Connect with us

LEGISLAȚIE

ONG-uri: Insulta şi calomnia, ”reintroduse clandestin” în Codul Penal

Published

on

O serie de asociații non-guvernamentale au cerut președintelui Traian Băsescu să nu promulge legea prin care au fost ”reintroduse clandestin”, ieri, în Codul Penal infracțiunile de insultă și calomnie.

parlamentul_romanieiAmintim că, în anul 2006, Parlamentul a hotărât abrogarea infracțiunilor de insultă și calomnie. În anul 2007, Curtea Constituțională a decis că infracțiunile de insultă și calomnie nu sunt abrogate, apoi, în anul 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că infracțiunile de insultă și calomnie sunt abrogate, iar în anul 2013 Curtea Constituțională a decis din nou că infracțiunile de insultă și calomnie nu sunt abrogate. Dezincriminarea insultei și calomniei a adus statului român felicitări din partea OSCE și a condus la creșterea rating-ului de țară în clasamente internaționale relevante, cum ar fi cel al Reporteri fără Frontiere”, se arată în comunicatul de presă al ActiveWatch.

„Un proiect de lege vechi din 2011 (Pl-x 680/2011) propunea abrogarea unui singur articol din Codul Penal, respectiv articolul 74/1. În condiții cel putin suspecte, acest proiect de lege a fost radical schimbat cu o noapte înainte de a fi adoptat de Camera Deputaților în ședința din 10 decembrie 2013 (chiar de „Ziua drepturilor omului”), prin introducerea, pe lângă alte prevederi, a infracțiunilor de insultă și calomnie”, precizează sursa citată.

Asociațiile semnatare afirmă că decizia a fost luată fără consultare publică și „aruncă la coș zece ani de eforturi făcute de societate pentru dezincriminarea insultei și calomniei. Ea elimină România din rândul democrațiilor care nu acceptă ideea că un om poate să fie condamnat penal pentru cuvintele pe care le spune”.

„Amintim politicienilor că deciziile Curții Constituționale, invocate drept pretext pentru introducerea în Codul penal a infracțiunilor de insultă și calomnie, trebuie să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO – care au putere de lege în România. Impunerea obligației ca defăimarea să fie sancționată penal nu este susținută de niciun articol din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de nicio hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, se menționează în comunicatul de presă.

„Pe de altă parte, din cauza grabei cu care s-a procedat la completarea și modificarea Codului Penal, s-a ajuns la reintroducerea unui text desuet, în vădită contradicție cu jurisprudența CEDO, și anume articolul 207 – proba verității. Prin acest articol i se impune celui care face o afirmație să probeze adevărul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situații, în special când e vorba de investigații jurnalistice în cazuri complexe/dificile. Potrivit jurisprudenței CEDO (a se vedea cazul Dalban c. România, spre exemplu), cel care face o afirmație, chiar eronată/exagerată, nu poate fi sancționat sub nicio formă dacă probează existența unei baze factuale rezonabile pentru afirmația sa”, mai spun ONG-urile.

Acestea fac apel ca articolele 205-207, ce reincriminează insulta și calomnia, să fie scoase din Codul Penal, actuala formă a legii fiind „o gravă agresiune la adresa libertății presei și a libertății de exprimare în general”.

Astfel, organizațiile semnatare – Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – APADOR-CHActiveWatchAsociația pentru Tehnologie și Internet,Centrul pentru Jurnalism Independent – cer public Președintelui României să nu promulge legea prin care, în mod clandestin, au fost reintroduse în Codul Penal infracțiunile de insultă și calomnie.

Sursa: Digi24.ro

LEGISLAȚIE

Consultările între Iohannis și liderii de partide, încheiate cu o inițiativă legislativă privind prelucrarea datelor personale

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis, s-a întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Discuțiile au vizat cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. 

La finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră, Administrația Prezidențială a anunțat că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.

iohannis consultari 2

În urma consultărilor, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară care să modifice legislația astfel încât accesarea datelor cu caracter personal să poată fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

”Discuțiile au pornit de la premisa îmbunătățirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor și libertăților individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară de modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și-a exprimat speranța că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament și a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii și libertatea trebuie puse în acord”, a informat Președinția, printr-un comunicat de presă.

 

.

.

Continue Reading

LEGISLAȚIE

Curtea Constituţională, despre imunitatea preşedintelui: Este inerentă mandatului, nu este un drept la care titularul să renunţe

Published

on

Imunitatea de care beneficiază președintele României este un mijloc de protecție, menit să îl apere de eventuale presiuni, abuzuri și procese șicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertății de exprimare, arată în motivare Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit Agerpres.

