Connect with us

ONU

Op-ed | Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga: ”S.O.S. resursele globale comune ale planetei”

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

de Ion I. Jinga, Ambasador, Reprezentant Permanent al României la ONU

Când eram un adolescent dornic să descopere lumea, am învățat alfabetul Morse pentru comunicarea la distanță. În codul Morse, semnalul ce semnifică urgența este o secvență de trei puncte – trei linii – trei puncte, corespunzătoare literelor „SOS“. Folosit inițial pe mare de către navele în pericol, în limba engleză mesajul este asociat expresiei „Save Our Ship“ – „Salvați corabia noastră”. SOS indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate.

Oamenii de știință spun că numărul planetelor din univers ar putea fi 7 x 1020 (7 urmat de 20 de zerouri), însă cele mai multe nu au condiții pentru a susține viața. Planeta Albastră, pe care trăim, beneficiază de o combinație de elemente vitale pentru supraviețuire – pământ, oceane, râuri, păduri, atmosferă, biodiversitate și climă – și ar putea fi, mai degrabă, o anomalie statistică în univers.

Termenul de „Resurse globale comune” – „Global Commons” în limbajul ONU – este folosit pentru a defini acele resurse naturale ale planetei care se află dincolo de limitele suveranității statelor și se referă, în mod tradițional, la oceanul planetar, atmosferă, spațiul extra-atmosferic si continentul Antarctica. Recent, schimbările climatice, biodiversitatea și regiunea Arctică au fost, de asemenea, incluse în categoria „Global Commons”. În ultimii ani, au loc dezbateri dacă Internetul, ca sistem global de computere interconectate prin tehnologii de telecomunicații, face parte din resursele globale comune. Răspunsul pare a fi mai degrabă „Nu”, deoarece rețeaua Internet se află, în mare parte, în proprietate privată (guvernanța Internetului este un subiect în dezbatere). Spațiul cibernetic – „Cyberspace” – poate fi, însă, considerat parte a „Global Commons”, conceptul fiind legat de libertatea de exprimare.

Aproape peste tot în lume resursele naturale sunt supra-exploatate, cu un impact masiv asupra mediului înconjurător. Această realitate este adesea numită „Tragedia resurselor globale comune”. Din 1970 și până astăzi, economia globală a crescut de cinci ori, iar producția de bunuri alimentare cu 300%. În aceeași perioadă, îngrășămintele chimice acumulate în ecosistemele costiere au generat „zone moarte” pe o suprafață totală mai mare decât cea a Marii Britanii. Populația globului se apropie de zece miliarde, iar consumul de alimente este așteptat să crească cu peste 50% până în 2050. Pentru a produce hrana necesară omenirii, se estimează că o suprafață suplimentară de teren de două ori mai mare decât India ar urma să fie transformată în teren agricol. În fiecare an, planeta pierde 10 milioane ha de pădure – o suprafață egală cu cea a Islandei. Despăduririle masive afectează sistemul de apă dulce, diminuează capacitatea pădurilor de a stoca dioxidul de carbon și amplifică consecințele dezastrelor naturale. Penuria de apă ar putea deveni, în curând, o nouă normalitate în multe părți ale lumii, afectând cca. 5,7 miliarde de oameni până în 2050. Afecțiunile cauzate de poluarea aerului produc 6,5 milioane de decese premature în fiecare an.

Datorită încălzirii globale, un milion din cele opt milioane de specii de plante și animale care există pe Pământ riscă să dispară. Avem astăzi în atmosferă cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră din ultimul milion de ani. Un studiu publicat în 2019 de Academia Națională de Științe a Statelor Unite arată că, într-un scenariu cu emisii reduse, până în anul 2100 nivelul oceanului planetar ar crește cu 69 cm, raportat la nivelul din anul 2000, iar dacă emisiile vor fi ridicate, creșterea ar putea fi de 111 cm. Creșterea nivelului oceanelor va face ca numeroase state insulare să dispară de pe hartă. Trăim într-un „sat global”, de aceea nicio țară nu este imună la poluare, degradarea mediului, distrugerea biodiversității, sau răspândirea bolilor infecțioase. În același timp, niciun stat nu dispune de mijloace pentru a rezolva singur astfel de probleme.

Soluția constă în inversarea tendințelor de evoluție a climei, biodiversității și oceanelor și în construirea unei economii globale sustenabile.

Pentru aceasta, sunt necesare schimbări comportamentale și transformări structurale. În iunie 2020, Klaus Schwab, Președintele Executiv al Forumului Economic Mondial (autor al cărții „Cea de-a patra revoluție industrială”), aprecia că: „Pandemia de COVID-19 reprezintă o oportunitate rară și redusă în timp de a reflecta, reimagina și reseta lumea în care trăim, pentru a crea un viitor mai sănătos, mai echitabil și mai prosper”.

Pandemia a demonstrat că acest lucru este posibil atunci când nu mai sunt alte opțiuni. În cazul COVID-19, purtăm mască, ne spălăm pe mâini, păstrăm distanța socială. Pentru a evita „tragedia resurselor globale comune”, va trebui să renunțăm la comportamente nocive în relația cu natura, redusă risipa de hrană și apă, un nivel zero de emisii până în anul 2050.

Sunt necesare și o serie de transformări structurale: decarbonizarea producției de energie, electrificarea transportului și industriei, creșterea eficienței energetice, trecerea de la transportul rutier de mărfuri la cel pe cale ferată și maritim, protejarea pădurilor, refacerea zonelor degradate, oprirea supra-exploatării speciilor, stoparea poluării marine, curățirea oceanelor de plasticul care sufocă viața, amprentă „zero” de carbon la construcțiile noi, economie circulară, folosirea materialelor regenerabile, asimilarea revoluției digitate în viața cotidiană.

Într-un astfel de proiect, contractul social dintre oameni, guverne și marile corporații trebuie să devină mai inclusiv și adaptat noilor realități. Măsurile de creștere a încrederii între state sunt importante nu doar în domeniul securității internaționale, ci și pentru gestionarea resurselor globale comune, iar acest lucru este posibil doar într-o ordine globală bazată pe reguli și pe normele de drept internațional. În această paradigmă, Organizația Națiunilor Unite are un rol-cheie, deoarece construcția unor societăți inclusive și reziliente, care să genereze redresarea ecologică, digitală și sustenabilă a economiei globale și să valorifice avantajele revoluțiilor InfoTech și BioTech, presupune soluții bazate pe multilateralism.

În iunie 2019, peste 50 mari organizații filantropice, de cercetare, mass media și de afaceri din lume au format un parteneriat numit „Alianța pentru Resursele Globale Comune”, cu obiectivul de a crea o rețea de acțiune bazată pe date științifice, pentru protejarea populației și planetei, refacerea resurselor globale comune și promovarea unor schimbări sistemice. 1200 companii s-au alăturat deja acestui proiect. În septembrie 2019, Franța și Germania au lansat „Alianța pentru Multilateralism”, un forum pentru promovarea de soluții comune la provocările globale, prin consolidarea cooperării multilaterale. România s-a alăturat inițiativei în anul 2020.

În februarie 2021, la lansarea raportului Programului ONU pentru Mediu „Să facem pace cu natura”, Secretarul General Antonio Guterres spunea: „Pentru prea mult timp, am purtat un război sinucigaș și fără sens cu natura. Rezultatul îl reprezintă trei crize interconectate: perturbarea mediului, distrugerea biodiversității și poluarea care ne amenință viabilitatea ca specie. Fără ajutorul naturii, nu vom putea prospera, sau chiar supraviețui. Este timpul să reevaluăm și să resetăm relația noastră cu natura. Drumul către economia sustenabilă există, el presupune energie regenerabilă, sisteme de hrană sustenabile și soluții bazate pe natură”.

Epilog. Resursele globale comune au fost multă vreme conceptualizate în termeni financiari. Zeci de ani, omenirea s-a concentrat mai mult pe exploatare și profit, decât pe protecție și conservare. Descoperim acum că suntem o lume mare pe o planetă mică, folosim mai multe resurse decât capacitatea acesteia de regenerare și ne apropiem de punctul dincolo de care întoarcerea nu va mai fi posibilă. Am putea, eventual, supraviețui fără bani dar, cu siguranță, nu și fără ecosisteme capabile să susțină viața. Această realitate reprezintă un semnal SOS ce indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate. Poate că în univers există 7 x 1020 planete, dar Pământul este singura noastră casă și corabia cu care călătorim prin spațiul intergalactic. Protejându-i resursele globale comune, ne protejăm viitorul pe o planetă sustenabilă.

Așa cum remarca Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, de la tribuna Adunării Generale a ONU, în septembrie 2019: „Suntem astăzi, toți, profund interconectați prin guvernanța multilaterală. Soluțiile la aceste provocări economice, sociale și de mediu care se întrepătrund pot fi găsite doar printr-un angajament reînnoit față de multilateralism și o ordine internațională bazată pe reguli, cu ONU în centrul său”.

Promovarea intereselor naționale presupune, deopotrivă, patriotism și cooperare globală. Profesorul Yuval Noah Harari (autorul cărții „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”) argumentează că nu există contradicție între naționalism și globalism: „Naționalism înseamnă să îți iubești compatrioții. Și, în secolul XXI, pentru a proteja siguranța și viitorul compatrioților tăi, trebuie să cooperezi cu străinii. Deci, în secolul XXI, cei care sunt buni naționaliști trebuie să fie și globaliști. Globalism înseamnă un angajament față de anumite reguli globale, reguli care nu neagă unicitatea fiecărei națiuni, ci doar reglementează relațiile dintre națiuni”.

Post Scriptum. La 1 aprilie voi participa, alături de alți ambasadori la ONU, la o conversație deschisă, în nume personal, despre „Resursele globale comune în secolul XXI”.

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului.

ONU

Ursula von der Leyen, nemulțumită de rezultatele COP27: ”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră”

Published

on

© captură video/ EBS - European Commission

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat nemulțumirea față de rezultatele Conferinței anuale a ONU privind combaterii schimbărilor climatice, apreciind că ”marchează un mic pas către justiția climatică, dar este nevoie de mult mai mult pentru planetă”.

”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră. Mă bucur că COP27 a deschis un nou capitol privind finanțarea pierderilor și pagubelor și a pus bazele unei noi metode de solidaritate între cei care au nevoie și cei care sunt în măsură să ajute. Reconstruim încrederea. Acest lucru este esențial pentru a merge mai departe, deoarece nu poate exista nicio acțiune durabilă împotriva schimbărilor climatice fără justiție climatică. Uniunea Europeană este deja principalul contribuabil la nivel mondial în ceea ce privește finanțarea internațională pentru climă și sunt mulțumită că ne-am confirmat angajamentul de a-i sprijini pe cei mai vulnerabili printr-o primă contribuție”, a reacționat von der Leyen la finalul reuniunii COP27, desfășurată la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

Aceasta a deplâns faptul că angajamentul de a menține temperatura globală sub 1,5 grade Celsius ”nu s-a materializat în angajamentul principalilor emițători mondiali de a elimina treptat combustibilii fosili și nici în noi angajamente privind atenuarea schimbărilor climatice”.

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Continue Reading

ONU

După negocieri lungi și dificile, COP27 s-a încheiat în Egipt cu un acord pentru sprijinirea țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții pentru reducerea emisiilor

Published

on

© COP27/ Twitter

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră, anunță AFP, citat de Agerpres.

După mai mult de două săptămâni, COP27 s-a încheiat cu o întârziere de o zi față de calendarul prevăzut, fapt ce face din această reuniune una dintre cele mai lungi conferințe din serie.

”Nu a fost ușor”, dar ”în final ne-am îndeplinit misiunea”, a subliniat președintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

”Trebuie să reducem drastic emisiile acum – şi este o problemă la care COP nu a răspuns”, a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

La rândul său, Uniunea Europeană, prin vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului verde european, și-a exprimat ”dezamăgirea” față acordul privind emisiile. Acesta a punctat că au fost făcute sacrificii pentru a obține un acord referitor la pierderi și daune, conform The Guardian.

”Prietenii sunt prieteni dacă îți spun și ceea ce nu vrei să auzi. Aseară, discuțiile noastre au intrat în impas. Au existat prea multe încercări de a reveni chiar și asupra a ceea ce am convenit la Glasgow. Lupta ambițioasă pentru un viitor mai bun nu s-a încheiat încă. De fapt, abia a început. Știm că costul inacțiunii este mult mai mare decât cel al acțiunii. Ar fi trebuit să facem mult mai mult. Cetățenii noștri se așteaptă ca noi să conducem. Aceasta înseamnă o reducere mult mai rapidă a emisiilor”, a precizat Timmermans la finalul reuniunii.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius.

Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.

Continue Reading

ONU

Acordul privind exportul de cereale ucrainene, prelungit până în luna martie a anului viitor, anunță ONU și Zelenski

Published

on

© Administrația prezidențială ucraineană

Acordul privind exportul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră a fost prelungit cu aproximativ patru luni (120 de zile), a anunțat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

La rândul său, într-o declarație, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, salutat acceptul ”tuturor părților” de a reînnoi înțelegerea, informează Politico Europe.

O persoană familiarizată cu negocierile a declarat că acordul va fi reînnoit exact în aceleași condiții care au fost convenite în iulie. Miercuri, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a exprimat încrederea că acordul va continua.

Ucraina a făcut presiuni pentru a extinde domeniul și durata de aplicare a înțelegerii, în timp ce Rusia a făcut presiuni pentru mai multă flexibilitate pentru propriile sale exporturi de alimente și îngrășăminte.

În declarația sa, Guterres a spus că ”Organizația Națiunilor Unite este, de asemenea, pe deplin angajată în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente și îngrășăminte din Federația Rusă”.

Acordul de deblocare a porturilor ucrainene, în contextul războiului pe care Rusia îl poartă în această țară, a fost negociat de ONU și Turcia în cursul verii. Inițiativa – formată, din punct de vedere tehnic, din două acorduri, fiecare sprijinind exporturile de alimente ale Ucrainei și Rusiei – urma să expire sâmbătă, iar Rusia a amenințat în repetate rânduri că ieși din această înțelegere, suspendând chiar participarea sa pentru câteva zile la începutul acestei luni.

Prelungirea cu patru luni a acordului este o veste bună pentru cele mai sărace țări din lume, multe dintre acestea depinzând de fluxurile neîngrădite de cereale din Ucraina, dar aceasta fixează un nou termen politic în martie, anul viitor, pentru a-l extinde din nou.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA3 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL17 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA22 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.22 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending