de Mircea Abrudean, Președintele Senatului României1
O discuție pe care am avut-o la începutul procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a adus în prim-plan o comparație interesantă. OCDE este ca o busolă a dezvoltării economice, a standardelor și disciplinei în economie
În 2022, Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu țara noastră, alături de alte cinci state, ulterior fiind adoptată Foaia de parcurs pentru aderare, urmând ca țara noastră să fie evaluată în 25 de Comitete ale Organizației. 4 ani mai târziu, suntem în graficul propus ca țintă de aderare, anul 2026, și mai avem de obținut doar 3 avize formale din cele 25.
Avizele formale pe care le obținem înseamnă că țara noastră reușește să internalizeze instrumentele juridice OCDE la nivelul legislației, politicilor și practicilor interne, un număr de peste 270 de acte și prevederi normative.
Prin urmare, aderarea la OCDE nu va însemna doar aderarea la clubul țărilor care dețin 70% din producția și comerțul mondial și 90% din investițiile directe la nivel mondial. Înseamnă aderarea la un grup de țări care împărtășesc aceleași valori și principii, care cred în democrație, care au o economie de piață deschisă și transparentă și care își conduc economiile după aceleași principii de dezvoltare.
Domeniile în sfera cărora am primit deja avizele formale sunt: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit, Guvernanță Corporativă, Agricultură, Știință și Tehnologie, Statistică, Combaterea Mitei în Operațiunile Economice Internaționale, Produse Chimice și Biotehnologie, Mediu, Afaceri Fiscale, Piețe Financiare și Guvernanță Publică.
Bun. În afara unei legislații aliniate la cele mai înalte și bune practici economice din lume, ce beneficii aduce aderarea la OCDE? În primul rând, există un impact direct – o creștere a investițiilor, o vizibilitate mai mare pe harta investitorilor mondiali, pe care o oferă prezența noastră în OCDE. Apoi, o creștere a ratingului de țară. Înseamnă acces la expertiza OCDE, care este una dintre cele mai bune din lume. Aceasta înseamnă că avem acces la toate studiile, la toate analizele OCDE, care acoperă practic toate domeniile vieții publice. Înseamnă schimb de bune practici. România va putea participa la cele 300 de comitete si comisii OCDE, iar experții români vor putea dialoga și face schimb de idei cu cei din țările OCDE.
OCDE este o organizație care gândește cu premeditare – ca să folosesc titlul unei rubrici din academia Cațavencu de la începuturile ei. Este organizația care încearcă și de multe ori reușește, să abordeze chestiuni globale, înainte ca ele să devină probleme globale.
De exemplu, ca să înțelegem mai bine cum funcționează, principiul poluatorul plătește care a devenit astăzi o normă la nivel internațional (și pe care noi, România, îl cunoaștem prin intermediul legislației UE) reprezintă un efort conceptual și de politici inițiat de Organizație în anii 70. Similar, în prezent, OCDE creează noi trenduri de gândire în domenii avansate, precum inteligența artificială, emisiile cu efect de seră etc.
Tot OCDE este organizația care a gândit mecanismul de impozitare a companiilor multinaționale la nivel global. Se estimează că prin acest mecanism, vor exista câștiguri pentru state de 200 – 300 de miliarde pe an.
Iar instrumentul cel mai cunoscut al OCDE e în domeniul educației – testele PISA. Știm cât de mult contează.
Care este rolul Parlamentului în procesul de aderare la OCDE? Parlamentul are un rol-cheie în procesul de aderare, din punct de vedere al: adoptării modificărilor legislative necesare alinierii la standardele OCDE, în baza evaluării din Comitetele sectoriale – anti-mită, pensiile private; gospodărirea integrată a zonei costiere, guvernanța corporativă, mediu, adoptarea Acordului bilateral de privilegii și imunități OCDE-România, ratificarea Acordului de Aderare la OCDE și a Convenției OCDE, RUTI la Parlament.
De asemenea, Parlamentul joacă rolul de promotor al obiectivului aderării la OCDE, la nivelul opiniei publice din România, inclusiv prin intermediul înființării Comisiei speciale comune pentru aderarea la OCDE.
Sigur, există și contraargumente puternice la aderarea României la OCDE. Contestatarii acestui proces vorbesc despre povara administrativă și economică a „reformelor de fațadă”, adică riscul ca statul să adopte schimbări legislative complexe doar pentru a bifa cerințele tehnice, fără a genera o transformare reală în eficiența serviciilor publice.
Practic, alinierea la standardele OCDE în cele 25 de domenii (comitete) impune costuri imediate pentru bugetul de stat și pentru companii, care trebuie să își schimbe sistemele de raportare și operare. OCDE recomandă adesea măsuri stricte de disciplină fiscală și reducerea datoriei publice, ceea ce poate limita capacitatea Guvernului de a finanța programe sociale sau de a oferi facilități fiscale în perioade de criză.
Dar, dacă privim aceste argumente critice prin prisma beneficiilor structurale pe termen lung, ele pot fi demontate cu ușurință.
Statutul de membru OCDE funcționează ca un certificat de garanție pentru piețele financiare. Acesta reduce prima de risc a țării, permițând României să se împrumute la dobânzi mai mici, ceea ce compensează pe termen lung costurile inițiale de reformă.
De asemenea, cum am mai spus, aderarea este un semnal pentru investitorii strategici că România are un cadru legislativ predictibil și transparent. Aceasta nu doar aduce capital, ci și tehnologie și inovație, elemente esențiale pentru o creștere economică sustenabilă.
Reformele impuse de OCDE (precum digitalizarea și guvernanța corporativă a companiilor de stat) sunt menite să reducă corupția și risipa de bani publici, transformând instituțiile statului în sisteme mai transparente și responsabile în fața cetățenilor.
În concluzie, deși efortul de aliniere este semnificativ, acesta acționează ca o „ancoră instituțională” care forțează modernizarea statului, oferind beneficii economice care depășesc cu mult costurile administrative.
Așadar, aderarea la OCDE reprezintă un instrument concret pentru modernizarea țării, creșterea competitivității și îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor. Implementarea recomandărilor OCDE conduc la un stat mai modern, capabil să răspundă nevoilor reale ale societății.
Implicarea activă în comitetele și grupurile de lucru ale Organizației oferă acces la dialog strategic, crește vizibilitatea internațională a țării și îi consolidează rolul ca actor relevant în formularea politicilor economice și sociale internaționale.
OCDE este uneori prezentată ca fiind un ”NATO economic” – ceea ce cred că e bine în aceste vremuri, mai ales când avem un război la graniță și atâtea provocări cu care ne confruntăm zi de zi.
- Mircea Abrudean este președintele Senatului și senator ales de Cluj.
În prezent, din poziția de senator, este vicepreședintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale.
În perioada iulie 2023-decembrie 2024 a fost secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, perioadă în care a coordonat procesul de aderare a României la OCDE, alături de Ministerul Afacerilor Externe.
Anterior funcției de secretar general, în perioada 2021-2023 a fost șef al Cancelariei prim-ministrului, în 2021, a fost secretar general adjunct al Guvernului României, iar în perioada 2019-2021, prefect al județului Cluj. ↩︎
