărirea măsurilor de supraveghere, creșterea vigilenței, monitorizare și poliție aeriană în regiunea Mării Negre și a mulțumit NATO, precum și Statelor Unite ale Americii și altor aliați pentru ajutorul oferit în acest sens.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a solicitat liderilor prezenți intensificarea eforturilor pentru asigurarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră, în mod mai eficient și mai bine calibrat la actuala situație de securitate. Astfel, președintele Iohannis a subliniat că, în acest moment, sunt necesare capabilități sporite pentru detectarea și interceptarea dronelor, precum și pentru o apărare aeriană mai puternică, în conformitate cu deciziile de la Summitul de la Vilnius.

În cadrul discuției, președintele Klaus Iohannis a arătat că țara noastră va continua să își mențină, în mod solidar, atât timp cât va fi necesar, sprijinul pentru Ucraina, pe toate palierele relevante – inclusiv tranzitul de cereale. Evocând și recenta întâlnire de la New York, din marja Adunării Generale a ONU, la care a participat alături de președintele Ucrainei, președinta Comisiei Europene și vicepremierul Bulgariei, șeful statului a prezentat  măsurile concrete luate de țara noastră pentru îmbunătățirea condițiilor logistice de tranzit, ceea ce a condus la facilitarea tranzitului a peste 27 de milioane de tone de cereale de la începutul războiului, urmând ca obiectivul dublării capacității de tranzit la 4 milioane de tone de grâne lunar să fie atins până la finalul anului.

“Președintele Statelor Unite și liderii participanți au exprimat apreciere deosebită și susținere pentru eforturile depuse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, inclusiv, printre altele, pentru demersul de antrenare în România a piloților ucraineni de avioane F-16. De asemenea, președintele Biden a reiterat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea României și a celorlalți aliați de pe flancul estic, evocând inclusiv recenta desfășurare în țara noastră de avioane de luptă americane F-16 suplimentare“, conchide Administrația Prezidențială.

Academia Regală Suedeză a decis să acorde în acest an Premiul Nobel pentru Fizică lui  Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier ”pentru metodele experimentale care generează impulsuri de lumină de atosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în cadrul materiei”.

Potrivit unui comunicat al instituției, experimentele celor trei laureați oferă omenirii ”noi instrumente pentru explorarea lumii electronilor din interiorul atomilor și moleculelor”.

Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier au demonstrat o modalitate de a crea impulsuri luminoase extrem de scurte, care pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se deplasează sau își schimbă energia.

Academia Regală Suedeză explică că în lumea electronilor, schimbările au loc în câteva zecimi de attosecundă – o attosecundă este atât de scurtă încât într-o secundă sunt tot atâtea secunde câte au existat de la nașterea universului.

Astfel, experimentele laureaților au produs impulsuri de lumină atât de scurte încât sunt măsurate în attosecunde, demonstrând astfel că aceste impulsuri pot fi folosite pentru a furniza imagini ale proceselor din interiorul atomilor și moleculelor.

Există multiple domenii de aplicare a noilor descoperiri. În electronică, de exemplu, este important să se înțeleagă și să se controleze modul în care se comportă electronii într-un material. Impulsurile de attosecunde pot fi, de asemenea, utilizate pentru a identifica diferite molecule, cum ar fi în diagnosticarea medicală.