Connect with us

ONU

Op-ed | Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga: ”S.O.S. resursele globale comune ale planetei”

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

de Ion I. Jinga, Ambasador, Reprezentant Permanent al României la ONU

Când eram un adolescent dornic să descopere lumea, am învățat alfabetul Morse pentru comunicarea la distanță. În codul Morse, semnalul ce semnifică urgența este o secvență de trei puncte – trei linii – trei puncte, corespunzătoare literelor „SOS“. Folosit inițial pe mare de către navele în pericol, în limba engleză mesajul este asociat expresiei „Save Our Ship“ – „Salvați corabia noastră”. SOS indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate.

Oamenii de știință spun că numărul planetelor din univers ar putea fi 7 x 1020 (7 urmat de 20 de zerouri), însă cele mai multe nu au condiții pentru a susține viața. Planeta Albastră, pe care trăim, beneficiază de o combinație de elemente vitale pentru supraviețuire – pământ, oceane, râuri, păduri, atmosferă, biodiversitate și climă – și ar putea fi, mai degrabă, o anomalie statistică în univers.

Termenul de „Resurse globale comune” – „Global Commons” în limbajul ONU – este folosit pentru a defini acele resurse naturale ale planetei care se află dincolo de limitele suveranității statelor și se referă, în mod tradițional, la oceanul planetar, atmosferă, spațiul extra-atmosferic si continentul Antarctica. Recent, schimbările climatice, biodiversitatea și regiunea Arctică au fost, de asemenea, incluse în categoria „Global Commons”. În ultimii ani, au loc dezbateri dacă Internetul, ca sistem global de computere interconectate prin tehnologii de telecomunicații, face parte din resursele globale comune. Răspunsul pare a fi mai degrabă „Nu”, deoarece rețeaua Internet se află, în mare parte, în proprietate privată (guvernanța Internetului este un subiect în dezbatere). Spațiul cibernetic – „Cyberspace” – poate fi, însă, considerat parte a „Global Commons”, conceptul fiind legat de libertatea de exprimare.

Aproape peste tot în lume resursele naturale sunt supra-exploatate, cu un impact masiv asupra mediului înconjurător. Această realitate este adesea numită „Tragedia resurselor globale comune”. Din 1970 și până astăzi, economia globală a crescut de cinci ori, iar producția de bunuri alimentare cu 300%. În aceeași perioadă, îngrășămintele chimice acumulate în ecosistemele costiere au generat „zone moarte” pe o suprafață totală mai mare decât cea a Marii Britanii. Populația globului se apropie de zece miliarde, iar consumul de alimente este așteptat să crească cu peste 50% până în 2050. Pentru a produce hrana necesară omenirii, se estimează că o suprafață suplimentară de teren de două ori mai mare decât India ar urma să fie transformată în teren agricol. În fiecare an, planeta pierde 10 milioane ha de pădure – o suprafață egală cu cea a Islandei. Despăduririle masive afectează sistemul de apă dulce, diminuează capacitatea pădurilor de a stoca dioxidul de carbon și amplifică consecințele dezastrelor naturale. Penuria de apă ar putea deveni, în curând, o nouă normalitate în multe părți ale lumii, afectând cca. 5,7 miliarde de oameni până în 2050. Afecțiunile cauzate de poluarea aerului produc 6,5 milioane de decese premature în fiecare an.

Datorită încălzirii globale, un milion din cele opt milioane de specii de plante și animale care există pe Pământ riscă să dispară. Avem astăzi în atmosferă cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră din ultimul milion de ani. Un studiu publicat în 2019 de Academia Națională de Științe a Statelor Unite arată că, într-un scenariu cu emisii reduse, până în anul 2100 nivelul oceanului planetar ar crește cu 69 cm, raportat la nivelul din anul 2000, iar dacă emisiile vor fi ridicate, creșterea ar putea fi de 111 cm. Creșterea nivelului oceanelor va face ca numeroase state insulare să dispară de pe hartă. Trăim într-un „sat global”, de aceea nicio țară nu este imună la poluare, degradarea mediului, distrugerea biodiversității, sau răspândirea bolilor infecțioase. În același timp, niciun stat nu dispune de mijloace pentru a rezolva singur astfel de probleme.

Soluția constă în inversarea tendințelor de evoluție a climei, biodiversității și oceanelor și în construirea unei economii globale sustenabile.

Pentru aceasta, sunt necesare schimbări comportamentale și transformări structurale. În iunie 2020, Klaus Schwab, Președintele Executiv al Forumului Economic Mondial (autor al cărții „Cea de-a patra revoluție industrială”), aprecia că: „Pandemia de COVID-19 reprezintă o oportunitate rară și redusă în timp de a reflecta, reimagina și reseta lumea în care trăim, pentru a crea un viitor mai sănătos, mai echitabil și mai prosper”.

Pandemia a demonstrat că acest lucru este posibil atunci când nu mai sunt alte opțiuni. În cazul COVID-19, purtăm mască, ne spălăm pe mâini, păstrăm distanța socială. Pentru a evita „tragedia resurselor globale comune”, va trebui să renunțăm la comportamente nocive în relația cu natura, redusă risipa de hrană și apă, un nivel zero de emisii până în anul 2050.

Sunt necesare și o serie de transformări structurale: decarbonizarea producției de energie, electrificarea transportului și industriei, creșterea eficienței energetice, trecerea de la transportul rutier de mărfuri la cel pe cale ferată și maritim, protejarea pădurilor, refacerea zonelor degradate, oprirea supra-exploatării speciilor, stoparea poluării marine, curățirea oceanelor de plasticul care sufocă viața, amprentă „zero” de carbon la construcțiile noi, economie circulară, folosirea materialelor regenerabile, asimilarea revoluției digitate în viața cotidiană.

Într-un astfel de proiect, contractul social dintre oameni, guverne și marile corporații trebuie să devină mai inclusiv și adaptat noilor realități. Măsurile de creștere a încrederii între state sunt importante nu doar în domeniul securității internaționale, ci și pentru gestionarea resurselor globale comune, iar acest lucru este posibil doar într-o ordine globală bazată pe reguli și pe normele de drept internațional. În această paradigmă, Organizația Națiunilor Unite are un rol-cheie, deoarece construcția unor societăți inclusive și reziliente, care să genereze redresarea ecologică, digitală și sustenabilă a economiei globale și să valorifice avantajele revoluțiilor InfoTech și BioTech, presupune soluții bazate pe multilateralism.

În iunie 2019, peste 50 mari organizații filantropice, de cercetare, mass media și de afaceri din lume au format un parteneriat numit „Alianța pentru Resursele Globale Comune”, cu obiectivul de a crea o rețea de acțiune bazată pe date științifice, pentru protejarea populației și planetei, refacerea resurselor globale comune și promovarea unor schimbări sistemice. 1200 companii s-au alăturat deja acestui proiect. În septembrie 2019, Franța și Germania au lansat „Alianța pentru Multilateralism”, un forum pentru promovarea de soluții comune la provocările globale, prin consolidarea cooperării multilaterale. România s-a alăturat inițiativei în anul 2020.

În februarie 2021, la lansarea raportului Programului ONU pentru Mediu „Să facem pace cu natura”, Secretarul General Antonio Guterres spunea: „Pentru prea mult timp, am purtat un război sinucigaș și fără sens cu natura. Rezultatul îl reprezintă trei crize interconectate: perturbarea mediului, distrugerea biodiversității și poluarea care ne amenință viabilitatea ca specie. Fără ajutorul naturii, nu vom putea prospera, sau chiar supraviețui. Este timpul să reevaluăm și să resetăm relația noastră cu natura. Drumul către economia sustenabilă există, el presupune energie regenerabilă, sisteme de hrană sustenabile și soluții bazate pe natură”.

Epilog. Resursele globale comune au fost multă vreme conceptualizate în termeni financiari. Zeci de ani, omenirea s-a concentrat mai mult pe exploatare și profit, decât pe protecție și conservare. Descoperim acum că suntem o lume mare pe o planetă mică, folosim mai multe resurse decât capacitatea acesteia de regenerare și ne apropiem de punctul dincolo de care întoarcerea nu va mai fi posibilă. Am putea, eventual, supraviețui fără bani dar, cu siguranță, nu și fără ecosisteme capabile să susțină viața. Această realitate reprezintă un semnal SOS ce indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate. Poate că în univers există 7 x 1020 planete, dar Pământul este singura noastră casă și corabia cu care călătorim prin spațiul intergalactic. Protejându-i resursele globale comune, ne protejăm viitorul pe o planetă sustenabilă.

Așa cum remarca Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, de la tribuna Adunării Generale a ONU, în septembrie 2019: „Suntem astăzi, toți, profund interconectați prin guvernanța multilaterală. Soluțiile la aceste provocări economice, sociale și de mediu care se întrepătrund pot fi găsite doar printr-un angajament reînnoit față de multilateralism și o ordine internațională bazată pe reguli, cu ONU în centrul său”.

Promovarea intereselor naționale presupune, deopotrivă, patriotism și cooperare globală. Profesorul Yuval Noah Harari (autorul cărții „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”) argumentează că nu există contradicție între naționalism și globalism: „Naționalism înseamnă să îți iubești compatrioții. Și, în secolul XXI, pentru a proteja siguranța și viitorul compatrioților tăi, trebuie să cooperezi cu străinii. Deci, în secolul XXI, cei care sunt buni naționaliști trebuie să fie și globaliști. Globalism înseamnă un angajament față de anumite reguli globale, reguli care nu neagă unicitatea fiecărei națiuni, ci doar reglementează relațiile dintre națiuni”.

Post Scriptum. La 1 aprilie voi participa, alături de alți ambasadori la ONU, la o conversație deschisă, în nume personal, despre „Resursele globale comune în secolul XXI”.

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului.

ONU

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban: Patrimoniul românesc este o realitate vie. România este prezentă în patrimoniul universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale

Published

on

© Ludovic Orban/ Facebook

România este mândră să contribuie la lupta constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanității, fiind pe listele patrimoniului universal cu opt obiective și ansambluri cultural-istorice și naturale, dar și cu șapte tradiții pe lista patrimoniului intangibil, a precizat marți președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la aderarea țării noastre la UNESCO, potrivit Agerpres.

”În noiembrie 1945, într-o lume care începea reconstrucţia după devastarea şi traumele provocate de cel de al doilea război mondial, constituirea UNESCO era una dintre cele mai importante manifestări ale voinţei umanităţii de a-şi construi un viitor mai bun: <<dacă războaiele se nasc în mintea oamenilor, atunci în mintea oamenilor trebuie construită protejarea păcii>>. Cu această convingere, cu afirmarea acestui principiu s-a pornit la drum în urmă cu 75 de ani. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Cultură şi Ştiinţă (UNESCO) este expresia celor mai nobile idealuri care fundamentează sistemul Naţiunilor Unite: asigurarea păcii şi cooperării internaţionale prin acces la educaţie, eliminarea discriminărilor sociale, protejarea patrimoniului cultural şi natural, încurajarea comunicării şi schimburilor ştiinţifice”, a precizat Orban, la masa rotundă ”Patrimoniul mondial UNESCO din România – provocări şi soluţii”, organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Președintele Camerei Deputaților a amintit că România a devenit parte parte a acestei organizaţii în urmă cu 65 de ani, în iulie 1956, la zece ani de la fondarea acesteia.

”România este mândră să contribuie la această luptă constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanităţii. Astăzi suntem prezenţi în listele patrimoniului universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale şi cu 7 tradiţii înscrise în lista patrimoniului intangibil. Este rezultatul muncii specialiştilor care au cercetat şi au realizat documentaţia complexă necesară în procesul de nominalizare şi este, de asemenea, rezultatul implicării comunităţilor locale. Să le mulţumim pentru eforturile pe care de decenii le fac pentru a obţine recunoaşterea cuvenită patrimoniului nostru cultural”, a adăugat Orban.

Acesta și-a exprimat speranța ca dezbaterile de anul acesta să ducă la soluții mai bune și eficiente pentru valorificarea patrimoniului și pentru dezvoltarea obiectivelor organizației.

”Material sau non-material, patrimoniul românesc este o realitate vie, care conectează prezentul cu valorile venite din trecut. Voi urmări cu mare interes dezbaterile din anul acesta şi sper ca ele să conducă la soluţii mai bune şi mai eficiente atât pentru valorificarea patrimoniului cât şi pentru dezvoltarea altor obiective ale organizaţiei, pentru educaţie, cultură şi ştiinţă în România”, a conchis preşedintele Camerei Deputaţilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, a participat la o reuniune în vederea accelerării procesului de identificare a unor soluții globale la pandemia COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a participat marți la reuniunea de informare online pentru ambasadori și diplomați acreditați la ONU, privind activitatea Lancet COVID-19 Commission, creată în iulie 2020 în vederea accelerării procesului de identificare a unor soluții globale, echitabile și de durată la pandemia de COVID-19,  informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

Discuțiile s-au concentrat asupra situației actuale generate de pandemie și a principalelor provocări: accesul universal la vaccinuri și tratamente; condiții sigure pentru reluarea muncii, a activităților școlare și călătoriilor; implicații financiare și fiscale globale ale pandemiei; rolul diplomației globale în combaterea pandemiei.

Evenimentul a fost găzduit de Reprezentantul Permanent al Columbiei la ONU, ambasadorul Guillermo Fernandez de Soto Valderrama și Profesorul Jeffrey D. Sachs, unul dintre cei mai apreciați experți la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile, Președinte al organizației UN Sustainable Development Solutions Network și al Lancet COVID-19 Commission.

„Fiind rezultatul interconectării globale, consecințele pandemiei de COVID-19 pot fi gestionate doar folosind avantajele interconectării globale: coordonarea politicilor de răspuns, maximizarea beneficiilor oferite de statutul de membru în diferite organizații internaționale, schimbul de informații și bune practici, distribuția pe scară largă a vaccinurilor și tratamentelor, cooperarea tehnologică”, a declarat ambasadorul României la ONU. 

„În centrul eforturilor de diminuare a efectelor pandemiei trebuie să se afle încrederea în instituții, în guverne, în parteneri și interlocutorii internaționali. Absența încrederii subminează răspunsul sistemelor de sănătate publică, amenință coeziunea socială, incită la violență și conflict și alimentează dezinformarea. Mai multă încredere înseamnă mai multă cooperare și mai puține conflicte”, a adăugat acesta. 

Diplomatul român a opinat, totodată, că diplomația păstrează un rol central în aceste demersuri: “Sperăm că această criză se va încheia curând, însă nu există dubii că efectele sale vor rămâne prezente pe termen lung. Revoluția digitală și folosirea tehnologiilor disruptive fac acum parte din viața cotidiană a oamenilor, iar viitorul se va baza tot mai mult pe conectivitate, rețele fluide și colaborare. Ca practicanți ai relațiilor internaționale, diplomații au datoria fundamentală de a reprezenta interesele țărilor lor”.

Mai mult, ambasadorul a subliniat faptul că peste tot în lume, oamenii se află în competiție, stabilesc ierarhii de putere și caută prestigiu; în același timp, resursele naturale sunt supra-exploatate, cu costuri enorme pentru mediul înconjurător, punând în pericol viitorul generațiilor următoare. De aceea, diplomația globală trebuie să se bazeze pe un recurs comun la rațiune.

„În primul rând, trebuie să fim conștienți că acțiunile noastre au capacitatea de a afecta întreaga planetă. În al doilea rând,  trebuie redus potențialul de conflict rezultat din așa-numita tragedie a resurselor globale comune. În al treilea rând, indiferent cum vom modifica structurile de guvernanță globală, obiectivul general trebuie să fie sustenabilitatea. Și, în al patrulea rând, acțiunile noastre trebuie să se bazeze pe date riguroase; adevărul științific nu dispare dacă ne facem că nu îl vedem – din contră, consecințele sale devin mai acute”, a punctat Ion Jinga.

În final, ambasadorul a amintit că miercuri, 7 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, președintele României, Klaus Iohannis, găzduiește la București un eveniment organizat împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, pe tema „Schimbările climatice, relația om – natură și sănătatea publică”, obiectivul fiind generarea unei dezbateri cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice, relația dintre degradarea mediului înconjurător și apariția pandemiilor, precum și măsuri pentru a întări reziliența sistemului românesc de sănătate în fața acestor provocări. 

Continue Reading

ONU

Reprezentantul Permanent al României la ONU a pledat pentru protejarea resurselor de apă la reuniunea ONU la nivel înalt pe tema „Implementarea obiectivelor privind apa ale Agendei 2030”

Published

on

În cadrul reuniunii ONU la nivel înalt cu tema „Implementarea obiectivelor privind apa ale Agendei 2030”, desfășurată la New York, Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, a subliniat luni  rolul critic pe care apa îl are pentru existența tuturor formelor de viață, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Amintind sărbătorirea, în aceeași zi, a Zilei Mondiale a Apei,  a remarcat că: „”Apă” este sinonim cu ”viață”, dar accesul la apă este astăzi pus în pericol la nivel global, datorită cererii tot mai mari și degradării resurselor – consecințe ale schimbărilor climatice, poluării și distrugerii biodiversității. Lipsa apei poate deveni în curând noul normal în multe părți ale lumii”, 

Diplomatul român a exemplificat cu o serie de date recente: „În prezent, 785 milioane de oameni nu au acces la servicii de bază ce implică apa, iar două miliarde nu au acces la servicii de salubritate. Până în anul 2040, unul din patru copii sub 18 ani din întreaga lume – circa 600 de milioane – vor trăi în zone cu deficit ridicat de apă. Până în 2050, lipsa apei poate afecta 5,7 miliarde de oameni. Peste 90% din dezastrele naturale sunt legate de apă, iar frecvența în creștere a inundațiilor amenință să contamineze numeroase facilități de aprovizionare cu apă potabilă”.

Referindu-se la implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a subliniat că apa și sistemele de salubritate sunt teme transversale pentru cei trei piloni ai ONU – pacea și securitatea, drepturile omului, dezvoltarea – iar apa este necesară nu doar pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 6 (ODD6 – apă curată și sisteme de salubritate pentru toți), ci și pentru îndeplinirea a aproape tuturor celorlalte obiective ale Agendei 2030, de la sănătatea globală la securitatea alimentară.

În acest context, a notat importanța asigurării unor ecosisteme de apă reziliente și durabile, a rezervelor sigure de apă și serviciilor de salubritate pentru prevenirea și combaterea pandemiilor: „Apa și salubritatea au un rol cheie în combaterea pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, trei miliarde de oameni – 40% din populația globului – nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini acasă. Aceste reflecții sunt bazate pe o realitate amară, iar răspunsul se află în mâinile noastre. Avem acum șansa de a corecta această situație și există conștientizarea publică a nevoii de acțiune”. 

Subliniind contribuția României la transpunerea angajamentelor politice internaționale în implementare concretă, a arătat că: „România este pe deplin angajată în eforturile globale privind soluționarea acestor provocări. În perioada în care România a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene, Consiliul a adoptat un set de concluzii pe tema „Către o Uniune tot mai sustenabilă până în anul 2030”. România este un participant activ la lucrările Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, precum și în cadrul Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării. În 2016, țara mea a cosponsorizat rezoluția 71/222 a Adunării Generale a ONU privind implementarea Decadei de Acțiune a Apei (2018-2028), iar în 2019, România a deținut președinția Strategiei UE pentru fluviul Dunărea”.   

Ambasadorul Jinga a menționat, totodată, parteneriatul dintre România și Centrul Regional al ONU pentru Diplomație Preventivă în Asia Centrală, contribuția financiară acordată de țara noastră pentru implementarea proiectului „Întărirea cooperării pentru utilizarea în comun a apelor transfrontaliere în bazinul Mării Aral”, precum și faptul că România a alocat 10% din Planul Național 2020 pentru cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară țărilor mici insulare în curs de dezvoltare (Small Island Developing States – SIDS), cofinanțând proiecte menite să îmbunătățească securitatea în domeniul apei, conservarea biodiversității și pregătirea împotriva dezastrelor în Tuvalu, Vanuatu și Palau, și a donat contribuții voluntare Agenției privind managementul de urgență a dezastrelor în Caraibi și Alianței statelor mici insulare (AOSIS).

Acesta a încheiat arătând că: „Acum este momentul să acționăm, pentru a inversa ciclul de declin pe care obiceiurile noastre cumulate l-au indus resurselor de apă. Așa cum spunea cel de-al 35-lea președinte al SUA, John F. Kennedy: „Cu toții ne tragem din mare. Și este un fapt biologic interesant că noi toți avem în vene exact același procent de sare care există în apa oceanului. Avem sare în sângele nostru, în sudoarea noastră, în lacrimile noastre. Suntem legați de ocean. Și când ne întoarcem la mare, ne întoarcem acolo de unde am venit””.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA10 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța17 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ18 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ18 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending