În contextul crizei umanitare majore cu care se confruntă Afganistanul, UE a lansat proiecte în valoare de 268,3 milioane de euro, intensificând sprijinul vital pentru populația afgană, informează Comisia Europeană, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Sprijinul UE se concentrează pe menținerea educației, pe susținerea mijloacelor de trai și pe protejarea sănătății publice, inclusiv pentru refugiați, migranți și persoane strămutate în interiorul țării. Acesta este canalizat prin intermediul agențiilor Organizației Națiunilor Unite care lucrează în Afganistan (UNICEF, PAM, PNUD, UNHCR, OMS, OIM) și beneficiază direct de populația afgană. Două proiecte sprijină apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile.

Educație, sănătate, mijloace de trai

Șapte proiecte ale UE, în valoare totală de 186 milioane de euro, sprijină sănătatea, educația și mijloacele de subzistență pentru afgani și vor fi puse în aplicare prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Programului Alimentar Mondial (PAM).

• Sprijin de urgență în numerar pentru profesori pentru a susține învățarea copiilor în școlile publice – Acest proiect de 50 de milioane de euro, implementat de UNICEF, va oferi celor aproximativ 194 000 de profesori din sistemul public din întreaga țară un sprijin de urgență în numerar de aproximativ 90 de euro pe lună, timp de două luni, în timpul iernii grele. De acest lucru vor beneficia indirect peste 8,8 milioane de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
• Sprijin pentru mesele școlare pentru fete și băieți – implementat de PAM în colaborare cu UNICEF, acest proiect de 11 milioane de euro va asigura furnizarea de alimente la școală și pentru a fi luate acasă pentru băieții și fetele din școala primară. Pentru fetele din ciclul secundar, UE va sprijini, de asemenea, transferuri de numerar pentru gospodăriile acestora, condiționate de prezența la școală a fetelor.
• Atenuarea efectelor asupra sănătății cauzate de urgența COVID-19 în Afganistan – un sprijin de 10 milioane de euro din partea UE va îmbunătăți testarea, supravegherea și facilitățile spitalicești pentru a face față COVID-19, prin intermediul OMS.
• Atenuarea efectelor pandemiei COVID-19 prin îmbunătățirea accesului la nutriție, apă, salubritate și igienă, precum și prin prevenirea violenței bazate pe gen – Acest proiect în valoare de 25 de milioane de euro va atenua efectele COVID-19 asupra sănătății și nutriției femeilor și copiilor din Afganistan, prin intermediul UNICEF.
• Acțiuni în vederea eradicării poliomielitei, care încă mai există în Afganistan – Acest proiect de 25 de milioane de euro, implementat de UNICEF și OMS, va permite achiziționarea de vaccinuri împotriva poliomielitei și alte măsuri.
• Sprijin alimentar și în numerar pentru muncă în valoare de 50 de milioane de euro – În colaborare cu PAM, UE va spori securitatea alimentară pentru aproximativ 450 000 de persoane care primesc alimente sau numerar atunci când participă la programe de muncă pentru a stimula producția de alimente.
• Susținerea mijloacelor de subzistență, în special pentru femei – În colaborare cu PNUD, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va permite ca aproximativ 23 000 de antreprenori, în principal femei, să primească sprijin tehnic și/sau financiar pentru a-și dezvolta și extinde afacerile.

Deplasările forțate și migrația

UE a lansat alte cinci proiecte în valoare totală de 79 milioane de euro pentru a aborda problema deplasărilor forțate și a migrației în Afganistan, Iran, Pakistan și Asia Centrală, în colaborare cu UNICEF, UNHCR, PNUD, OIM și Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC).

• Copii afgani în mișcare afectați de migrația neregulamentară – implementat de UNICEF, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va sprijini în special copiii neînsoțiți din Afganistan, contribuind la măsuri de protecție, servicii de bază și reintegrare. De asemenea, va avea ca scop asigurarea accesului egal la educație, protecție, sănătate și nutriție pentru copiii și tinerii afgani strămutați, familiile acestora și comunitățile gazdă vulnerabile, precum și sprijinirea familiilor îndatorate, reducând numărul de familii care își retrag copiii de la școală sau care optează pentru căsătoria copiilor.
• Sprijin pentru refugiații afgani și persoanele strămutate în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – Acest proiect în valoare de 34 de milioane de euro, pus în aplicare de ICNUR, va avea ca scop să permită soluții durabile pentru afganii aflați în mișcare, inclusiv îmbunătățirea accesului la servicii de bază, creșterea autonomiei economice și protecția.
• Sprijin pentru afganii strămutați în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – implementat de OIM, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va îmbunătăți accesul la sănătate și educație și va crea oportunități economice pentru afganii vulnerabili și pentru comunitățile care îi găzduiesc în Iran, Pakistan și Tadjikistan, cu accent pe nevoile specifice ale femeilor și fetelor.
• Sprijin pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă din Iran – În cooperare cu Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), acest proiect al UE în valoare de 14 milioane de euro va spori accesul la drepturi, protecție și servicii esențiale pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă ale acestora, precum și îmbunătățirea mijloacelor de trai și a accesului la venituri durabile. Proiectul va permite, în special, construirea și echiparea de săli de clasă și de unități sanitare.
• Consolidarea capacităților regiunii Surkhandarya din Uzbekistan pentru educarea și formarea cetățenilor afgani – Acest proiect de 1 milion de euro, implementat de PNUD, va spori oportunitățile de educație pentru cetățenii afgani, cu un accent deosebit pe tineri și femei.

În plus, UE își sporește sprijinul acordat apărătorilor afgani ai drepturilor omului aflați în pericol și organizațiilor societății civile în această perioadă foarte dificilă, prin două proiecte în valoare de 3,3 milioane EUR.

Alte proiecte în toate aceste sectoare urmează să fie lansate în lunile următoare.

Adoptarea şi implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din Uniunea Europeană este un obiectiv prioritar pentru România, susţine ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Într-un comunicat al ministerului, acesta a anunțat că țara noastră va pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), desfăşurată marţi, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce a oferit ocazia prezentării priorităților pe care aceasta le are în cele șase luni de mandat. 

”Europa a reușit să își revină după cea mai gravă criză economică din 1929 încoace. Am luat măsurile potrivite la momentul potrivit. Cu toate acestea, criza ne-a arătat că este necesar să construim un nou model economic, bazat pe autonomie strategică. Ce fel de Europă dorim să construim? Ne dorim o Europă independentă, capabilă să își apere valorile, să promoveze investițiile în inovare și în tehnologiile-cheie și să protejeze mediul. Vrem să construim un nou model bazat pe o creștere durabilă”, a fost mesajul transmis de Bruno Le Maire, ministrul francez a economiei, finanțelor și redresării, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Astfel, miniştrii de Finanţe au fost invitaţi să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar şi necesitatea transpunerii în legislaţia UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaţionale agreate în Cadrul Incluziv al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activităţile globale ale multinaţionalelor.

Regulile vizează toate grupurile mari, naţionale sau internaţionale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an şi care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Miniştrii au discutat, de asemenea, despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creşterii Durabile 2022 şi Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022.

În egală măsură, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.

Comisia Europeană a publicat marți un set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare. Publicația prezintă cele mai bune practici pentru a sprijini instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare în UE în vederea protejării valorilor lor fundamentale, inclusiv a libertății academice, a integrității și a autonomiei instituționale, precum și pentru a-și proteja personalul, studenții, rezultatele cercetării și activele.

Rețelele internaționale de cooperare academică și tehnologică joacă un rol esențial în găsirea de soluții la provocările noastre globale. În același timp, extinderea activităților implică o serie de riscuri și provocări pe care actorii din domeniul cercetării și inovării trebuie să le ia în considerare.

„Publicația de astăzi oferă un set de instrumente care poate ajuta instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare din UE să elaboreze o strategie cuprinzătoare de abordare a riscurilor și provocărilor din străinătate, care acoperă domenii-cheie de atenție grupate în patru categorii: valori, guvernanță, parteneriate și securitate cibernetică”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Împreună cu statele membre și cu partenerii din domeniul cercetării și inovării din întreaga Europă, am elaborat un set de instrumente utile pentru a ne ajuta să ne protejăm valorile fundamentale, rezultatele esențiale ale cercetării și activele intelectuale. Creșterea gradului de conștientizare și punerea în aplicare a măsurilor preventive sunt esențiale pentru a face față amenințărilor de intruziune străină care vizează vulnerabilități critice și se extind la toate activitățile de cercetare, domeniile științifice, rezultatele cercetării, cercetătorii și inovatorii.

Lista neexhaustivă a posibilelor măsuri de atenuare poate ajuta actorii din domeniul cercetării și inovării să elaboreze o abordare cuprinzătoare pentru a face față ingerințelor străine, care poate cuprinde patru etape: sensibilizare, prevenire, răspuns și redresare, asigurând un echilibru între reducerea riscurilor și consolidarea rezilienței, asigurând în același timp capacități eficiente de răspuns și de redresare.

Publicația este realizată în colaborare cu statele membre și cu părțile interesate din domeniul cercetării și inovării și contribuie la acțiunea privind libertatea academică din cadrul Agendei de Politici a Spațiului European de Cercetare.

Astfel cum se prevede în comunicarea “Abordarea globală a cercetării și inovării”, UE urmărește o agendă pozitivă de parteneriat care abordează diferențele într-un mod constructiv.