În 13 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Firea referitoare la imunitatea președintelui și a constată că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva ordonanței procurorului prin care s-a dispus suspendarea urmăririi penale a președintelui Traian Băsescu întrucât există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale: imunitatea.administratia-prezidentiala

Acesta este motivul pentru care imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunța atunci când apreciază a fi oportun. Ea este o garanție de ordine publică a mandatului și, pe cale de consecință, poate fi invocată din oficiu, nu doar de titular, și oricând pe durata exercitării mandatului, fiind un element constitutiv al statutului juridic constituțional al președintelui României. (…) Analizând semnificația juridică a instituției imunității, Curtea a constatat că aceasta este o garanție constituțională, o măsură de protecție juridică a mandatului, care are menirea să asigure independența titularului mandatului față de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanția prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituție încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viața politică a societății, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele săvârșite în perioada în care a exercitat funcția publică și care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice”, susțin judecătorii Curții în motivare.

Ei arată că legislațiile naționale ale diferitelor state prevăd o dublă protecție, imunitatea exprimându-se prin două noțiuni juridice: iresponsabilitatea și inviolabilitatea.

În opinia lor, șeful statului nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică, nici pe durata mandatului și nici după expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilității mandatului. Însă, subliniază CCR, așa cum s-a reținut în jurisprudența sa, titularul rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice și care au fost săvârșite înainte sau în perioada în care a exercitat funcția publică, sub rezerva suspendării pe perioada deținerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilității mandatului.

“Curtea reține că președintele României, în exercitarea atribuțiilor sale, se bucură de imunitate (art.84 alin.(2) din Constituție), sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului și inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art.96 din Constituție — punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare. (…) Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioada exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcție. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunța după propriul interes. (…) În considerarea îndeplinirii acestui mandat, care presupune exercițiul autorității statale, deci a unor competențe de rang constituțional, și a statutului juridic special, persoana care deține funcția de președinte al României nu se află în aceeași situație juridică cu ceilalți cetățeni. Așa fiind, regimul juridic aplicabil unor situații diferite nu poate fi decât unul diferit: suspendarea urmării penale, pe motivul existenței unui impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, poate opera având ca situație premisă imunitatea președintelui României doar cu privire la persoana care ocupă această demnitate publică, în considerarea principiilor constituționale invocate mai sus”, se mai spune în motivare.

Curtea arată că, întrucât pe perioada în care operează suspendarea urmăririi penale este suspendat cursul termenului prescripției răspunderii penale în ceea ce privește persoana care ocupă temporar funcția de demnitate publică, conform art.156 din Codul penal, acesta fiind reluat după încetarea mandatului de președinte al României, nu se poate reține că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală instituie vreo discriminare între cetățeni, sub aspectul apărării drepturilor și libertăților fundamentale în fața legii penale și a autorităților publice.

Pe de altă parte, Curtea constată că norma procesual penală este suficient de clară, previzibilă și precisă în ceea ce privește ipotezele sale de aplicare, astfel că incidența ei în cauzele de urmărire penală se realizează pentru toate situațiile în care există un impediment legal temporar, indiferent de persoana față de care acesta operează.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

 

.

Continue Reading

LEGISLAȚIE

UPDATE: Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă definitiv

Published

on

UPDATE 16:40

Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă, cu 293 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă de deputaţii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Actuala majoritate este de acord cu cererea făcută de Klaus Iohannis, câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Proiectul este de aproape un an în sertarele comisiei juridice, ceea ce i-a făcut pe cei din opoziţie să acuze puterea că păstrează legea pentru a-i putea salva pe social democraţii care au probleme cu justiția, notează Digi24.

sala plen parlamentVictor Ponta a răspuns provocării lui Klaus Iohannis din campania electorală ca legea amnistiei să fie pusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi respinsă prin votul plenului.

Proiectul prevede graţierea pedepselor cu închisoare de până la 6 ani, inclusiv a faptelor de corupţie.

După ce a fost respinsă de Senat, proiectul a primit aviz în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, pe 10 decembrie 2013 . Această zi a primit numele de “marţea neagră ” pentru că modificările votate pe ascuns de aleşi aveau sa fie aspru criticate în ţară, dar şi în străinătate. După un val de reacţii negative din partea ambasadelor occidentale, proiectul s-a întors în Comisia Juridică. Liberalii au vrut ca proiectul să fie respins înaintea vacanţei de vară, dar PSD s-a opus.

Cererile au revenit în apropierea campaniei electorale, dar tot fără succes, ceea ce i-a determinat pe liberali să folosească amnistia şi graţierea ca temă împotriva lui Victor Ponta.

Legea amnistiei şi graţierii a fost iniţiată în februarie 2013 de către deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Cei doi susţineau că e nevoie să fie graţiaţi cei condamnaţi pentru infracţiuni minore pentru că închisorile sunt supraaglomerate. 

 

.

 

.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.16 mins ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA17 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.18 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ20 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

ROMÂNIA22 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending