Connect with us

NATO

O nouă explozie în Kabul. Atentatul sinucigaș a avut loc în apropierea cartierului general al NATO

Published

on

© NATO in Afghanistan/ Twitter

UPDATE 11.38. Militanţii talibani au revendicat joi responsabilitatea pentru atentatul sinucigaş cu maşină-capcană din Kabul care a vizat un punct de control din apropierea cartierului general al misiunii Resolute Support a NATO şi care s-a soldat cu cel puţin 5 morţi şi 35 de răniţi, informează DPA și EFE, citate de Agerpres.

O explozie puternică s-a produs joi în centrul capitalei afgane Kabul, în apropierea cartierului general al NATO și a unor birouri guvernamentale, între care principalul serviciu de informații afgan, anunță DPA și EFE, citate de Agerpres.

Explozia a fost provocată de un atacator sinucigaș care s-a aruncat în aer, informează Reuters.

Deflagraţia a avut loc la ora locală 10:10 (05:30 GMT) în cartierul Shash Darak din estul Kabulului, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne afgan, Nasrat Rahimi, care a adăugat că ţinta atacului nu este clară.

”Ambulanţe şi echipe de salvare se îndreaptă către locul exploziei”, a informat Rahimi.

Nu există deocamdată informații cu privire la eventuale victime. Imagini de la locul exploziei, postate pe rețelele de socializare, arătau un fuior de fum alb ridicându-se către cer.

Atacul, care nu a fost revendicat deocamdată, are loc la scurt timp după ce un reprezentat al Ambasadei României în Afganistan a murit și un altul a fost grav rănit într-un alt atentat revenidcat de o grupare de talibani, care a vizat complexul din Kabul în care se afla reprezentanța diplomatică a țării noaste, alte ambasade și organizații internaționale.

În urma acestuia și-au pierdut viața 16 oameni și alți 120 au făst răniți, în mare parte fiind civili.

Președintele României a condamnat atacul terorist din capitala Afganistanului, transmițând, în același timp, ”condoleanțe familiei îndoliate” și ”însănătoșire grabnică cetățeanului român rănit în același atentat. Reiterez angajamentul nostru profund pentru combaterea terorismului la nivel internațional”.

Un mesaj a venit și din partea premierului Viorica Dăncilă, care a condamnat fermn ”atacul terorist sângero din Afganistan”, completând că România nu se va abate de ”angajamentul nostru, alături de partenerii internaționali, în lupta împotriva terorismului”.

În aceeași cheie a reacționat și Uniunea Europeană, care a transmis miercuri ”condoleanțe sincere familiilor și prietenilor victimelor” și le-a urat celor răniți ”recuperare grabnică”.

Și Statele Unite au transmis miercuri, prin ambasada SUA la București, un mesaj de condoleanțe după uciderea reprezentantului misiunii diplomatice a României în atentatul terorist din Kabul.

În semn de recunoștință și apreciere pentru dăruirea și curajul său, președintele României Klaus Iohannis a decis miercuri să îl decoreze post-mortem pe românul ucis în atentatul de la Kabul cu ”Ordinul <<Steaua României>> în grad de Cavaler, cu însemn de război”.

Atacurile au loc în plin proces de negocieri între Statele Unite și talibani.

Într-o manifestare a speranței că cel mai lung război purtat de SUA, după cel din Vietnam, ar putea lua sfârșit și într-un demers de impusionare a negocierilor, Washigton a anunțat prin vocea trimisului special american Zalmay Khalilzad, că vor retrage 5.400 de militari și vor închide câteva baze militare din Afganistan în 135 de zile de la semnarea unui acord cu talibanii.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

În București va fi inaugurată Piața NATO, un spațiu public unde vor fi amplasate steagurile țărilor aliate și simbolul Alianței Nord-Atlantice

Published

on

©️ NATO

Denumirea de Piaţa NATO va fi atribuită spaţiului public situat la intersecţia dintre str. Izvor cu str. Nicolae D. Staicovici (Sectorul 5), potrivit unui proiect adoptat, marţi, de Consiliul General al Capitalei.

Proiectul, propus de primarul general, Gabriela Firea, a fost adoptat cu 43 de voturi pentru şi 2 abţineri, scrie Agerpres.

În acest loc, Ministerul Apărării Naţionale urmează să realizeze un postament pentru amplasarea drapelelor statelor membre ale NATO şi a simbolului Alianţei.

În raportul de specialitate se arată că în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, se sărbătoreşte Ziua NATO în România, marcată prin organizarea de ceremonialuri militare şi manifestări publice, iar atribuirea denumirii de Piaţa NATO ar avea ca scop consolidarea semnificaţiei acestei zile.

De altfel, în luna aprilie, cu prilejul Zilei NATO în România, Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, a declarat, că în curând, în Capitală, în zona în Hotelului Marriott, vor fi demarate procedurile pentru amenajarea Pieţei Arsenalului în Piaţa NATO.

Decizia CGMB se suprapune peste două aniversări importante ale comunității euro-atlantice din luna aprilie. Prima marchează 70 de ani de la înfiinţarea NATO, în aprilie 1949, când 12 state din Europa Occidentală şi America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord, cu scopul de a menține pacea şi apărarea propriei independente, prin solidaritate politică şi printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Al doilea moment aniversar este marcat de împlinirea a 15 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice.

Puteți citi, pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

Forțele aeriene canadiene au revenit în România: Cinci avioane supersonice CF-188 Hornet vor apăra spațiul aerian la Marea Neagră ca parte a misiunilor NATO

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Forțele Aeriene Canadiene au revenit vineri în România, ca parte a misiunilor de poliție ale NATO la Marea Neagră, cinci avioane supersonice și un detașament de peste 100 de militari urmând a asigura securitatea spațiului aerian al României și în regiunea Mării Negre în următoarele luni.

Detașamentul canadian format din aproximativ 135 de militari (piloți și personal tehnic) cu cinci aeronave CF-188 Hornet, vor executa misiuni de Poliție Aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române și aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR”, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Aceasta reprezintă a treia rotație a Forțelor Aeriene Regale Canadiene în România, în vederea executării misiunii de Poliție Aeriană Întărită alături de Forțele Aeriene Române, după ce în ultimele patru luni aceste misiuni au fost executate alături de Forțele Aeriene Italiene, prezente la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu cu patru avioane Typhoon.

Anterior, Forțele Aeriene Canadiene și-au încheiat misiunea de poliție aeriană a NATO în România și la Marea Neagră în ianuarie 2019, misiune pe care au executat-o începând cu luna septembrie a anului 2018.

Misiunea face parte din operaţiunea REASURANCE din Europa Centrală şi de Est, iar aceasta a fost desfășurată în premieră la o lună după anexarea Crimeei, în aprilie 2014. Atunci, forţele aeriene canadiene au desfăşurat prima dată o misiune de poliție aeriană în România din aprilie până în august 2014.

În cadrul misiunilor de poliție aeriană din ultimii ani, forțele aeriene britanice și canadiene sunt cele care au asigurat, pe principiu rotațional, aceste operațiuni în spațiul aerian al României și deasupra Mării Negre. Reamintim că anul trecut, forțele armate canadiene (FAC) au trimis aproximativ 135 de militari și patru avioane de vânătoare CF-188 Hornet ale Aviației regale canadiene la Constanța, în România, pentru a lua parte la activitățile poliției aeriene a NATO din septembrie până în decembrie 2017.

Enhanced Air Policing (poliţia aeriană întărită) este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

Reamintim totodată că în contextul ultimei misiuni britanice asigurate cu avioane Typhoon Eurofighter, misiunile de poliție aeriană au interceptat mai multe provocări de această natură din partea Rusiei.

Continue Reading

NATO

Prima țară de pe flancul estic al NATO care achiziționează F-35: SUA au autorizat vânzarea de aeronave de ultimă generație către Polonia

Published

on

© Lockheed Martin

Statele au anunţat miercuri că au aprobat vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generaţie F-35 către Polonia, în sumă de 6,5 miliarde de dolari, a anunțat Agenţia pentru Cooperare în Domeniul Apărării şi Securităţii din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Acordul prevede vânzarea a 32 de avioane de vânătoare fabricate de Lockheed Martin şi 33 de reactoare F-135 Pratt and Whitney, însoţite de armamentul şi sistemele de navigaţie necesare, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat, citat de Defense Blog.

Vânzarea propusă va spori inventarul operațional al aeronavelor Poloniei și va îmbunătăți capacitatea de autoapărare aer-aer și aer-sol. Forțele aeriene poloneze MiG-29 și flota Su-22 vor fi înlocuite cu F-35”, se arată comunicatul citat, care adaugă că ”Polonia nu va întâmpina dificultăți în integrarea acestor aeronave în sistemul forțelor sale armate”.

Avionul de tip F-35, dezvoltat de Lockheed Martin şi pilotat pentru prima oară în 2006, este o aeronavă de vânătoare polivalentă, proiectată să fie folosită de Forţele aeriene americane, Corpul puşcaşilor marini şi Marină în aceeaşi versiune.

El are trei variante – cu decolare convenţională (A), cu decolare scurtă şi aterizare verticală (B) şi pentru catapultare (C). Sistemul său stealth, forma şi materialele din care este construit îi permit să pătrundă în zone fără să fie detactat de radar.

Cu nouă țări implicate în dezvoltarea lor – Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Danemarca, Norvegia și Australia – avioanele F-35 reprezintă un nou model de cooperare internațională.

Anunțul acestei achiziții a fost oficializat în luna iunie, cu prilejul vizitei preşedintelui polonez Andrzej Duda la Washington, când președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, sporind prezența militară SUA pe teritoriul acestui stat aliat. Planul inițial al Poloniei era de a oferi două miliarde de dolari în schimbul găzduirii unei prezențe americane permanente pe teritoriul său, o propunere de bază militară denumită simbolic ”Fort Trump”.

În luna februarie a acestui an, ministrul Apărării de la Varșovia, Mariusz Blaszczak, a precizat că Polonia va deveni prima țară de pe flancul estic al NATO care se va dota cu avioane F-35, în contextul în care a informat că Polonia va cheltui pentru modernizarea armatei aproximativ 44 de miliarde de euro până în anul 2026, în special pentru a achiziționa avioane, elicoptere și submarine.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot în luna februarie, Polonia şi Statele Unite au încheiat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane de euro) pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS, la ceremonia de semnare a acordului participând președintele polonez Andrzej Duda și vicepreședintele SUA Mike Pence.

De asemenea, în martie 2018, polonezii au cumpărat sistemul de apărare antirachetă american Patriot, cu suma de 3,8 miliarde de euro. 

Polonia se numără printre cele opt ţări membre ale NATO care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Mai mult, în 2017, președintele Andrzej Duda a promulgat legea prin care bugetul apărării Poloniei va crește progresiv de la 2% din PIB până la 2,5% din PIB în anul 2030.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending