Connect with us

BUSINESS

Operatiunea privind dezvoltarea structurilor de sprijin a afacerilor de interes national si international- Poli de Competitivitate se va lansa in anul 2012

Published

on

 

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, prin Operatiunea 1.3.1, sprijina infrastructurile de afaceri de dimensiuni nationale sau internationale, POLI DE COMPETITIVITATE.

Bugetul disponibil este de 60 milioane de euro. Valoarea totala a unui proiect trebuie sa se situeze in limitele: minim 20 milioane de lei- maxim 80 milioane de lei (echivalentul a aproximativ minim 5 milioane de euro si maxim 20 milioane euro). Valoarea cumulata a asistentei nerambursabile reprezinta 50% din valoarea totala a proiectului.

Ce se finanteaza?

Pachete integrate de proiecte depuse de catre polii de competitivitate existenti sau potentiali din Romania. Un pachet integrat contine: strategia de dezvoltare a polului de competitivitate, documentele de constituire a polului, fisele proiectelor componente si 4 cereri de finantare (proiect de investitii; proiect de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI); 2 proiecte soft, din care 1 proiect aferent managementului polului si monitorizarii implementarii strategiei).

Calitatea de pol de competitivitate este dovedita de urmatoarele elemente:

–          Componenta (cel putin doua tipuri de entitati- intreprinderi si organisme/ organizatii de cercetare/ universitati)

–          Asocierea (o persoana juridica sau o entitate care functioneaza pe baza unui acord formal de asociere semnat de membrii polului)

–          Strategia de dezvoltare a polului (insusita formal de catre toti membrii).

Care sunt tipurile de proiecte eligibile?

A. Proiecte de investitii in infrastructura de afaceri;

B. Proiecte „soft” cum ar fi:

  • Programe de formare de interes comun pentru membrii polului; Programe de diseminare si informare; Schimb de bune practici; Programe de mentoring si/sau coaching; Transfer de know-how; Seminarii si workshop-uri de interes comun pentru polul de competitivitate – prin activitati de: formare, consultanta, participarea IMM-urilor la targuri, studii tehnice de fezabilitate, proprietate industriala pentru IMM-uri, inchirierea de personal cu inalta calificare;
  • Programe privind managementul polului care cuprind activitatea administrativa a entitatii de reprezentare a polului de competitivitate, de monitorizare a implementarii pachetului de proiecte aprobat spre finantare, a implementarii strategiei de dezvoltare a polului, etc.

C. Proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare.

Care sunt beneficiarii eligibili?

Membrii ai polilor de competitivitate organizati astfel:

–          Societati comerciale;

–          Organizatii neguvernamentale care au activitati economice si/ sau reprezinta mediul de afaceri;

–          Entitati infiintate in baza Legii 151/ 1998 prin legea 315/ 2004 privind dezvoltarea regionala;

–          Universitati;

–          Organisme/ organizatii de cercetare;

–          Asocieri ale membrilor polilor de competitivitate.

Ce tipuri de activitati se finanteaza?

In cadrul acestei operatiuni sunt eligibile urmatoarele activitati:

–          Coordonare, monitorizare si raportare privind implementarea proiectelor si realizarea strategiilor;

–          Activitati privind functionarea polilor de competitivitate;

–          Instruire, consultanta, pregatirea proiectelor, asistenta de specialitate, participarea la reuniuni, targuri, conferinte, simpozioane in tara si in Europa;

–          Activitati ce contribuie la optimizarea implementarii proiectelor si a strategiilor: comunicare, construire de imagine (branding) la nivel national si european, mediatizarea proiectelor si a rezultatelor, intarirea cooperarii cu parteneri interni si europeni;

–          Activitati de marketing a rezultatelor proiectelor.

Care sunt cheltuielile eligibile?

–          Cheltuieli cu activitati de coordonare, monitorizare si raportare privind implementarea proiectelor la nivelul polilor de competitivitate;

–          Cheltuieli cu chirii, salarii si utilitati;

–          Cheltuieli cu activitati de instruire, consultanta, pregatirea proiectelor, asistenta de specialitate, participarea la reuniuni, targuri, conferinte, simpozioane in tara si in Europa, la nivelul polilor de competitivitate;

–          Cheltuieli cu activitati ce contribuie la optimizarea implementarii proiectelor si strategiilor de dezvoltare cum ar fi: comunicare, branding la nivel national si european, mediatizarea proiectelor si a rezultatelor;

–          Cheltuieli cu realizarea si implementarea strategiilor de marketing a rezultatelor proiectelor implementate de polii de competitivitate;

–          Cheltuieli aferente pregatirii documentatiilor tehnice, obtinerii avizelor si acordurilor, racordarea la utilitati, drumuri de acces si racordarea la infrastructura de transport.

In septembrie anul curent a fost publicat spre consultare Ghidul Solicitantului pentru Operatiunea 1.3.1 <Dezvoltarea structurilor de sprijin a afacerilor de interes national si international- Poli de competitivitate>. Totodata, a fost creat un forum de discutii pe marginea draftului ghidului. Propunerile in vederea imbunatatirii ghidului si eventualele solicitari de clarificari se pot trimite pe forumul: www.polidecompetitivitate.archidata.it

Andreea CONSTANTIN

Sursa foto: juridic.bvbusinessconsulting.ro

BUSINESS

Klaus Iohannis îi încurajează pe investitorii francezi să vină în România: Țara noastră se află, alături de Franța, în topul creșterii economice estimate în UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi că prognozele arată că, pentru România, anul 2021 oferă semnale dintre cele mai încurajatoare, arătând că ţara noastră se află, alături de Franţa, în topul creşterii economice estimate în Uniunea Europeană.

Șeful statului a adresat un mesaj prezentat de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în deschiderea Forumului Economic Franco-Român, organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România şi de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

“Anul 2020 a fost pentru întreaga planetă anul pandemiei de COVID-19, o perioadă în care economiile tuturor statelor au experimentat o criză fără precedent. Deşi cauzele crizei au fost sanitare, nu economice, în fapt, această criză a presupus noi provocări, a subliniat nevoia de stabilitate la nivel global şi a accentuat importanţa rezilienţei sistemelor publice şi a economiei. În prezent, pe fondul rezultatelor campaniilor ample de vaccinare, demarate la începutul anului 2021 la nivel european şi naţional, vedem că pandemia se atenuează şi viaţa socio-economică îşi reia treptat cursul. Prognozele arată că multe state membre vor reuşi să atingă, până la sfârşitul acestui an, nivelul PIB-ului de dinaintea pandemiei. Pentru România, 2021 oferă semnale dintre cele mai încurajatoare, ţara noastră aflându-se, alături de Franţa, în topul creşterii economice estimate în Uniunea Europeană”, a spus președintele.

Şeful statului a subliniat că pandemia a pus o “uriaşă presiune pe bugetele publice, prin cheltuieli extraordinare şi măsuri de sprijin pentru mediul privat” şi că “în gestionarea acestor efecte, la acest moment, redevin primordiale responsabilitatea şi perseverenţa în efortul de consolidare fiscală şi de revenire la sustenabilitate”.

“Ne aflăm astăzi într-un punct de cotitură pentru viitorul nostru economic. Un proverb francez spune că “Nu are rost să alergi, trebuie să pleci la timp”. Pentru România, acel timp este anul acesta, când începem reconstrucţia pe baze solide, prin reforme şi investiţii consistente. Vrem ca România să exploateze pe deplin oportunităţile la care avem acces, prin valorificarea unui volum de fonduri europene fără precedent. Implicarea în diverse formate de cooperare şi atragerea de noi investiţii străine, corelate cu o viitoare strategie naţională de creştere a exporturilor, sunt doar câteva exemple ale modului în care statul poate sprijini în continuare mediul de afaceri”, a punctat Iohannis.

Şeful statului a menționat că Franţa a fost întotdeauna un partener privilegiat al României în plan european şi global, indicând că dimensiunea economică a Parteneriatului strategic cu această ţară trebuie dezvoltată cât mai consistent, atât în plan bilateral, cât şi în ceea ce priveşte cooperarea la nivel european, în dosare importante pentru viitorul Uniunii.

El a evocat domenii de cooperare precum energia, industria aeronautică şi cea de apărare, dar şi agricultura, industriile inteligente, cercetarea şi inovarea.

Totodată, președintele le-a transmis oamenilor de afaceri că business-urile acestora pot deveni mai competitive pe plan regional prin dezvoltarea sau relocarea de investiţii în România, prin integrarea noilor tehnologii şi prin inovare.

“Economia României beneficiază de avantajele unui mediu de afaceri atractiv şi competitiv în plan fiscal, cu forţă de muncă bine pregătită. Lecţiile generate de pandemie vor contribui, cu siguranţă, la modul în care va arăta Europa de mâine, însă nu doar acestea trebuie să prefigureze economia viitorului. Ca parte a familiei europene, avem priorităţi comune, care pot fi atinse prin reforme sustenabile şi investiţii inteligente: mai mult, mai bine, mai orientat spre viitor. Dacă 2020 a fost anul pandemiei, sunt convins că 2021 va fi anul recuperării şi al rezilienţei”, a conchis Iohannis. 

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale lui 2021 de la 690 de milioane de euro la 578 de milioane de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale acestui an, la 578 milioane de euro, comparativ cu 690 milioane de euro în perioada similară din 2020, conform datelor Băncii Naţionale a României.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 578 milioane euro (comparativ cu 690 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 823 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 245 milioane euro”, se menţionează într-un comunicat al BNR, informează Agerpres.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut, în primele două luni din 2021, cu 10%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 803 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 803 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 10,94 milioane de dolari, de 6,5 ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-februarie 2020, de 1,68 milioane dolari.

În funcţie de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în februarie 2021 au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (31,6% din total), în activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (19,54%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (18,3%).

La finele lunii februarie 2021, în România existau 231.779 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,941 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.749 (capital subscris de 3,86 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,153 miliarde de dolari, în 5.543 de firme.

Citiți și Raport privind investițiile străine directe: Este nevoie de o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Un “raport privind Investițiile Străine Directe în România“, întocmit în septembrie 2020 de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), indică faptul că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.

Raportul relevă, în egală măsură, că România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de investiții străine directe (ISD) la nivel global, adică 81,12 miliarde de euro în anul 2018.

Din volumul total de investiții străine directe aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, România a atras doar 5%.

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR: Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia

Published

on

© ccir.ro

Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia, a afirmat joi președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Șeful CCIR a avut joi o întrevedere cu Keisuke Mizuno, prilejuită de încheierea mandatului oficialului nipon ca director general al Japan External Trade Organization (JETRO) România, iar în cadrul aceleiași întâlniri, a fost prezentat noul director general al JETRO România, Shigeyo Nishizawa, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR și JETRO România au dezvoltat, în ultimii cinci ani, o relație interinstituțională foarte activa, concretizată printr-o serie de evenimente comune, precum: edițiile din 2017 și 2020 a „Parts & Components Procurement Exhibition”, misiunile economice japoneze în România din 2018 și misiunea economică organizată de CCIR la Tokyo și Osaka, în noiembrie 2019.

„Japonia este un partner economic esențial pentru România, fiind una dintre puținele state G20 care nu este membră a Uniunii Europene cu care am reușit să avem o balanță comercială excedentară. Astfel, ca urmare a intrării în vigoare, de la 1 februarie 2019, a Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia (EPA), exporturile României au crescut cu 62% la nivelul lunii noiembrie 2020, raportat la perioada similară din 2019. Un exemplu elocvent, în sensul relațiilor economice foarte bune dintre cele două state, îl reprezintă recenta înființare a unei sucursale japoneze pentru operatiuni de logistică în Portul Constanța, precum și faptul că  terminalul de containere din același port a fost construit pe baza finanțării primite de la Banca Japoniei”, a precizat președintele CCIR, Mihai Daraban.

La finalul mandatului, Keisuke Mizuno a apreciat în mod deosebit parteneriatul cu CCIR, desfășurat timp de peste cinci ani, subliniind profesionalismul, seriozitatea și implicarea instituției în promovarea intereselor mediului de afaceri din România.

Totodată, noul director general JETRO România, Shigeyo Nishizawa a asigurat partea română că va acționa intens pentru o dezvoltare continuă a relațiilor comerciale dintre cele două state, valorificând poziţia CCIR de reprezentant de vârf al comunităţii de business din ţara noastră, conchide sursa citată.

Bucureștiul și Tokyo sunt în negocieri avansate pentru lansarea, anul acesta, a documentului fondator al Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, marcând astfel și centenarul relațiilor diplomatice.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care a împlinit doi ani de la intrarea în vigoare la 1 februarie, este unul dintre cele mai importante acorduri ale Uniunii Europene. Împreună, UE și Japonia reprezintă un sfert din PIB-ul mondial, iar comerțul bilateral atinge aproximativ 170 miliarde de euro pe an. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA10 mins ago

UE își intensifică eforturile pentru a opri răspândirea pestei porcine africane în Europa prin extinderea campaniei sale la alte nouă țări, inclusiv România

ROMÂNIA11 mins ago

România vinde Irlandei 700.000 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. Premierul Irlandei: O veste fantastică și un impuls pentru campania noastră de vaccinare

POLITICĂ44 mins ago

Klaus Iohannis a vizitat Parcul Natural Comana: Să conştientizăm importanţa extraordinară a acţiunilor care combat schimbările climatice și să protejăm mediul

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis, despre eventuale restricții pentru persoanele nevaccinate: Nu putem să învingem pandemia prin discriminare, ci prin vaccinare

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu atenționează: 50% din fondurile alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare sunt încă necheltuite. Ele pot fi accesate până în 2023

U.E.2 hours ago

Jumătate din populația UE a fost imunizată complet împotriva COVID-19. România, printre țările membre cu cea mai scăzută rată de vaccinare

NATO2 hours ago

NATO a furnizat materiale medicale și echipamente pentru forțele afgane angajate în lupte împotriva talibanilor: Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă

SUA2 hours ago

Joe Biden promite că SUA vor fi „arsenalul de vaccinuri” al lumii în lupta cu COVID-19

U.E.3 hours ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu Josep Borrell: UE este solidară cu România după atacul asupra navei petroliere “Mercer Street”

U.E.3 hours ago

Ministrul german de finanțe, Olaf Scholz: După inundațiile majore, efortul total de reconstrucție al Germaniei va costa peste șase miliarde de euro

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending