Connect with us

U.E.

Olaf Scholz împărtășește opinia lui Emmanuel Macron: Este absolut necesar să se discute cu Putin

Published

on

© Kremlin

Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarant vineri că este în favoarea  menținerii dialogului cu președintele rus, Vladimir Putin, considerând-o esențială, chiar dacă Moscova nu dă semne să slăbească ofensiva în Ucraina, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Este absolut necesar să se discute cu Putin şi voi continua să o fac, după cum o va face şi preşedintele francez”, a declarat Scholz în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru DPA.

Acesta a detaliat că atunci când vorbește cu Putin spune ”aceleași lucruri pe care vi le spun și vouă”. Scholz a punctat că este important de înțeles că Rusia nu poate dicta termenii unei păci cu Ucraina și a completat că îi va transmite liderului rus că se înșeală ”dacă crezi într-adevăr că vei fura nişte pământ şi apoi să speri că vremurile se vor schimba şi toate lucrurile vor deveni normale”.

”Trebuie să vă retrageţi trupele şi trebuie să ajungeţi la un acord cu Ucraina, care este acceptabil şi corect pentru poporul Ucrainei”, a mai spus Scholz, adresându-se Kremlinului. 

Declarațiile cancelarului german vin după ce s-a întors de la Kiev, unde a efectuat o vizită alături de președintele francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene, de premierul italian, Mario Dragi –  reprezentanții a trei dintre cele șase state semnatare ale Declarației Schuman, care punea bazele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, strămoșul Uniunii Europene de astăzi – dar și de președintele Klaus Iohannis. 

Cu acest prilej, liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a transmis omologului francez, care este, de asemenea, în favoare menținerii dialogului cu Putin, că are dubii în ceea ce privește rostul acestor discuții.

“Nu sunt sigur că există vreo posibilitate ca preşedintele Federaţiei Ruse să fie gata să audă ceva”, a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Kiev.

Emmanuel Macron este printre puținii lideri care discută frecvent cu Putin, fapt ce a stârnit critici din partea țărilor din Europa de Est, cu precădere Polonia.

Joi, președintele francez s-a declarat pregătit să călătorească la Moscova pentru a purta discuții cu liderul rus, însă a impus și anumite condiții, conform Agerpres. 

”Cred că o călătorie în Rusia astăzi necesită condiţii prealabile, adică gesturi din partea preşedintelui Putin. Nu voi merge acolo pur şi simplu”, a declarat preşedintele Macron pentru postul TF1 în timpul vizitei de joi la Kiev.

El a spus că va vorbi cu Vladimir Putin despre probleme umanitare, protecţia prizonierilor şi securitatea alimentară pentru a găsi o soluţie. ”Nu voi exclude nimic, dar o voi face mereu în mod transparent faţă de preşedintele ucrainean şi ori de câte ori are sens”, a completat Macron.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

Published

on

© CBSS Secretariat/ Twitter

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a evidențiat cooperarea strânsă în materie de securitate între țările riverane Mării Baltice, în contextul războiului lui Putin pornit împotriva Ucrainei, care a reprezentat un punct de cotitură, în viziunea acesteia, conform Deutsche Welle. 

”Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor – și aici, în regiunea Mării Baltice”, a declarat Baerbock joi, la începutul reuniunii Consiliului Statelor de la Marea Baltică (CBSS). Miniștrii de externe din regiune s-au întâlnit în orașul istoric Wismar, pe coasta germană a Mării Baltice.

Baerbock a declarat că războiul din Ucraina a fost un punct de cotitură pentru regiune și pentru consiliu în special.

Cooperarea sporită în domeniul securității și al energiei a fost un domeniu cheie de interes.

În timpul reuniunii, ministrul german al locuințelor, Klara Geywitz, a subliniat efectele directe ale războiului atât pentru infrastructura critică, cât și pentru situația refugiaților din orașe și municipalități. Geywitz a declarat că este nevoie de o redresare accelerată în domeniul energiei pentru ca regiunea să devină independentă de combustibilii fosili.

De asemenea, Consiliul consideră că eliminarea munițiilor este o sarcină comună pentru națiunile care se învecinează cu corpul de apă european, în ciuda priorităților diferite, a declarat vineri directorul general al Consiliului, Grzegorz Poznanski.

Indiferent dacă agenții de război convențional sau chimic se află în apele nordice sau sudice, pericolul pe care îl reprezintă afectează întreaga Mare Baltică, a spus el.

Consiliul Statelor de la Marea Baltică a fost înființat în 1992, iar sediul său se află la Stockholm. Membrii săi sunt Germania, Norvegia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Polonia, Suedia, Islanda și Uniunea Europeană. Germania prezidează CBSS până în luna iulie.

Până la invazia rusă în Ucraina, Consiliul Baltic a fost unul dintre cercurile diplomatice în care era posibilă o cooperare concretă cu Moscova pe probleme tehnice. În contextul în care a pornit un război ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei, statutul de membru al Rusiei în cadrul CBSS a fost suspendat la începutul lunii martie 2022. Moscova și-a anunțat apoi retragerea în mai 2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

Published

on

©️ Calea Europeană

În 2020, instrumentul SURE al Comisiei Europene, în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.

În ultimul raport semestrial publicat vineri privind punerea în aplicare și impactul instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021, care a fost mai rapidă decât în crizele anterioare.

”SURE este cea mai bună variantă a UE. Programul a contribuit la salvarea a milioane de locuri de muncă în timpul pandemiei COVID-19 și, la fel de important, a ajutat întreprinderile din UE să își păstreze forța de muncă. SURE a deschis calea pentru planul nostru de redresare NextGenerationEU, care a deschis un nou drum în ceea ce privește un răspuns european de succes, unificat și economic la criză”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență – s-a încheiat la 31 decembrie 2022.

În total, asistența financiară SURE în valoare totală de 98,4 miliarde de euro a fost acordată unui număr de 19 state membre (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Cehia), aproape de pachetul financiar SURE maxim de 100 de miliarde de euro.

© Comisia Europeană

Dintre cele 19 țări, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin instrumentul SURE, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.

© Comisia Europeană

Aceasta a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.

Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

În 2020:

  • Măsurile naționale de sprijinire a politicilor au protejat efectiv de șomaj aproximativ 1,5 milioane de persoane, noile simulări ilustrative prezentate în acest raport sugerând că programele finanțate de SURE au avut cel mai consistent impact.
  • SURE a sprijinit aproape o treime din totalul ocupării forței de muncă (aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți) și peste un sfert din întreprinderile (peste 2,5 milioane de întreprinderi) din cele 19 state membre beneficiare.
  • IMM-urile au fost principalii beneficiari ai sprijinului SURE.
  • Sectoarele cele mai sprijinite au fost serviciile cu utilizare intensivă a contactelor (servicii de cazare și alimentație publică, comerț cu ridicata și cu amănuntul) și industria prelucrătoare.

În 2021:

  • SURE a continuat să protejeze locurile de muncă în special în prima jumătate a anului 2021, când pandemia a continuat să aibă un impact negativ sever, sprijinind aproximativ 9 milioane de persoane (15% din totalul locurilor de muncă) și peste 900 000 de firme (15% din firme) în cele 15 state membre beneficiare care au utilizat SURE în 2021.

În 2022:

  • A avut loc o eliminare treptată a măsurilor de sprijin național. În cele patru state membre care au prelungit măsurile de sprijin până la începutul anului 2022, a existat un sprijin continuu în cadrul SURE pentru 350 000 de persoane și 40 000 de firme.

Până în prezent:

Toate fondurile publice din cadrul SURE au fost cheltuite.

Aproape jumătate din cheltuielile totale au fost alocate schemelor de muncă pe termen scurt și aproape o treime au fost alocate unor măsuri similare pentru lucrătorii independenți. Sistemele de subvenționare a salariilor și alte măsuri similare au reprezentat 12%, în timp ce restul de 5% au fost cheltuite pentru măsuri legate de sănătate, care au inclus măsuri preventive împotriva COVID-19, costuri suplimentare cu forța de muncă pentru recrutarea și sprijinirea lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și achiziționarea de echipamente medicale și medicamente, inclusiv vaccinuri.

Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE. Acest lucru se adaugă la efectele pozitive asupra rezultatelor sociale și de ocupare a forței de muncă.

SURE a fost un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a locurilor de muncă și a lucrătorilor ca răspuns la pandemia de coronavirus.

SURE a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat joi cinci propuneri legislative de modernizare a normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și de prevenire a poluării apelor de către nave, informează un comunicat remis caleaueuropeana.ro.

Având în vedere că 75 % din comerțul exterior al UE se desfășoară pe cale maritimă, transportul maritim nu este doar artera unei economii globalizate, ci și un sprijin vital pentru insulele și regiunile maritime periferice și îndepărtate ale UE. Deși nivelul de siguranță maritimă în apele UE este în prezent foarte ridicat, cu puține decese și fără deversări majore recente de petrol, în fiecare an sunt raportate încă peste 2 000 de accidente și incidente maritime.

Propunerile vor oferi UE instrumente noi în sprijinul transportului maritim curat și modern. Acestea vor alinia normele UE la reglementările internaționale, asigurând condiții de concurență echitabile pentru sector, îmbunătățind în același timp punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor prin digitalizare și printr-o cooperare sporită la nivelul UE.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) va juca un rol important în punerea în aplicare a noilor cerințe prin sprijinul pe care îl va oferi administrației statelor membre pentru a asigura respectarea noilor norme. O propunere separată prezintă modificări ale mandatului EMSA și include aceste noi atribuții.       

Norme modernizate privind siguranța maritimă

Trei dintre cele cinci propuneri se axează pe modernizarea și îmbunătățirea normelor de siguranță maritimă. Acestea acordă o atenție deosebită controlului statului portului și investigațiilor privind accidentele maritime, consolidând aplicarea normelor pentru a reduce incidentele și accidentele, prevenind în cele din urmă pierderea de vieți omenești și poluarea mediului. 

Combaterea poluării cauzate de nave

Propunerile vizează, de asemenea, prevenirea oricărui tip de deversare ilegală în mările europene, care este esențială pentru a reduce impactul activităților de transport maritim asupra mediului și pentru a conserva ecosistemul marin. Aceasta necesită ca deversările ilegale să fie detectate, încălcările să fie urmărite, iar autorii activităților ilegale să fie sancționați.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful Pentagonului afirmă că “Indo-Pacificul este zona de interes numărul 1 a armatei SUA”: China reprezintă cea mai mare provocare

ROMÂNIA2 hours ago

SUA și România găzduiesc la Washington o reuniune a “Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate”, un forum transregional al Agenției ONU pentru emanciparea femeilor

MEDIU22 hours ago

Ziua Mondială a Mediului. Klaus Iohannis: România a aderat recent la Coaliția de înaltă ambiție pentru a stopa poluarea cu plastic

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis participă marți la summitul “București 9” din Slovacia: Pe agendă, consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic

INTERNAȚIONAL23 hours ago

Dorin Recean: Suntem recunoscători României pentru susţinerea şi contribuţia la organizarea excelentă a summitului CPE Moldova

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului. Suma de 10.000 de euro aferentă premiului, donată de șeful statului Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din București

ROMÂNIA2 days ago

Jean-Claude Juncker: Klaus Iohannis este unul dintre acei oameni de stat din Europa Centrală care vor avea un impact dincolo de timpul lor

ROMÂNIA2 days ago

Bogdan Aurescu, la ceremonia de învestire a lui Erdogan: România și Turcia au obiectivul transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu al păcii, stabilităţii şi creşterii economice

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL3 days ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE4 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO5 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA5 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO2 weeks ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending