Alianța Nord-Atlantică a calificat miercuri drept ”inacceptabile” ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie” ale NATO, relatează DPA, citat de Agerpres.

”Ameninţările Rusiei de a lua ca ţintă aliaţi (n.r. din cadrul NATO) sunt inacceptabile”, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvânt adjunct al NATO, Piers Cazalet.

”NATO nu are nicio intenţie de a desfăşura noi arme nucleare terestre în Europa”, a completat acesta.

”Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF)”, a spus Piers Cazalet.

Afirmaţiile făcute de Rusia că sistemele NATO de rachete din Europa de Est încalcă tratatul ”sunt o încercare flagrantă de a distrage atenţia de la nerespectarea” de către Moscova a INF, a adăugat el.

”Apărarea antirachetă a Alianţei este pur defensivă”, a mai declarat Piers Cazalet.

”Sistemele Aegis Ashore din România şi Polonia respectă pe deplin Tratatul INF”, a spus purtătorul de cuvânt adjunct al NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri că Rusia ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în cazul în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa.

Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei.

”Voi spune clar şi deschis: Rusia va fi constrânsă să desfăşoare armamente care ar putea fi utilizate nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, a ameninţat şeful statului rus.

”Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale.

Distrugătorul american “Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informează site-ul Flotei a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA citat de agenţia RIA Novosti, informează Radio România România Actualități.

“Fiecare vizită aici ne oferă unica posibilitate de cooperare cu partenerii noştri maritimi”, a declarat comandorul Mathew Powell.

În comunicat se subliniază că prezenţa distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, “Donald Cook” va desfăşura manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune.

Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS “Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia şi a participat la exerciţii cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei.

Distrugtorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

În replică, un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, precizează Agerpres, citând agenţia de presă oficială rusă TASS.

Anul trecut, SUA au trimis în Marea Neagră distrugătorul USS Carney, echipat cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cu scopul de a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă şi de a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune.

Potrivit celei de-a șasea Flote Americane, navele SUA operează cu regularitate în Marea Neagră, prin rotaţie, în conformitate cu Convenţia de la Montreux şi cu dreptul internaţional.

Prezența navalo-militară a SUA în Marea Baltică și Neagră a fost lansată în aprilie 2014 ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți decretul privind supunea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 19 februarie a.c., decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019”, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Aminitim faptul că la 6 februarie ambasadorii statelor membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena.

Pentru ca Macedonia de Nord să devină oficial cel de-al 30-lea membru al Alianței, este nevoie ca toate cele 29 de state membre NATO să ratifice protocolul, acest proces urmând să aibă loc până la finalul lui 2019 și începutul anului 2020. Până atunci, Macedonia va deține statutul de observator.

De altfel, Grecia a fost prima țară a Alianței Nord-Atlantice care la 9 februarie ratifica protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO, o dovadă simbolică a angajamentului Atenei de a pune capăt diferendului cu Skopje care dura de 27 de ani.

Mai mult, implicarea celor doi premieri, Zoran Zaev, pe de o parte, și Alexis Tsipras, pe de altă parte, în soluționarea acestui conflict a primit recunoaștere și din partea comunității internaționale, atât la nivel discursiv, cât și faptic, cei doi fiind nominalizați de către Ouided Bouchamaoui, membru al uneia dintre organizaţiile componente ale Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, structură care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2015, la Premiul Nobel pentru Pace 2019.

O altă formă de recunoaștere a ”activității impresionante în menținerea păcii și soluționarea conflictelor” a celor doi a venit din partea Conferinței de Securitate de la Munchen, care le-a acordat lui Zoran Zaev și Alexis Tsipras distincția ”Ewald von Kleist”, care poartă numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă și care, în calitate de lider al Conferinței de Securitate de la Munchen timp de 30 de ani, a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, dar și la ordinea de securitate mai largă din perioada Războiului Rece.