Bullyingul rămâne un obstacol major în calea unei educații echitabile și de calitate, precum și a eforturilor de construire a unor societăți mai incluzive, se arată într-o analiză realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Intensitatea medie a fenomenului de bullying a crescut între 2015 și 2018, apoi a scăzut în perioada 2018–2022. Această diminuare ar putea fi asociată cu pandemia de COVID-19. Per ansamblu, nivelurile au scăzut cu 0,92% la nivelul țărilor OCDE în acest interval.
Potrivit analizei, elevii care sunt victime ale bullyingului au o probabilitate mult mai mare de a lipsi de la școală, obțin rezultate mai slabe la matematică și lectură și au șanse mai reduse de a obține ulterior o diplomă universitară. Aceste consecințe pot genera costuri semnificative pentru societățile din întreaga lume.
Bullyingul, fie că are loc în mod direct sau în mediul online, reprezintă un obstacol în calea unei educații incluzive și de calitate, precum și a unor societăți coezive.
Documentul OCDE analizează cât de răspândit este bullyingul și cum a evoluat între 2015 și 2022 în țările OCDE și în cele candidate, pe baza datelor PISA. Analiza arată că există diferențe importante între grupurile de elevi: băieții din medii socio-economice mai favorizate, dar cu background de imigrație, sunt expuși unui risc mai mare.
Documentul arată și că bullyingul are efecte negative asupra elevilor și că aceste probleme nu rămân doar la nivel individual – ele pot afecta și mediul școlar și, în timp, pot duce la costuri mai mari pentru societate.
Datele din 2022 arată că nivelul bullyingului diferă destul de mult de la o țară la alta. Cele mai ridicate valori apar în Letonia, Regatul Unit și Noua Zeelandă, în timp ce la polul opus se află Coreea și Japonia, cu cele mai scăzute niveluri. Majoritatea țărilor europene sunt în jurul mediei OCDE, ceea ce indică un nivel moderat al fenomenului. Există însă și variații: unele țări sunt puțin peste medie, iar altele, precum Olanda sau Portugalia, sub aceasta. Per ansamblu, graficul arată că bullyingul este prezent peste tot, dar intensitatea lui diferă în funcție de contextul fiecărei țări.
Bullyingul poate fi urmărit și prin mecanisme clare de raportare. În România, începând cu 2025, toate școlile sunt obligate să pună la dispoziție trei canale anonime – o cutie fizică, un formular online și o adresă de e-mail securizată – prin care elevii, părinții și personalul pot semnala incidente de violență, inclusiv bullying. Sesizările sunt analizate de comisiile școlare dedicate, care au rolul de a interveni și de a gestiona cazurile.
Deși aceste instrumente sunt gândite în primul rând pentru identificarea rapidă a incidentelor, ele pot avea și un rol mai larg: dacă datele sunt colectate și centralizate, pot oferi o imagine mai clară asupra fenomenului la nivel național.
