Connect with us

NATO

O nouă explozie în Kabul. Atentatul sinucigaș a avut loc în apropierea cartierului general al NATO

Published

on

© NATO in Afghanistan/ Twitter

UPDATE 11.38. Militanţii talibani au revendicat joi responsabilitatea pentru atentatul sinucigaş cu maşină-capcană din Kabul care a vizat un punct de control din apropierea cartierului general al misiunii Resolute Support a NATO şi care s-a soldat cu cel puţin 5 morţi şi 35 de răniţi, informează DPA și EFE, citate de Agerpres.

O explozie puternică s-a produs joi în centrul capitalei afgane Kabul, în apropierea cartierului general al NATO și a unor birouri guvernamentale, între care principalul serviciu de informații afgan, anunță DPA și EFE, citate de Agerpres.

Explozia a fost provocată de un atacator sinucigaș care s-a aruncat în aer, informează Reuters.

Deflagraţia a avut loc la ora locală 10:10 (05:30 GMT) în cartierul Shash Darak din estul Kabulului, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne afgan, Nasrat Rahimi, care a adăugat că ţinta atacului nu este clară.

”Ambulanţe şi echipe de salvare se îndreaptă către locul exploziei”, a informat Rahimi.

Nu există deocamdată informații cu privire la eventuale victime. Imagini de la locul exploziei, postate pe rețelele de socializare, arătau un fuior de fum alb ridicându-se către cer.

Atacul, care nu a fost revendicat deocamdată, are loc la scurt timp după ce un reprezentat al Ambasadei României în Afganistan a murit și un altul a fost grav rănit într-un alt atentat revenidcat de o grupare de talibani, care a vizat complexul din Kabul în care se afla reprezentanța diplomatică a țării noaste, alte ambasade și organizații internaționale.

În urma acestuia și-au pierdut viața 16 oameni și alți 120 au făst răniți, în mare parte fiind civili.

Președintele României a condamnat atacul terorist din capitala Afganistanului, transmițând, în același timp, ”condoleanțe familiei îndoliate” și ”însănătoșire grabnică cetățeanului român rănit în același atentat. Reiterez angajamentul nostru profund pentru combaterea terorismului la nivel internațional”.

Un mesaj a venit și din partea premierului Viorica Dăncilă, care a condamnat fermn ”atacul terorist sângero din Afganistan”, completând că România nu se va abate de ”angajamentul nostru, alături de partenerii internaționali, în lupta împotriva terorismului”.

În aceeași cheie a reacționat și Uniunea Europeană, care a transmis miercuri ”condoleanțe sincere familiilor și prietenilor victimelor” și le-a urat celor răniți ”recuperare grabnică”.

Și Statele Unite au transmis miercuri, prin ambasada SUA la București, un mesaj de condoleanțe după uciderea reprezentantului misiunii diplomatice a României în atentatul terorist din Kabul.

În semn de recunoștință și apreciere pentru dăruirea și curajul său, președintele României Klaus Iohannis a decis miercuri să îl decoreze post-mortem pe românul ucis în atentatul de la Kabul cu ”Ordinul <<Steaua României>> în grad de Cavaler, cu însemn de război”.

Atacurile au loc în plin proces de negocieri între Statele Unite și talibani.

Într-o manifestare a speranței că cel mai lung război purtat de SUA, după cel din Vietnam, ar putea lua sfârșit și într-un demers de impusionare a negocierilor, Washigton a anunțat prin vocea trimisului special american Zalmay Khalilzad, că vor retrage 5.400 de militari și vor închide câteva baze militare din Afganistan în 135 de zile de la semnarea unui acord cu talibanii.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki califică drept ”periculoase” comentariile lui Macron despre NATO și îl critică pe acesta: Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim

Published

on

Comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron referitoare la NATO sunt ”periculoase”, a atenționat premierul polonez Mateusz Morawiecki într-un interviu publicat duminică seara de Financial Times, transmite Reuters, citat de Agerpres, alăturându-se astfel președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarului german Angela Merkel, secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg și secretarului de stat al SUA Mike Pompeo, care au criticat ”viziunea radicală” a președintelui francez.

NATO este ”cea mai importantă alianţă din lume atunci când vine vorba de apărarea libertăţii şi a păcii”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Șapte aliați NATO respectă principiul de 2% din PIB pentru apărare.

Astfel, în 2019, România (2.04%), alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%), respectau acest principiu de distribuție echitabilă a sarcinilor.

Afirmațiile premierului polonez din interviul acordat cu doar o zi înaintea marcării a 101 ani de la încheierea Primului Război Mondial vin ca reacție la declarațiile făcute de președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie, în care liderul de la Palatul Elysee declara despre septuagenara Alianță că se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Poziția sa va generat un val de nemulțumiri în rândul aliaților Franței din cadrul NATO, dar și din partea liderilor europeni.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre NATO se vor întâlni anul acesta într-un summit aniversar, la 70 de ani de la înființarea Alianței, găzduit de Londra în perioada 3-4 decembrie.

Continue Reading

NATO

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, de Ziua Veteranilor din teatrele de operații: Militarii români au pus mai presus de ei fiinţa neamului românesc

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, le-a adus un omagiu, luni, celor 30 de militari români care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţiuni din 2003 şi până în prezent.

El a participat la o ceremonie militară şi religioasă dedicată Zilei veteranilor din teatrele de operații, în cadrul căreia a subliniat că eroismul militarilor români decedaţi în misiuni externe “au făcut ca România şi Armata României să fie apreciate în întreaga lume”.

“11 noiembrie a devenit prin tradiţie o zi cu o însemnătate deosebită pentru militarii Armatei României. Este ziua în care cinstim şi onorăm faptele de vitejie ale camarazilor noştri, veteranii teatrelor de operaţii, cei care prin profesionalismul, curajul şi dedicarea dovedite în ultimele decenii în misiunile desfăşurate în cele mai dificile teatre de operaţii au făcut ca România şi Armata României să fie apreciate în întreaga lume. Dar aceste fapte de vitejie au fost, din păcate, plătite cu sânge – 30 de camarazi pierzându-şi viaţa departe de ţară. Memoria faptelor lor de vitejie va rămâne pentru noi o datorie de onoare de a reaminti tuturor că sacrificiul lor nu a fost în zadar. Ei vor rămâne veşnic în inimile noastre, eroi intraţi mult prea devreme în istorie, cărora le datorăm recunoştinţă şi respect”, a declarat Nicolae Ciucă, la evenimentul care a avut loc la Monumentul eroilor căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României din Parcul Tineretului din Bucureşti.

Ministrul Apărării a adus un omagiu şi militarilor români căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, despre care a spus că a fost “una dintre cele mai sângeroase conflagraţii în care omenirea a fost implicată”.

Citiți și Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații. Președintele Klaus Iohannis: Militarii noștri sunt adevăraţi ambasadori ai României și se bucură de respectul camarazilor din statele aliate și partenere

“În toată Europa, în această zi se comemorează faptele de eroism ale militarilor căzuţi la datorie în timpul Marelui Război. Este o zi de recunoştinţă pentru noi toţi şi un moment de pioasă reculegere în memoria lor. 11 noiembrie 1918 este ziua în care armele au amuţit în Europa. Se încheia, după patru ani de război, una dintre cele mai sângeroase conflagraţii în care omenirea a fost implicată – Primul Război Mondial. Şi atunci Armata Română a plătit un tribut greu în luptele de pe frontul răsăritean împotriva armatelor Puterilor Centrale. Peste 330.000 de militari români au căzut în sângeroasele bătălii de la Turtucaia, Valea Jiului sau în luptele din jurul Bucureştiului. La Mărăşti, Mărăşeşti ori Oituz, Armata Română a spus ‘Pe aici nu se trece!’. Şi nu s-a trecut. Militarul român a pus atunci mai presus de el fiinţa neamului românesc”, a subliniat el.

Nicolae Ciucă a dat asigurări că în calitate de ministru va pune umărul “la consolidarea încrederii românilor în Armata noastră”.

De asemenea, Ciucă le-a dat asigurări militarilor aflaţi în misiuni sau care se pregătesc să plece în misiuni că “prioritatea conducerii ministerului este aceea a asigurării condiţiilor necesare îndeplinirii misiunilor lor”, referindu-se la condiţiile de muncă şi cele de viaţă.

Continue Reading

NATO

Moscova jubilează după ce Emmanuel Macron a vorbit despre ”moartea cerebrală a NATO”: ”Acestea sunt cuvinte de aur, sincere și ce reflectă esențialul”

Published

on

© Kremlin

Rusia a salutat joi declaraţiile ”sincere” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a diagnosticat ”moartea cerebrală” a organizaţiei, într-un interviu acordat săptămânalului britanic The Economist, transmite AFP potrivit Agerpres

Acestea sunt cuvinte de aur, sincere şi ce reflectă esenţialul. O definiţie precisă a stării actuale a NATO”, a scris purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe pagina sa de Facebook.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei.

Declarațiile sale, chiar dacă posedă precedentul afirmațiilor lui Donald Trump, care a afirmat în 2016 că ”NATO este o alianță învechită”, apar în contextul în care NATO aniversează anul acesta șapte decenii de la înființare, iar în Europa sunt comemorați 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Afirmațiile sale au fost criticate și percepute drept o ”viziune radicală” de către cancelarul german Angela Merkel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Președintele Franței este recunoscut pentru declarațiile care generează tensiuni și dezbateri. În luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending