Connect with us

POLITICĂ

Ofensivă diplomatică la ONU. Ministrul Teodor Meleșcanu promovează, la New York, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU

Published

on

© MAE

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, care efectuează o vizită la New York în perioada 27 martie – 2 aprilie, continuă ofensiva diplomatică a României de a obține un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru doi ani, în mandatul 2020-2021. Aflat în această perioadă la sediul ONU, șeful diplomației române a avut întrevederi cu grupul statelor Comunităţii Caraibiene, cu reprezentanţii la ONU ai statelor din grupul Asia-Pacific, cu statele din Grupul African și a participat la dezbaterea din Consiliul de Securitate al ONU pe tema prevenirii şi combaterii finanţării terorismului.

Vizita lui Meleșcanu la New York are loc la câteva zile după ce acesta a însoțit-o pe premierul Viorica Dăncilă la Washington, acolo unde șefa guvernului de la București a anunțat mutarea ambasadei României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, o măsură ce din punct de vedere constituțional aparține președintelui și care, potrivit specialiștilor, riscă să diminueze șansele României de a obține un mandat în Consiliul de Securitate pentru care concurează cu Estonia, din partea grupului Est-European. Mai mult, un prim efect al acestui anunț a fost anularea vizitei în România a Regelui Iordaniei Abdullah al II-lea, vizită negociată și convenită în urma întrevederii bilaterale dintre monarhul iordanian și președintele Klaus Iohannis la Adunarea Generală ONU din septembrie 2018, când delegația condusă de șeful statului a promovat candidatura României la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Meleșcanu a avut o întâlnire de lucru cu grupul statelor Comunităţii Caraibiene – CARICOM, în cadrul căreia a prezentat priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului UE.

Conform sursei citate, ministrul a avut miercuri şi o întrevedere cu reprezentanţii la ONU ai statelor din grupul Asia-Pacific. Meleşcanu a evocat relaţiile tradiţionale pe care România le are cu statele din regiune şi sprijinul pe care ţara noastră îl acordă consolidării relaţiilor acestora cu Uniunea Europeană.

Şeful diplomaţiei române a fost invitat de onoare la recepţia organizată de Misiunea Permanentă a Republicii Mauritius la ONU, cu ocazia Zilei Naţionale.

A doua zi a vizitei la New York, joi, ministrului Afacerilor Externe a participat la dezbaterea din Consiliul de Securitate al ONU pe tema prevenirii şi combaterii finanţării terorismului.

În intervenţia sa, şefului diplomaţiei române a reiterat angajamentul constant al României pentru eforturile la nivel naţional, regional şi internaţional care vizează combaterea terorismului şi a menţionat că dimensiunea financiară reprezintă un pilon esenţial al acestor eforturi. El a subliniat importanţa cooperării Uniunii Europene cu entităţile ONU competente în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, informează comunicatul.

Prezentând măsurile naţionale adoptate împotriva finanţării terorismului, a accentuat componenta preventivă a strategiei României şi disponibilitatea de a lua parte la extinderea şi aprofundarea reţelei de instrumente bilaterale şi multilaterale pentru prevenirea şi combaterea acestei ameninţări. De asemenea,Teodor Meleşcanu a evidenţiat sprijinul politic acordat de România rezoluţiei privind prevenirea şi combaterea finanţării terorismului, adoptată de Consiliul de Securitate la 28 martie 2019.

Ministrul a avut şi o întrevedere cu reprezentanţii permanenţi la ONU ai statelor din Grupul African. Şeful diplomaţiei române a evocat relaţiile bilaterale bune pe care România le are cu statele africane şi sprijinul acordat de ţara noastră acestor ţări, în special în ceea ce priveşte educaţia şi dezvoltarea. Ministrul Afacerilor Externe a subliniat importanţa acţiunii României în ceea ce priveşte susţinerea continentului african, precum şi priorităţile în contextul candidaturii României pentru un mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU (2020-2021).

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, efectuează o vizită la New York, în perioada 27 martie – 2 aprilie, prilej cu care participă la o serie de reuniuni desfăşurate la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite, continuând astfel demersurile de promovare a candidaturii României pentru alegerea ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU în mandatul 2020-2021, mai precizează MAE.

Candidatura României vizează obținerea locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) alocat Grupului Est-European, pentru perioada 2020-2021. Alegerile se vor desfăşura în cadrul celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale, în iunie 2019. Pentru mandatul 2020-2021 atribuit zonei Europei de Est, România concurează cu Estonia. Actualmente, locul Europei de Est în Consiliul de Securitate al ONU este deținut de Polonia, până la finele anului 2019.

România și-a lansat campania de promovare a candidaturii sale pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în luna iunie a anului 2017De la momentul aderării sale la ONU, în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (1962, 1976-1977, 1990-1991, 2004-2005).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Congresul PSD. Viorica Dăncilă a fost desemnată candidatul Partidului Social Democrat la alegerile prezidențiale

Published

on

Viorica Dăncilă, prim-ministru şi preşedinte al Partidului Social Democrat, a fost desemnată, sâmbătă, candidat al PSD pentru alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.

Decizia a fost luată în cadrul Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat.

Cei prezenţi au votat în unanimitate pentru pentru desemnarea Vioricăi Dăncilă, votul fiind exprimat prin ridicarea mâinii.

Amintim că la 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost aleasă în Biroul Politic Național candidatul Partidului Social Democrat pentru alegerile prezidențiale ce vor avea loc în această toamnă.

Prim-ministru din ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a devenit liderul de facto al Partidului Social-Democrat după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Ulterior, la 29 iunie 2019, Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD la Congresul extraordinar al formațiunii.

Viorica Dăncilă ocupă funcția de prim-ministru al României din 29 ianuarie 2018. Este prima femeie din istoria României care ocupă această funcție. A deținut anterior două mandate succesive de deputat în Parlamentul European din partea PSD.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele PES Serghei Stanișev, la Congresul PSD: Sunt aici pentru a închide un capitol care nu a fost unul uşor şi pentru a deschide o nouă pagină

Published

on

Președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES) Serghei Stanișev, prezent sâmbătă la Congresul extraordinar al PSD, și-a exprimat susținerea pentru candidatura Vioricăi Dăncilă la Președinția României, precizând că aceașta ”şi-a asumat conducerea partidului într-un moment dificil”, informează Agerpres.

Acesta a completat că PSD este un partid ”puternic, cu rădăcini adânci, care poate depăşi orice fel de probleme şi poate trece peste tot felul de schimbări”. Liderul PES a dorit, de asemenea, să exprime ”admiraţia” sa personală şi a familiei social-democrate europene pentru Viorica Dăncilă.

”Viorica şi-a asumat conducerea partidului într-un moment dificil şi a demonstrat de atunci că are şi curajul şi capacitatea de a-i uni în jurul său pe membrii partidului şi de a răspunde la promisiunile pe care le-a făcut. Nu este un secret faptul că au existat probleme şi dificultăţi în dialogul dintre PSD şi familia social-democrat europeană în ultima vreme. Trebuie să o felicităm pe doamna Viorica Dăncilă pentru că, în luna iunie, Partidul Socialiştilor Europeni a recunoscut din nou statul de membru plin al PSD. Am făcut aceasta pentru că avem încredere în angajamentul dumneaei, în angajamentul în favoarea politicilor sociale europene, în activitatea sa ca lider şi prim-ministru. Sunt aici ca lider al Partidului Socialiştilor Europeni pentru a închide un capitol care nu a fost un capitol uşor şi pentru a deschide o nouă pagină. Îmi exprim solidaritatea şi sprijinul pentru doamna Viorica Dăncilă în calitatea sa de candidată pentru Preşedinţia republicii”, a spus Serghei Stanişev.

Acesta a adăugat că aceste alegeri sunt importante nu doar pentru PSD, ci și pentru familia social-democrată europeană, astfel încât democrația europeană ”să fie din nou măreață, să aibă un efect asupra vieţii de zi cu zi a tuturor oamenilor”. Stanişev a mai precizat că, în ultimii doi ani şi jumătate, PSD a făcut multe lucruri pentru dezvoltarea economică şi prosperitatea României, dar şi pentru a creşte nivelul de viaţă al cetăţenilor.

Citiți și: 
Viorica Dăncilă dorește o normalizare a relațiilor dintre PSD și socialiștii europeni: Voi merge la Bruxelles să am această discuţie cu Frans Timmermans și cu Serghei Stanişev

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 75 de ani de la 23 august 1944: Actul salvator al Regelui Mihai și al Armatei, un act de bună-credință pentru întoarcerea către valorile eurotlantice

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, reprezentând în acest an și 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, prilej cu care șeful statului s-a referit și la un moment important din istoria națională a României – actul de la 23 august 1944.

În mesajul său, președintele califică Pactul Ribbentrop-Molotov drept ”alianța răului absolut” și precizează că actul ”laș și mincinos” avea să conducă la curmarea destinelor a milioane de oameni și la mutilarea viitorului societăților europene.

Iohannis a făcut și un recurs la istorie și la ”actul salvator pe care Regele Mihai I al României, alături de brava Armată română, înconjurat de destoinici oameni politici și iluștri diplomați, l-a făcut acum 75 de ani, când a decis ieșirea României dintr-o alianță extrem de toxică și nefastă, salvând pământul țării și numeroase vieți omenești”.

Evenimentul de la 23 august 1944 rămâne un mare act de curaj în istoria noastră recentă. Amintirea sa este o datorie de onoare față de toți cei care au acționat cu bună-credință pentru salvarea statului român și pentru întoarcerea noastră către valorile euroatlantice. Intrarea țării în zona de influență sovietică și implicit sub zodia comunismului, după ce România tocmai ieșise din epoca fascismului, este o dovadă elocventă a unui destin tragic pe care națiunea noastră l-a împărtășit, alături de alte națiuni europene, în secolul trecut”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: Cunoașterea adevărului istoric reprezintă stabilimentul României europene

Citiți și România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei. Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. 

Actul de la 24 august a fost acțiunea prin care, la data de , regele Mihai I a decis demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul de facto al României, și a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei conduse de Germania nazistă și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații reprezentanți de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending