Secretarul general al NATO, Antonio Guterres, a invocat articolul 99 al Cartei ONU pentru prima dată în mai bine de 30 de ani pentru a solicita Consiliului de Securitate să se pronunțe în cazul războiului din Gaza, într-o acțiune sprijinită de Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, informează Politico Europe.

 Într-o scrisoare adresată miercuri președintelui Consiliului de Securitate, Guterres a scris că războiul din Gaza și Israel a creat ”suferințe umane îngrozitoare, distrugeri fizice și traume colective în Israel și în teritoriile palestiniene ocupate”.

Guterres a cerut Consiliului de Securitate să ”facă presiuni pentru a evita o catastrofă umanitară” și pentru ”declararea unei încetări a focului din motive umanitare”.

”Situația se deteriorează rapid și se transformă într-o catastrofă cu implicații potențial ireversibile pentru palestinieni în ansamblu și pentru pacea și securitatea din regiune”, a scris el, semnalând că ”un astfel de rezultat trebuie evitat cu orice preț”.

Articolul 99 îi permite secretarului general să alerteze Consiliul de Securitate cu privire la ”orice chestiune care, în opinia sa, poate amenința menținerea păcii și securității internaționale”. Ultima dată când a fost invocat în mod explicit a fost în 1989, pe fondul conflictului din Liban.

Borrell și-a exprimat sprijinul pentru această mișcare a lui Guterres. Într-o postare pe Twitter, el i-a îndemnat pe ”membrii UE din Consiliul de Securitate al ONU și pe partenerii care împărtășesc aceleași idei” să sprijine apelul secretarului general.

I ask the EU members of the UN Security Council and like-minded partners to support @UN Secretary General @AntonioGuterres’s call.

The #UNSC must act immediately to prevent a full collapse of the humanitarian situation in Gaza.

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) December 7, 2023

Borrell a criticat, de asemenea, coloniștii israelieni din Cisiordania pentru demolarea unei școli palestiniene construite cu fonduri UE, calificând-o drept o “încălcare a dreptului internațional”, adăugând că “violența coloniștilor împotriva comunităților palestiniene trebuie să înceteze”.

Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a criticat decizia lui Guterres de a invoca articolul 99, acuzându-l de ”părtinire împotriva Israelului” și spunând că acesta ar trebui ”să demisioneze imediat”.

Într-un răspuns la scrisoarea lui Guterres, Emiratele Arabe Unite, membru nepermanent al Consiliului de Securitate, a declarat că a înaintat un proiect de rezoluție care solicită o încetare a focului din motive umanitare.

Necesitatea consolidării ordinii internaţionale bazate pe norme, cu Organizaţia Naţiunilor Unite în rol central, consecinţele agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina, securitatea alimentară globală şi conflictul din Fâşia Gaza au fost principalele teme ale întrevederilor pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut miercuri în SUA cu Antonio Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, şi cu Dennis Frances, preşedintele Adunării Generale a acestui for.

“Susţinem leadership-ul şi viziunea dumneavoastră, reflectată în Agenda Noastră Comună (Our Common Agenda), asupra viitorului cooperării globale printr-un multilateralism incluziv şi eficient, care să însemne o solidaritate reînnoită între popoare şi generaţiile viitoare, un nou contract social ancorat în drepturile omului, o mai bună gestionare a bunurilor comune esenţiale şi bunurilor publice globale în beneficiul tuturor, în mod echitabil şi durabil”, a subliniat premierul, în cadrul întrevederii cu secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a exprimat sprijinul ferm din partea României pentru eforturile de reformare a ONU şi a apreciat că 2024 va fi un an esenţial pentru organizaţia mondială, îndeosebi prin prisma necesităţii de a asigura un rezultat ambiţios al Summitului Viitorului, test major, revelator pentru capacitatea statelor membre de a lucra împreună în mod eficient, se arată într-un comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro.

În problematica Ucrainei, premierul român a arătat că România susţine Formula pentru Pace, un cadru unic care să conducă la o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă în Ucraina, şi va continua sprijinul ferm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, a doua cea mai afectată ţară din regiune.

“Ca stat care a trecut prin ambele mari deflagraţii mondiale ale secolului trecut, cu multă suferinţă şi pierderi grele, România iubeşte pacea şi aspiră la soluţionarea tuturor divergenţelor de interese între ţările lumii pe calea dialogului şi negocierii. Diplomaţia e oricând preferabilă armelor. Dar ne dorim o pace care să nu răsplătească agresorii“, a mai adăugat şeful Executivului de la Bucureşti, potrivit comunicatului.

Legat de Fâşia Gaza, premierul Marcel Ciolacu l-a felicitat pe Antonio Guterres pentru rolul deosebit de important în facilitarea accesului ajutoarelor umanitare, a exprimat aprecierea deosebită pentru eforturile personalului ONU care, în ciuda riscurilor cu care se confruntă, continuă să acorde asistenţă populaţiei palestiniene şi a transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi în rândul acestuia.

“Sprijinim abordarea dumneavoastră în răspunsul la actuala situaţie din Israel şi Fâşia Gaza, bazată în mod esenţial pe apelul la respectarea dreptului internaţional şi a dreptului umanitar internaţional”, a mai transmis oficialul român, adăugând că principalele obiective aici, în opinia României, ar trebui să fie prevenirea pierderii de vieţi în rândul civililor, ameliorarea situaţiei umanitare din Fâşia Gaza, eliberarea cât mai rapidă şi fără condiţii a ostaticilor, prevenirea unei contagiuni regionale a conflictului şi crearea unui orizont politic care să conducă la implementarea soluţiei celor două state.

La rândul său, Antonio Guterres a felicitat România pentru rolul major pe care l-a avut în sprijinirea refugiaţilor ucraineni şi în prevenirea unei crize alimentare la nivel mondial, prin facilitarea tranzitului de cereale din Ucraina către pieţele globale. De asemenea, a remarcat mobilizarea de ajutoare umanitare româneşti pentru populaţia civilă din Gaza şi a menţionat potenţialul României în normalizarea situaţiei din regiune, prin prisma relaţiilor amicale pe care le are atât cu Israelul, cât şi cu statul palestinian, precizează sursa citată.

Alte subiecte abordate în cadrul întâlnirilor cu cei doi înalţi oficiali ONU, Antonio Guterres şi Dennis Frances, s-au referit la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, gestionarea schimbărilor climatice, combaterea dezinformării, întărirea prezenţei ONU în România, ca răspuns la ofensiva Federaţiei Ruse în Ucraina, şi rolul activ jucat de ţara noastră în acţiunile ONU pentru pace şi securitate, dezvoltare durabilă şi drepturile omului.

© Guvernul României

La finalul întrevederilor de la sediul ONU, premierul Marcel Ciolacu a semnat în Cartea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a vizitat Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU, pentru a se întâlni cu reprezentanţii corpului diplomatic care activează în cadrul acesteia.

Iulia Motoc, fostă judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și fostă judecătoare a Curții Constituționale, a fost aleasă luni, la New York, judecătoare a Curții Penale Internaționale, România obținând astfel a doua mare victorie la nivel internațional după ce fostul ministru de externe Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiție.

Alegerea Iuliei Motoc în funcția de judecător al Curții Penale Internaționale, cu prilejul alegerilor organizate la 4 decembrie 2023, a fost salutată de Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Alegerea prof. Iulia Motoc în această funcție, în premieră pentru România, reprezintă un succes al diplomației române și reconfirmă profilul țării noastre de stat profund atașat dreptului internațional și ordinii de drept la nivel internațional, precum și valorilor umanismului sprijinite constant de diplomația română. Promovarea prof. Iulia Motoc pentru o funcție de judecător la Curtea Penală Internațională și alegerea sa în această funcție fac parte din demersurile active ale României de susținere a Curții Penale Internaționale, instanță unică prin mandatul său de sancționare, în condițiile Statutului de la Roma, a celor care săvârșesc crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune. Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că vasta expertiză a prof. Iulia Motoc în domeniul protejării și promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului și a eticii la nivelul Curții Penale Internaționale, întărind actul de justiție la nivel internațional”, a transmis MAE.

Iulia Motoc devine astfel primul judecător român ales ca membru al Curții Penale Internaționale, fiind felicitată de reprezentantul permanent al României la UE, Iulia Matei.

Congratulations to @iuliamotoc for being elected as the first RO 🇷🇴 judge at the @IntlCrimCourt!

— Iulia Matei (@IuliaMatei_EU) December 5, 2023

Iulia Motoc este judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, expert în drept internațional și profesor universitar în cadrul Universității București. A fost membru al Comitetului pentru Drepturile Omului. Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, a fost judecător la Curtea Constituțională a României, pentru o perioadă de trei ani, adică 2010-2013.

A fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo și a prezidat o serie de organisme internaționale de experți, fiind vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

În august 2021, ea a fost aleasă ca membru al Institutului de Drept Internațional. În octombrie 2013 a fost aleasă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe data de 18 decembrie 2013 a depus jurământul și a fost oficial desemnată judecător.

Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.

România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume.

România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.

Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.