Connect with us

ONU

Op-ed | Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga: ”S.O.S. resursele globale comune ale planetei”

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

de Ion I. Jinga, Ambasador, Reprezentant Permanent al României la ONU

Când eram un adolescent dornic să descopere lumea, am învățat alfabetul Morse pentru comunicarea la distanță. În codul Morse, semnalul ce semnifică urgența este o secvență de trei puncte – trei linii – trei puncte, corespunzătoare literelor „SOS“. Folosit inițial pe mare de către navele în pericol, în limba engleză mesajul este asociat expresiei „Save Our Ship“ – „Salvați corabia noastră”. SOS indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate.

Oamenii de știință spun că numărul planetelor din univers ar putea fi 7 x 1020 (7 urmat de 20 de zerouri), însă cele mai multe nu au condiții pentru a susține viața. Planeta Albastră, pe care trăim, beneficiază de o combinație de elemente vitale pentru supraviețuire – pământ, oceane, râuri, păduri, atmosferă, biodiversitate și climă – și ar putea fi, mai degrabă, o anomalie statistică în univers.

Termenul de „Resurse globale comune” – „Global Commons” în limbajul ONU – este folosit pentru a defini acele resurse naturale ale planetei care se află dincolo de limitele suveranității statelor și se referă, în mod tradițional, la oceanul planetar, atmosferă, spațiul extra-atmosferic si continentul Antarctica. Recent, schimbările climatice, biodiversitatea și regiunea Arctică au fost, de asemenea, incluse în categoria „Global Commons”. În ultimii ani, au loc dezbateri dacă Internetul, ca sistem global de computere interconectate prin tehnologii de telecomunicații, face parte din resursele globale comune. Răspunsul pare a fi mai degrabă „Nu”, deoarece rețeaua Internet se află, în mare parte, în proprietate privată (guvernanța Internetului este un subiect în dezbatere). Spațiul cibernetic – „Cyberspace” – poate fi, însă, considerat parte a „Global Commons”, conceptul fiind legat de libertatea de exprimare.

Aproape peste tot în lume resursele naturale sunt supra-exploatate, cu un impact masiv asupra mediului înconjurător. Această realitate este adesea numită „Tragedia resurselor globale comune”. Din 1970 și până astăzi, economia globală a crescut de cinci ori, iar producția de bunuri alimentare cu 300%. În aceeași perioadă, îngrășămintele chimice acumulate în ecosistemele costiere au generat „zone moarte” pe o suprafață totală mai mare decât cea a Marii Britanii. Populația globului se apropie de zece miliarde, iar consumul de alimente este așteptat să crească cu peste 50% până în 2050. Pentru a produce hrana necesară omenirii, se estimează că o suprafață suplimentară de teren de două ori mai mare decât India ar urma să fie transformată în teren agricol. În fiecare an, planeta pierde 10 milioane ha de pădure – o suprafață egală cu cea a Islandei. Despăduririle masive afectează sistemul de apă dulce, diminuează capacitatea pădurilor de a stoca dioxidul de carbon și amplifică consecințele dezastrelor naturale. Penuria de apă ar putea deveni, în curând, o nouă normalitate în multe părți ale lumii, afectând cca. 5,7 miliarde de oameni până în 2050. Afecțiunile cauzate de poluarea aerului produc 6,5 milioane de decese premature în fiecare an.

Datorită încălzirii globale, un milion din cele opt milioane de specii de plante și animale care există pe Pământ riscă să dispară. Avem astăzi în atmosferă cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră din ultimul milion de ani. Un studiu publicat în 2019 de Academia Națională de Științe a Statelor Unite arată că, într-un scenariu cu emisii reduse, până în anul 2100 nivelul oceanului planetar ar crește cu 69 cm, raportat la nivelul din anul 2000, iar dacă emisiile vor fi ridicate, creșterea ar putea fi de 111 cm. Creșterea nivelului oceanelor va face ca numeroase state insulare să dispară de pe hartă. Trăim într-un „sat global”, de aceea nicio țară nu este imună la poluare, degradarea mediului, distrugerea biodiversității, sau răspândirea bolilor infecțioase. În același timp, niciun stat nu dispune de mijloace pentru a rezolva singur astfel de probleme.

Soluția constă în inversarea tendințelor de evoluție a climei, biodiversității și oceanelor și în construirea unei economii globale sustenabile.

Pentru aceasta, sunt necesare schimbări comportamentale și transformări structurale. În iunie 2020, Klaus Schwab, Președintele Executiv al Forumului Economic Mondial (autor al cărții „Cea de-a patra revoluție industrială”), aprecia că: „Pandemia de COVID-19 reprezintă o oportunitate rară și redusă în timp de a reflecta, reimagina și reseta lumea în care trăim, pentru a crea un viitor mai sănătos, mai echitabil și mai prosper”.

Pandemia a demonstrat că acest lucru este posibil atunci când nu mai sunt alte opțiuni. În cazul COVID-19, purtăm mască, ne spălăm pe mâini, păstrăm distanța socială. Pentru a evita „tragedia resurselor globale comune”, va trebui să renunțăm la comportamente nocive în relația cu natura, redusă risipa de hrană și apă, un nivel zero de emisii până în anul 2050.

Sunt necesare și o serie de transformări structurale: decarbonizarea producției de energie, electrificarea transportului și industriei, creșterea eficienței energetice, trecerea de la transportul rutier de mărfuri la cel pe cale ferată și maritim, protejarea pădurilor, refacerea zonelor degradate, oprirea supra-exploatării speciilor, stoparea poluării marine, curățirea oceanelor de plasticul care sufocă viața, amprentă „zero” de carbon la construcțiile noi, economie circulară, folosirea materialelor regenerabile, asimilarea revoluției digitate în viața cotidiană.

Într-un astfel de proiect, contractul social dintre oameni, guverne și marile corporații trebuie să devină mai inclusiv și adaptat noilor realități. Măsurile de creștere a încrederii între state sunt importante nu doar în domeniul securității internaționale, ci și pentru gestionarea resurselor globale comune, iar acest lucru este posibil doar într-o ordine globală bazată pe reguli și pe normele de drept internațional. În această paradigmă, Organizația Națiunilor Unite are un rol-cheie, deoarece construcția unor societăți inclusive și reziliente, care să genereze redresarea ecologică, digitală și sustenabilă a economiei globale și să valorifice avantajele revoluțiilor InfoTech și BioTech, presupune soluții bazate pe multilateralism.

În iunie 2019, peste 50 mari organizații filantropice, de cercetare, mass media și de afaceri din lume au format un parteneriat numit „Alianța pentru Resursele Globale Comune”, cu obiectivul de a crea o rețea de acțiune bazată pe date științifice, pentru protejarea populației și planetei, refacerea resurselor globale comune și promovarea unor schimbări sistemice. 1200 companii s-au alăturat deja acestui proiect. În septembrie 2019, Franța și Germania au lansat „Alianța pentru Multilateralism”, un forum pentru promovarea de soluții comune la provocările globale, prin consolidarea cooperării multilaterale. România s-a alăturat inițiativei în anul 2020.

În februarie 2021, la lansarea raportului Programului ONU pentru Mediu „Să facem pace cu natura”, Secretarul General Antonio Guterres spunea: „Pentru prea mult timp, am purtat un război sinucigaș și fără sens cu natura. Rezultatul îl reprezintă trei crize interconectate: perturbarea mediului, distrugerea biodiversității și poluarea care ne amenință viabilitatea ca specie. Fără ajutorul naturii, nu vom putea prospera, sau chiar supraviețui. Este timpul să reevaluăm și să resetăm relația noastră cu natura. Drumul către economia sustenabilă există, el presupune energie regenerabilă, sisteme de hrană sustenabile și soluții bazate pe natură”.

Epilog. Resursele globale comune au fost multă vreme conceptualizate în termeni financiari. Zeci de ani, omenirea s-a concentrat mai mult pe exploatare și profit, decât pe protecție și conservare. Descoperim acum că suntem o lume mare pe o planetă mică, folosim mai multe resurse decât capacitatea acesteia de regenerare și ne apropiem de punctul dincolo de care întoarcerea nu va mai fi posibilă. Am putea, eventual, supraviețui fără bani dar, cu siguranță, nu și fără ecosisteme capabile să susțină viața. Această realitate reprezintă un semnal SOS ce indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate. Poate că în univers există 7 x 1020 planete, dar Pământul este singura noastră casă și corabia cu care călătorim prin spațiul intergalactic. Protejându-i resursele globale comune, ne protejăm viitorul pe o planetă sustenabilă.

Așa cum remarca Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, de la tribuna Adunării Generale a ONU, în septembrie 2019: „Suntem astăzi, toți, profund interconectați prin guvernanța multilaterală. Soluțiile la aceste provocări economice, sociale și de mediu care se întrepătrund pot fi găsite doar printr-un angajament reînnoit față de multilateralism și o ordine internațională bazată pe reguli, cu ONU în centrul său”.

Promovarea intereselor naționale presupune, deopotrivă, patriotism și cooperare globală. Profesorul Yuval Noah Harari (autorul cărții „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”) argumentează că nu există contradicție între naționalism și globalism: „Naționalism înseamnă să îți iubești compatrioții. Și, în secolul XXI, pentru a proteja siguranța și viitorul compatrioților tăi, trebuie să cooperezi cu străinii. Deci, în secolul XXI, cei care sunt buni naționaliști trebuie să fie și globaliști. Globalism înseamnă un angajament față de anumite reguli globale, reguli care nu neagă unicitatea fiecărei națiuni, ci doar reglementează relațiile dintre națiuni”.

Post Scriptum. La 1 aprilie voi participa, alături de alți ambasadori la ONU, la o conversație deschisă, în nume personal, despre „Resursele globale comune în secolul XXI”.

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului.

ONU

Secretarul general al ONU atrage atenția că ”omenirea se află la o neînțelegere distanță de distrugere nucleară” și face apel la o lume fără arme nucleare: Norocul nu este o strategie

Published

on

© Antonio Guterres/ Facebook

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras luni atenția că ”omenirea se află la o singură neînțelegere, la o singură eroare de calcul distanță de distrugere nucleară”.

În cadrul unui discurs susținut în debutul unei conferințe a statelor semnatare a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), oficialul Națiunilor Unite a apreciat că acest moment de ”pericol nuclear” nu a mai fost întâlnit de la ”apogeul Războiului Rece” încoace, făcând trimitere la criza rachetelor din Cuba, din 1962, potrivit Politico Europe. 

”Am fost extraordinar de norocoşi până în prezent. Dar şansa nu este o strategie, nici un scut pentru a împiedica tensiunile geopolitice să degenereze în conflict nuclear”, a declarat Antonio Guterres, conform Agerpres

Astfel, acesta a lansat astfel un apel la adresa statelor să ”consolideze și să reformeze” tratatul și le-a îndemnat să continue să lucreze pentru o lume fără arme nucleare, deoarece aceasta este ”singura garanție” că acestea nu vor fi folosite.

La rândul său, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a făcut apel la continuarea dezarmării nucleare, în ciuda tensiunilor geopolitice în creștere și a incertitudinii globale, potrivit Deutsche Welle.

”Acest obiectiv poate părea îndepărtat, având în vedere situația actuală în care se află lumea, dar nu trebuie să îl pierdem niciodată din vedere”, a declarat aceasta.

Germania și alte 15 țări au lansat 22 de propuneri de dezarmare nucleară.

În același timp, premierul nipon, Fumio Kishida, a îndemnat toate puterile nucleare să se comporte ”responsabil” în eforturile de neproliferare, într-un moment în care calea către o lume fără arme nucleare a devenit mult mai dificil.

Conferința privind Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu doi ani, dar a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

Tratatul care a intrat în vigoare în 1970, face obiectul unei revizuiri periodice, o dată la cinci ani și este destinat să  prevină proliferarea armelor nucleare și să promoveze dezarmarea nucleară, precum și utilizarea pașnică a energiei nucleare.

Evenimentul are loc în contextul în care cresc îngrijorările legate de dezvoltarea rapidă a arsenalului nuclear de către China și de răspândirea tehnologiei nucleare, în special în Iran și Coreea de Nord.

India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord nu fac parte din pactul semnat de 191 de state. Toate cele cinci mari puteri nucleare, Regatul Unit, Rusia, Franța, China și Statele Unite fac parte din NPT, în timp ce Coreea de Nord s-a retras în 2003.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și ONU condamnă atacul rusesc asupra portului Odesa. Josep Borrell: Demonstrează disprețul total al Rusiei față de angajamentele internaționale

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană condamnă ferm atacul cu rachete rusești asupra portului maritim din Odesa, port crucial pentru punerea în aplicare a acordului semnat în ajun la Istanbul ce vizează reluarea exporturilor de cereale ucrainene, a transmis sâmbătă șeful diplomației europene, Josep Borrell.

„Lovirea unei ţinte esenţiale pentru exportul de cereale la o zi după semnarea acordurilor de la Istanbul este deosebit de condamnabilă şi demonstrează încă o dată dispreţul total al Rusiei faţă de dreptul şi angajamentele internaţionale”, a scris Josep Borrell,  pe Twitter.

De asemenea, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat „fără echivoc” atacul cu rachete semnalat sâmbătă împotriva portului ucrainean Odesa, transmite presa internațională și Agerpres

„Deplina implementare a acordului de către Federaţia Rusă, Ucraina şi Turcia este imperativă. De aceste produse este nevoie disperată pentru a răspunde crizei alimentare globale şi a uşura suferinţa a milioane de oameni în nevoie pe glob”, se arată într-un comunicat al Organizației Națiunilor Unite. 

Autorităţile ucrainene au raportat sâmbătă un atac rusesc asupra portului comercial din Odesa, un punct cheie pentru exportul de cereale prin Marea Neagră.

„Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului”, a anunţat Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram, scrie Agerpres.

Ucraina și Rusia au semnat vineri două acorduri separate cu Turcia și ONU pentru a permite exportul a milioane de cereale prin porturile blocate de la Marea Neagră, evitând astfel o catastrofă alimentară la nivel global.

Kievul a refuzat să semneze direct textul cu Moscova, care s-a angajat la un acord identic cu Ankara şi secretarul general al ONU. 

Continue Reading

ONU

Ucraina și Rusia au semnat acorduri cu Turcia și ONU pentru a relua exportul cerealelor prin porturile ucrainene. Antonio Guterres: A apărut o lumină călăuzitoare în Marea Neagră

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Ucraina și Rusia au semnat două acorduri separate cu Turcia și ONU pentru a permite exportul a milioane de cereale prin porturile blocate de la Marea Neagră, evitând astfel o catastrofă alimentară la nivel global, anunță The Guardian.

Kievul a refuzat să semneze direct textul cu Moscova, care s-a angajat la un acord identic cu Ankara şi secretarul general al ONU, potrivit Agerpres.

La ceremonia ce a avut loc la Palatul Dolmabahçe din Istanbul, au participat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, care a jucat un rol cheie în timpul lunilor de negocieri tensionate.

”Astăzi a apărut o lumină călăuzitoare în Marea Neagră, lumina călăuzitoare a speranței, a posibilității care a adus ușurare într-o lume care are nevoie de ea mai mult ca niciodată. Mulțumesc foarte mult reprezentanților Rusiei și Ucrainei. Ați depășit obstacolele și ați lăsat deoparte diferențele pentru a deschide calea unei inițiative care va servi intereselor comune ale tuturor. Promovarea umanității a fost forța motrice a acestor discuții. Întrebarea nu a fost ce este bine pentru o parte sau pentru cealaltă. Accentul a fost pus pe ceea ce contează cel mai mult pentru oamenii din lumea noastră. Și să nu existe nicio îndoială – acesta este un acord pentru lume. Acesta va aduce ușurare pentru țările în curs de dezvoltare aflate în pragul falimentului și pentru cei mai vulnerabili oameni aflați în pragul foametei și va contribui la stabilizarea prețurilor mondiale la alimente”, a fost mesajul transmis de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, după încheierea acestei înțelegeri care dă speranță că va asigura trecerea cerealelor și a bunurilor esențiale, precum uleiul de floarea-soarelui, prin trei porturi ucrainene, inclusiv Odesa, chiar dacă războiul continuă și face victime și produce distrugeri în alte părți ale țării. 

Acordul prevedere, de asemenea, asigurarea trecerii, în siguranță, a îngrășămintelor rusești, esențiale pentru a asigura un randament ridicat al culturilor, în contextul eforturilor de atenuare a crizei alimentare globale provocate de invazia rusă în Ucraina.

Oficialii ONU și-au exprimat optimismul că transporturile ar putea începe chiar de sâmbătă, cu speranța de a atinge în câteva săptămâni nivelurile de export de dinainte de război din cele trei porturi ucrainene – o rată de 5 milioane de tone metrice de cereale pe lună.

Potrivit oficialilor ONU, acordul încheiat între Kiev și Moscova prevede:

  • O coaliție formată din personal turc, ucrainean și al ONU va monitoriza încărcarea cerealelor pe nave în porturile ucrainene înainte de a naviga pe o rută planificată în prealabil prin Marea Neagră, puternic minate de forțele ucrainene și rusești;
  • Navele-pilot ucrainene vor ghida navele comerciale care transportă cereale pentru a naviga prin zonele minate din jurul coastei, folosind o hartă a canalelor sigure furnizată de partea ucraineană;
  • Navele vor traversa apoi Marea Neagră spre strâmtoarea Bosfor din Turcia, fiind monitorizate îndeaproape de un centru comun de coordonare din Istanbul, care va conține reprezentanți ai ONU, Ucrainei, Rusiei și Turciei;
  • Navele care intră în Ucraina vor fi inspectate sub supravegherea aceluiași centru comun de coordonare pentru a se asigura că nu transportă arme sau articole care ar putea fi folosite pentru a ataca partea ucraineană;
  • Părțile rusă și ucraineană au convenit să nu atace niciuna dintre navele comerciale sau porturile angajate în această inițiativă, în timp ce în porturile ucrainene vor fi prezenți observatori ONU și turci pentru a delimita zonele protejate de acord.

În aceeași intervenție mai sus amintită, secretarul general al ONU a subliniat că un astfel de acord între două țări, una dintre ele invadată de cealaltă, este ”fără precedent”.

Într-o primă reacție, Uniunea Europeană, prin vocea președintelui Consiliului European, Charles Michel, a salutat acest acord, punctând că ”securitatea alimentară globală este o prioritate pentru UE”.

”Salut acordul de deblocare a Mării Negre pentru exporturile de cereale din Ucraina. De acest acord pot beneficia milioane de oameni din întreaga lume. Punerea în aplicare strictă a acordului este acum extrem de importantă pentru ca acesta să funcționeze”, a mai precizat oficialul european, mulțumind Turciei pentru implicare.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.7 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending