Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că a încheiat negocierile pentru acordul de liber-schimb UE-Mercosur, cu prilejul celui de al 65-lea summit al blocului latinoamerican.

„Acesta marchează începutul unei noi povești. Acum aștept cu nerăbdare să îl discut cu țările UE. Acest acord va funcționa pentru oameni și întreprinderi. Mai multe locuri de muncă. Mai multe opțiuni. Prosperitate împărtășită”, a scris Ursula von der Leyen, pe platforma X.

We have concluded the negotiations for the EU-Mercosur agreement.

It marks the beginning of a new story.

I now look forward to discussing it with EU countries.

This agreement will work for people and businesses.

More jobs. More choices. Shared prosperity. pic.twitter.com/4E9z1Ztamc

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 6, 2024

Potrivit comunicatului oficial, acest acord vine într-un moment critic pentru ambele părți, reprezentând oportunități pentru câștiguri reciproce majore prin consolidarea cooperării geopolitice, economice, durabile și de securitate.

Acordul va stimula legăturile comerciale și politice strategice între partenerii care împărtășesc aceleași idei și care sunt de încredere și va sprijini creșterea economică, va stimula competitivitatea și va consolida reziliența ambelor părți prin deschiderea de oportunități comerciale și de investiții și prin asigurarea accesului durabil și a prelucrării materiilor prime.

De asemenea, acordul reprezintă o etapă majoră în combaterea schimbărilor climatice, prin angajamente ferme, specifice și măsurabile de stopare a defrișărilor și ia în considerare interesele tuturor europenilor, inclusiv ale sectorului agricol al UE, care este extrem de important.

Mai mult, va contribui la creșterea exporturilor agroalimentare ale UE, protejând în același timp sectoarele sensibile.

Un impuls pentru competitivitatea și securitatea economică a UE și a Mercosur

Acest acord istoric va:

• securiza și diversifica lanțurile noastre de aprovizionare;
• crea noi oportunități pentru toate tipurile de întreprinderi, prin eliminarea tarifelor adesea prohibitive pentru exporturile UE către Mercosur;
•  scuti întreprinderile UE de taxe în valoare de 4 miliarde EUR pe an;
• asigurarea preferințelor comerciale în sectoarele industriale strategice cu zero emisii nete, cum ar fi tehnologiile energiei regenerabile și combustibilii cu emisii reduse de carbon;
• sprijini întreprinderile mici și mijlocii să exporte mai mult prin reducerea birocrației;
• asigurara unui flux eficient, fiabil și durabil de materii prime esențiale pentru tranziția ecologică globală.

Un angajament consolidat privind durabilitatea

Acest acord duce angajamentele UE-Mercosur în materie de durabilitate la nivelul următor prin:

• transformarea Acordului de la Paris într-un element esențial al relației UE-Mercosur;
• angajamente concrete de stopare a defrișărilor;
• angajamente clare și executorii privind dezvoltarea durabilă, inclusiv privind drepturile lucrătorilor și gestionarea durabilă și conservarea pădurilor;
• un rol activ pentru organizațiile societății civile în vederea supravegherii punerii în aplicare a acordului, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului sau problemele de mediu.

„Acesta este un acord reciproc avantajos, care va aduce beneficii semnificative consumatorilor și întreprinderilor, de ambele părți. Ne concentrăm pe echitate și beneficii reciproce. Am ascultat preocupările agricultorilor noștri și am acționat în consecință. Acest acord include garanții solide pentru a vă proteja mijloacele de subzistență. UE-Mercosur este cel mai mare acord încheiat vreodată în ceea ce privește protecția produselor alimentare și a băuturilor din UE. Peste 350 de produse din UE sunt acum protejate de o indicație geografică. În plus, standardele noastre europene în materie de sănătate și alimente rămân de neatins. Exportatorii Mercosur vor trebui să respecte cu strictețe aceste standarde pentru a avea acces pe piața UE. Aceasta este realitatea unui acord care va permite întreprinderilor din UE să economisească taxe de export în valoare de 4 miliarde EUR pe an”, a declarat Ursula von der Leyen.

În plus, sprijinul UE în valoare de 1,8 miliarde EUR va facilita tranziția ecologică și digitală echitabilă în țările Mercosur, ca parte a portalului global.

Acordul UE-Mercosur propus este compus dintr-un pilon politic și de cooperare și un pilon comercial. Încheierea negocierilor constituie primul pas în procesul de încheiere a acordului. Documentele oficiale vor fi publicate online în următoarele zile.

În urma verificării juridice finale de către ambele părți, textul va fi tradus în toate limbile oficiale ale UE și apoi prezentat Consiliului și Parlamentului.

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, face apel către moldovenii cu cetățenie română să voteze responabil pentru un președinte dedicat valorilor democratice și a viitorului în marea familie europeană și se alătură liderilor care o susțin pe candidata USR, Elena Lasconi, în cursa pentru prezidențiale. 

„Începând de astăzi și pe parcursul următoarelor trei zile, îndemn toți moldovenii cu cetățenie română să participe la alegerile prezidențiale din România. Vă încurajez să ieșiți la vot, indiferent că vă aflați în România sau în orice colț al lumii. Votul nostru este un drept, dar și o responsabilitate față de viitorul nostru comun. Să alegem un președinte dedicat valorilor democratice și a viitorului în marea familie europeană. Eu votez Elena Lasconi”, a spus premierul Dorin Recean.

De asemenea, acesta condamnă asaltul asupra democrației din România: „Asaltul asupra democrației care se întâmplă acum în România l-am simțit și noi, în Republica Moldova. Eu votez Elena Lasconi.”

Reamintim că președinta Republicii Moldova Maia Sandu s-a întâlnit joi la București cu candidata pro-europeană la funcția de președinte al României, Lasconi, căreia i-a transmis susținerea explicită la turul al doilea al scrutinului prezidențial.

Legendarul şahist rus Garry Kasparov, contestatar vehement al regiumului Putin, a lansat un mesaj pentru cetățenii români, înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, transmițând acestora să urmeze calea europeană și să îl “respingă” pe candidatul independent Călin Georgescu.

“Aceiași oameni care încalcă acum flagrant suveranitatea României au furat libertatea și un trai decent unei întregi generații de ruși. Ați luptat din greu pentru ca România să devină membră a unei Europe libere, prospere și sigură. Și nu aș vrea să suferiți și să aveți aceeași soartă ca țara mea”, a spus acesta, potrivit Știrile Pro TV.

“Dați-mi voie să spun ceva evident – nu sunt român, sunt rus. Ca rus, nu vreau să mă amestec în treburile interne ale României. Dar ca rus este, de asemenea, responsabilitatea mea să denunț și să resping comportamentul criminal al țării mele. Regimul Putin a desfășurat atacuri cibernetice și operațiuni de influență pe teritoriul României, în sprijinul unui singur candidat și anume Călin Georgescu. Aceiași oameni care încalcă acum flagrant suveranitatea României au furat libertatea și un trai decent unei întregi generații de ruși. Ați luptat din greu pentru ca România să devină membră a unei Europe libere, prospere și sigură. Și nu aș vrea să suferiți și să aveți aceeași soartă ca țara mea. De aceea, vă îndemn să o susțineți pe Lasconi și să-l respingeți pe Georgescu și pe susținătorii lui fasciști și criminali de la Kremlin. Dumnezeu să vă binecuvânteze!”, a fost mesajul celebrului șahist rus Garry Kasparov.

România este în fața unui duel prezidențial echivalent cu un referendum pentru viitorul european și euro-atlantic al țării. Această realitate consemnată în spațiul public românesc este captată în relatările internaționale de presă din Europa și din întreaga lume democratică occidentală cu privire la turul al doilea de scrutin prezidențial, care se va desfășura duminică, 8 decembrie, în România, dar a debutat la urnele deschise peste hotare pentru milioanele de români care au beneficiat de libera circulație conferită de apartenența la Uniunea Europeană și au plecat, din dorință sau de nevoia unui trai mai bun, pentru a-și croi un destin departe de țara natală.

România se află în faţa unui duel prezidenţial sub forma unui referendum privind viitorul Europei: “A rămâne pe calea proeuropeană sau a face un salt în necunoscut, în ceea ce reprezintă o alegere crucială pentru viitorul acestui stat membru al UE şi al NATO, vecin cu Ucraina“, titrează Agenția France Presse.

În faţa candidatului naţionalist anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu, care a luat prin surprindere pe toată lumea ajungând pe primul loc în primul tur, se află Elena Lasconi, primarul de centru-dreapta al unui orășel, Câmpulung-Muscel.

Destinul european și euro-atlantic al României a fost susținut joi seară de câteva mii de români care s-au întrunit în Piața Universității unde în decembrie 1989 mureau români în lupta lor pentru libertate, în timpul Revoluției Române anti-comuniste.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări

Pe cale de consecință, mai multe demersuri publice individuale, inclusiv unul asumat de Calea Europeană în calitate de publicație consacrată valorilor europene și euro-atlantice, au fost îndreptate către Curtea Constituțională a României să ia în considerare noile informații și să asigure ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept. 

Între timp, facțiunile politice pro-europene din Parlament – PSD, PNL, USR, UMDR, împreună cu minoritățile naționale – au semnat o rezoluție pentru o majoritate legislativă pro-europeană echivalentă cu un coridor sanitar în fața avansului euroscepticismului, extremei drepte și mișcărilor pro-ruse și care va la baza unui guvern pro-european, fie el de uniune națională sau nu.

Pe câmpul strategic, România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”. Această poziție, exprimată chiar în timpul reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, a declanșat reacțiile ferme ale principalilor parteneri strategici ai României, Statele Unite și Franța, și a principalului partener economic din UE și NATO, Germania.

Statele Unite s-au declarat “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și au precizat că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. “Orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“, este reperul major din această reacție fără echivoc.

Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România. “Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken.

De la Berlin, Ministerul de Externe german percepe tentativele Rusiei de a influența alegerile din România ca un mod prin care Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO”.

De ce alegerile din România au valoarea incontestabilă a unui referendum pentru NATO și UE? Pentru că alunecarea României într-o ambiguitate față de Rusia este explicată și de Emmanuel Macron, președintele țării care conduce grupul de luptă al NATO din România: “Am decis din prima zi a agresiunii Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, să trimit trupe în România. Am fost primii care am trimis trupe în țara dumneavoastră pentru a proteja acest front. Mă voi exprima foarte clar: Acesta nu este un cec în alb pe care i l-am oferit României. Am oferit susținerea noastră unei țări clar angajate în Uniunea Europeană și NATO. Este important să spunem că dacă cineva care este ambiguu față de Rusia sau pro-rus în exclusivitate va schimba radical politica de securitate a țării voastre“.

Președintele francez a avut o convorbire video cu candidata pro-europeană Elena Lasconi în semn de susținere pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, o susținere care a fost manifestată și de președinta Republicii Moldova Maia Sandu, într-o vizită privată avută joi la București, și de președinta Georgiei, Salome Zourabichvili.