ONU
ONU adoptă o rezoluție privind elaborarea primului tratat global cu caracter juridic obligatoriu pentru combaterea poluării cu plastic
Published
3 years agoon
By
Andreea RaduAdunarea Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, reunită la Nairobi, a convenit miercuri să lanseze negocieri privind un acord global cu caracter juridic obligatoriu pentru combaterea poluării cu plastic, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.
Diplomația UE a jucat un rol esențial în asigurarea sprijinului comunității mondiale reunite la Nairobi pentru acest acord, care are ca scop reducerea și, în cele din urmă, eliminarea poluării cu plastic în toate mediile.
„Este încurajator să vedem cum comunitatea globală se unește în acest moment de criză. Încă de la prezentarea strategiei europene privind materialele plastice în 2018, Uniunea Europeană a fost o forță motrice în combaterea poluării cu plastic. Suntem hotărâți să continuăm să facem presiuni pentru acțiuni globale ambițioase, deoarece lupta împotriva crizelor climatice și a biodiversității trebuie să ne implice pe toți”, a transmis Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European.
Mandatul pentru negocieri acoperă un spectru larg de subiecte având în vedere ”întregul ciclu de viaţă al plasticului”, de la producţie şi utilizarea ”durabilă” la gestionarea deşeurilor, reutilizare şi reciclare, scrie Agerpres.
Acesta vizează toate formele de poluare terestre sau marine, inclusiv cu microparticule de plastic, cauzate în urma utilizării sau a descompunerii deşeurilor acestor produse fabricate din hidrocarburi fosile şi responsabile, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), de aproape 3,5% din emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la încălzirea climatică.
Negocierile vor trebui totodată să vizeze fixarea unor obiective şi definirea unor măsuri ”obligatorii” sau ”voluntare” la nivel mondial. Tratatul ar putea totodată include planuri naţionale pentru combaterea poluării cu plastic, ţinând cont de ”circumstanţele” specifice din diferite ţări. Mandatul prevede, de asemenea, elaborarea unor mecanisme de control pentru realizarea obiectivelor precum şi mijloace de finanţare pentru ţările sărace.
Viitorul acord va avea ca scop eliminarea lacunelor pe care inițiativele și acordurile existente nu le abordează, în special în fazele de proiectare și producție ale ciclului de viață al materialelor plastice.
Acesta ar trebui să reunească toate părțile interesate pentru a atinge obiectivul general de a elimina scurgerile de plastic în mediu. De-a lungul anilor, UE a depus eforturi semnificative în ceea ce privește activitățile de sensibilizare, colaborarea cu partenerii și consolidarea sprijinului pentru un acord global obligatoriu din punct de vedere juridic privind materialele plastice.
Textul mai recomandă ”încurajarea acţiunii tuturor părţilor implicate, inclusiv sectorul privat”.
Comitetul urmează să demareze lucrările în cel de-al doilea semestru din 2022, după o primă reuniune pregătitoare, cu ”ambiţia de a finaliza lucrările până la finalul lui 2024”.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".
You may like
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Contrele UE-Budapesta continuă. Viktor Orban: ”Noi suntem noua opoziție față de Bruxelles”
UE și Mercosur au încheiat acordul de liber schimb, la peste 20 de ani de la începerea negocierilor. Ursula von der Leyen: Acest acord va funcționa pentru oameni și întreprinderi
Consiliul UE aprobă concluziile privind Cartea albă a Comisiei Europene intitulată „Cum să stăpânim nevoile de infrastructură digitală ale Europei?”
Consiliul UE subliniază importanța Agenției UE pentru securitate cibernetică în combaterea amenințărilor cibernetice, al căror nivel „a crescut semnificativ în ultimii ani”
La o zi după votarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului francez condus de Michel Barnier, Emmanuel Macron dă asigurări că își va duce mandatul „până la final”
INTERNAȚIONAL
Secretarul general al ONU denunță „amenințarea reînnoită” a minelor antipersonal, la câteva zile după ce SUA au anunțat că vor furniza astfel de arme Ucrainei
Published
2 weeks agoon
November 25, 2024By
Andreea RaduSecretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunţat luni „ameninţarea reînnoită” a minelor antipersonal, la câteva zile după ce Statele Unite au anunţat că vor furniza astfel de arme forţelor ucrainene care luptă împotriva invaziei ruse, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Declaraţiile au fost făcute de șeful ONU în timpul unei conferinţe desfăşurate în Cambodgia pentru evaluarea progresului referitor la Convenţia privind interzicerea minelor antipersonal. Guterres a lăudat eforturile de deminare şi de distrugere a minelor antipersonal în întreaga lume.
„Însă ameninţarea persistă. Acest lucru se referă în special la reluarea utilizării minelor antipersonal de către anumite părţi semnatare ale Convenţiei, precum şi la întârzierile în angajamentele anumitor părţi de a distruge aceste arme”, a afirmat el într-un comunicat.
Guterres le-a cerut celor 164 de părţi semnatare ale Convenţiei – printre care se numără Ucraina, însă nu şi Rusia şi Statele Unite – „să îşi îndeplinească obligaţiile şi să garanteze respectarea Convenţiei”.
Preşedintele american Joe Biden a aprobat săptămâna trecută furnizarea de mine terestre antipersonal Ucrainei, măsură ce ar putea contribui la încetinirea avansului Rusiei în estul Ucrainei, mai ales prin folosirea lor în combinaţie cu alte muniţii din Statele Unite.
Ulterior, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că decizia SUA de a furniza mine antipersonal Ucrainei se explică printr-o schimbare de tactică a Rusiei pe câmpul de luptă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat însă că minele antipersonal sunt „foarte importante” în oprirea atacurilor Rusiei.
INTERNAȚIONAL
COP29 s-a încheiat cu un acord ca țările dezvoltate să mobilizeze 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 pentru a sprijini tranziţia energetică şi adaptarea la schimbările climatice în statele în curs de dezvoltare
Published
2 weeks agoon
November 24, 2024By
Teodora IonDelegații reuniți la cea de-a 29-a Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice au ajuns sâmbătă seara, după două săptămâni de negocieri intense, la un acord ca țările dezvoltate să preia conducerea de a mobiliza 300 de miliarde de dolari, până în 2035, pentru tranziţia energetică şi adaptarea la schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare, conform France Presse, citat de Agerpres, AP, Deutsche Welle și un comunicat al președinției azere a COP29.
Textul include un apel la adresa tuturor părților de a coopera, folosind ”toate resursele publice și private” pentru a se apropia de obiectivul de 1,3 trilioane de dolari până în 2035. Acest lucru înseamnă, de asemenea, presiuni pentru ca mega-băncile internaționale, finanțate din banii contribuabililor, să contribuie la achitarea facturii.
Acordul este, de asemenea, un pas esențial pentru a ajuta țările beneficiare să stabilească obiective mai ambițioase de limitare sau reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care urmează să fie stabilite la începutul anului viitor. Acesta face parte din planul de a continua reducerea poluării prin noi obiective la fiecare cinci ani, asupra căruia lumea a convenit în cadrul discuțiilor ONU de la Paris din 2015.
Acordul de la Paris a stabilit un sistem de creștere treptată a ambițiilor climatice pentru a menține temperatura medie globală sub 1,5 grade Celsius. Temperatura medie globală a ajuns deja la 1,3 grade Celsius, iar emisiile gazelor cu efect de seră sunt în creștere.
Către ce vor fi direcționați banii?
Acordul convenit în capitala azeră Baku vine să înlocuiască o precedentă înțelegere veche de 15 ani care responsabiliza țările dezvoltate să contribuie cu 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta statele aflate în curs de dezvoltare să finanțeze acțiunile climatice.
Noile sume stabilite vizează obiective similare: vor merge către o listă lungă de priorități pentru a sprijini țările aflate în curs de dezvoltare să se pregătească pentru o creștere a temperaturii medii globale. Mai precis, este vorba despre finanțarea tranziției la energia curată, în vederea renunțării la combustibilii fosili.
Care au fost dificultățile în obținerea acestui acord și reacțiile ulterioare?
Conferința COP29 privind combaterea schimbărilor climatice de la Baku, Azerbaidjan, urma să se încheie vineri, dar a fost prelungită deoarece aproape 200 de țări s-au luptat să convină asupra unui plan de finanțare pentru climă pentru următorul deceniu.
Frustrați de lipsa de incluziune, delegații din țările în curs de dezvoltare și din țările insulare mici au părăsit sala, invocând îngrijorarea că țările producătoare de combustibili fosili încearcă să slăbească acordul.
Angajamentul anterior de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an în finanțare pentru combaterea schimbările climatice pentru națiunile mai sărace până în 2020 a fost îndeplinit cu doi ani mai târziu, în 2022, și trebuia să expire în 2025.
Deși se observă o creștere față de acordul anterior, acordul a fost criticat de țările în curs de dezvoltare, care l-au considerat insuficient.
Reprezentantul Indiei, Chandni Raina, a declarat că țara asiatică a respins documentul, adăugând: ”Suntem dezamăgiți de rezultatul care scoate în evidență lipsa de voință a părților din țările dezvoltate de a-și îndeplini responsabilitățile. Regret să spun că acest document nu este altceva decât o iluzie optică. Aceasta, în opinia noastră, nu va aborda enormitatea provocării cu care ne confruntăm cu toții. Prin urmare, ne opunem adoptării acestui document”
Între timp, Evans Njewa, un diplomat din Malawi și președinte al blocului țărilor cel mai puțin dezvoltate a declarat: ”Acest obiectiv nu este ceea ce ne așteptam să obținem. După câțiva ani de discuții, nu este ambițios pentru noi”.
În schimb, comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, consideră că acesta a fost un prim pas pentru a îndeplini cerința de 1,3 trilioane de dolari.
”Cu aceste fonduri și cu această structură, suntem încrezători că vom atinge (obiectivul) de 1,3 trilioane de dolari”, a spus el.
Întrebat dacă s-au făcut suficiente progrese pentru reducerea emisiilor, Hoekstra a subliniat că nu este scopul COP29, ci UE s-a asigurat că acordul de la COP29 de reducere a emisiilor cu 43% până în 2030 a fost protejat.
COP29 will be remembered as the start of a new era on climate finance. The EU will continue to lead.
This COP delivered an ambitious and realistic goal and an increased contributor base.
With these funds and this structure, we are confident we’ll reach the $1,3 trillion. pic.twitter.com/JjHhDKta5z
— Wopke Hoekstra (@WBHoekstra) November 23, 2024
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat obținerea unui acord la COP29, despre care a spus că ”marchează o nouă eră pentru cooperarea și finanțarea climatică”.
”Va stimula investițiile în tranziția curată, reducând emisiile și construind reziliența la schimbările climatice. UE va continua să fie vârf de lance, concentrându-și sprijinul asupra celor mai vulnerabili”, a completat aceasta într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.
I welcome the COP29 agreement.
It marks a new era for climate cooperation and finance.
It will drive investments in the clean transition, bringing down emissions and building resilience to climate change.
The EU will continue to lead, focusing support on the most vulnerable.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 24, 2024
La rândul său, președintele american în exercițiu, Joe Biden, a numit ”un alt rezultat istoric” acordul COP29 pentru finanţarea eforturilor ţărilor mai sărace de a combate schimbările climatice , adăugând că nimeni nu poate inversa trecerea la energia curată care are loc acum în Statele Unite, relatează DPA, citat de Agerpres.
În cele din urmă, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că acordul trebuie să se concretizeze urgent.
Reaching an agreement at #COP29 was essential to keep the 1.5°C global warming limit alive.
I had hoped for a more ambitious outcome – on both finance & mitigation – to meet the scale of the great challenge we face, but the agreement reached provides a base on which to build.…
— António Guterres (@antonioguterres) November 23, 2024
”Am sperat la un rezultat mai ambițios”, a spus el. ”Dar acest acord oferă o bază pe care se poate construi. Acesta trebuie să fie onorat integral și la timp. Angajamentele trebuie să se transforme rapid în bani”, a conchis oficialul ONU.
ONU
Președintele ales Donald Trump o nominalizează pe Elise Stefanik ambasador al SUA la ONU
Published
4 weeks agoon
November 11, 2024By
Teodora IonPreședintele ales Donald Trump a anunțat că i-a oferit reprezentantei republicane Elise Stefanik postul de ambasador al Statelor Unite la ONU, în declarații susținute duminică seara pentru presa americană, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Sunt onorat să o numesc pe preşedinta Elise Stefanik pentru a activa în administraţia mea ca ambasador al SUA la Naţiunile Unite. Elise este o luptătoare incredibil de puternică, tenace şi inteligentă a Americii”, a afirmat Donald Trump pentru New York Post.
Elise Stefanik a confirmat că acceptă funcţia într-o declaraţie pentru acest ziar, declarându-se ”cu adevărat onorată”.
”Sunt cu adevărat onorată să primesc nominalizarea președintelui Trump pentru a servi în cabinetul său în calitate de ambasador al SUA la Națiunile Unite. În timpul conversației mele cu președintele Trump, i-am împărtășit cât de profund smerită sunt să accept nominalizarea sa și că aștept cu nerăbdare să câștig sprijinul colegilor mei din Senatul Statelor Unite”, a declarat Stefanik, potrivit CBS News.
Nominalizarea necesită confirmarea Senatului, majoritate asigurată de republicani după alegerile din noiembrie, conform CNN.
Stefanik, o aliată vocală și fermă a lui Trump și numărul 4 republican din Camera Reprezentanților, va prelua un rol pe care Nikki Haley l-a deținut în timpul primei administrații Trump.
Fostul guvernator al Carolinei de Sud a căutat să fie nominalizarea Partidului Republican la alegerile prezidențiale care tocmai s-au încheiat și i-a acordat sprijinul său lui Trump după ce a renunțat la cursă.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Trump, după întâlnirea tripartită cu Zelenski și Macron la Paris: Ucraina ar dori să încheie un acord de pace. Este timpul ca Vladimir să acționeze, China poate ajuta
Ministrul Predoiu: Constituția ne cere să respingem orice formă de extremism sau violență și să rămânem parte a lumii europene și euroatlantice
Mesajul premierului de Ziua Constituției: Legea fundamentală rămâne garantul menținerii drumului nostru european și euroatlantic
Cehia, Portugalia și Spania condamnă ingerințele străine maligne în România: Doar românii își vot decide viitorul/ Încredere deplină în procesele democratice din România
Siegfried Mureșan: Cea mai mare alianţă de centru-dreapta din lume condamnă interferenţa Rusiei în alegerile din România
Trilaterală Macron-Trump-Zelenski la Elysee: Pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina, afirmă liderul ucrainean
MApN: Afirmațiile că România pregătește trimiterea de efective ale Armatei în Ucraina sunt “false” şi “manipulatoare”
Ziua Constituției. Klaus Iohannis: Constituția este un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. Aderarea României la NATO și UE sunt direcții constituționale ireversibile
Mesajul președintelui CCR de Ziua Constituției: CCR va continua să apere Constituția în fața forțelor care amenință valorile fundamentale ale democrației
Siria: Regimul al-Assad a fost răsturnat de la putere după 50 de ani. Donald Trump anunță că Bashar al-Assad a fugit din țară, pierzând “protecția Rusiei lui Putin”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ6 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI4 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ3 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO4 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității