Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina după ce Consiliul a adoptat, astăzi, măsurile de asistență în cadrul Facilității Europene pentru Pace (FEP). Totodată, alte trei măsuri au fost adoptate în sprijinul Libanului, Mauritaniei și în sprijinul desfășurării Forței de apărare a Rwandei în Mozambic.

„Facilitatea Europeană pentru Pace continuă să dea dovadă de flexibilitate și eficacitate în ceea ce privește răspunsul la nevoile partenerilor noștri. Astăzi, am adoptat cinci noi măsuri de asistență pentru a sprijini Bosnia și Herțegovina, Georgia, Liban, Mauritania și desfășurarea de forțe din Rwanda în Mozambic”, a declarat  Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.

Aceste noi măsuri de asistență sporesc sprijinul pe care UE îl acordă în prezent țărilor partenere din Africa, Parteneriatul Estic și Balcanii de Vest și extind aria geografică a FEP la vecinătatea sudică.

Bosnia și Herțegovina

Consiliul a adoptat o măsură de asistență în valoare de 10 milioane de euro în beneficiul Forțelor Armate ale Bosniei și Herțegovinei (AFBiH). Această decizie face parte din activitatea UE de consolidare în continuare a angajamentului său în materie de securitate cu partenerii săi din Balcanii de Vest.

Măsura de asistență din cadrul FEP va consolida capacitățile AFBiH prin îmbunătățirea și modernizarea echipamentului brigăzii sale de sprijin tactic. Prin furnizarea de echipamente adecvate, măsura de asistență le va ajuta, de asemenea, să contribuie la misiunile și operațiunile militare PSAC ale UE. Aceasta va permite, de asemenea, desfășurarea rapidă și durabilă a batalionului desemnat de NATO, fie ca parte a unei misiuni sau operațiuni PSAC a UE, fie în cadrul unor formate precum cele ale Organizației Națiunilor Unite, NATO, OSCE și, în cele din urmă, va contribui la protecția populației civile.

Măsura de asistență va finanța echipamente de teren, instrumente-cheie pentru geniul militar și material CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear).

Asistența a fost solicitată de ministrul afacerilor externe al Bosniei și Herțegovinei în iunie 2022.

Georgia

Consiliul a adoptat, de asemenea, o măsură de asistență în valoare de 20 milioane de euro în beneficiul forțelor de apărare georgiene.

Măsura de asistență va consolida capacitățile serviciilor medicale militare, logistice, de inginerie și de apărare cibernetică ale Forțelor de Apărare georgiene, prin furnizarea de echipamente neletale, bunuri și servicii relevante, inclusiv formare legată de echipamente.

În plus, va completa măsura de asistență în valoare de 12,75 milioane de euro adoptată în decembrie 2021, care consolidează capacitățile Forțelor de Apărare georgiene.

Cea mai recentă măsură de asistență este o dovadă în plus a angajamentului UE de a consolida capacitățile Georgiei în scopul sporirii securității, stabilității și rezilienței sale naționale.

Președintele chinez, Xi Jinpin, l-a asigurat joi pe președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită la Beijing, că ”nu există conflicte strategice” între China și Uniunea Europeană și că ambele părți trebuie să-și consolideze comunicarea și să coopereze mai bine în domeniul macroeconomic, conform EFE, citat de Agerpres.

”Nu există niciun conflict strategic între China şi UE. Trebuie să ne consolidăm coordonarea în sfera macroeconomică, să garantăm împreună un lanţ de aprovizionare stabil, să construim motoare pentru economia digitală sau pentru protejarea mediului înconjurător şi să pariem împreună pe noile energii sau pe inteligenţa artificială”, i-a transmis Xi lui Michel în timpul întâlnirii care a avut loc între cei doi înalţi oficiali la Beijing, a anunţat MAE chinez într-un comunicat.

Oficialul chinez a completat că ambele părți trebuie ”să se opună decuplării, unui nou război rece sau protecționismului”.

”China va fi deschisă companiilor europene şi speră că UE va elimina interferenţele şi va oferi un climat de afaceri just şi transparent pentru companiile chineze”, a insistat Xi, care şi-a exprimat speranţa că UE se va transforma într-un ”partener important” pentru ţara asiatică pentru ca ambele părţi ”să profite de ocaziile oferite de piaţă”.

Președintele chinez a mai subliniat că țara sa și UE, precum și comunitatea internațională ”au un interes comun”, și anume ca legăturile ”să progreseze” într-o lume ”mai turbulentă”, în care ne ”confruntăm cu mai multe provocări globale”.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Xi a indicat că ”o soluţie politică” este ”în interesul Europei şi al ţărilor din Eurasia”. ”China sprijină UE pentru ca aceasta să extindă medierea şi să se afle în fruntea edificării unei arhitecturi de securitate europene echilibrată, eficientă şi sustenabilă”, a spus Xi.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a listat o serie de ”dificultăți” între cele două părți, precum cele cu care se confruntă companiile europene în ţara asiatică şi care “au exacerbat” pe fondul pandemiei de coronavirus.

”Pentru un proces de globalizare echitabil și corect, este nevoie de reciprocitate și de condiții de concurență echitabile, fără dependențe critice. Aceste principii ar trebui să fie mai bine integrate în relația dintre UE și China. Am convenit să ne continuăm discuțiile în lumina următorului summit UE-China din 2023”, a precizat Michel într-un mesaj publicat pe Twitter.

Războiul rus din Ucraina a reprezentat o altă temă de discuție, oficialul european solicitându-i lui Xi Jinping să ”contribuie pentru ca Rusia să pună capăt distrugerilor şi ocupaţiei sale brutale”.

Reciprocity and a level playing field with no critical overdependencies are needed for a fair and just globalisation. These principles should be better embedded in the 🇪🇺-🇨🇳relationship.

We agreed to continue our exchanges in light of the next EU-China Summit in 2023.

— Charles Michel (@CharlesMichel) December 1, 2022

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Michel, între cele două părţi a avut loc ”un schimb de experienţe” cu privire la epidemia de coronavirus din China într-un moment de nemulţumire generalizată şi de proteste faţă de politica de ”COVID zero” a Beijingului, care presupune lockdown-uri în oraşe şi campanii de testare în masă.

În cadrul acestui schimb s-a menţionat că ambele părţi au vorbit ”despre măsurile impuse de fiecare în parte şi de răspunsul societăţilor” la acestea.

În ceea ce priveşte dialogul China-UE privind drepturile omului, Michel a evidenţiat că va crea ocazia de a vorbi despre ”situaţia minorităţilor şi a cazurilor individuale”.