Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, s-a întâlnit sâmbătă, la Teheran, cu ministrul de externe iranian, Hossein Amir-Abdollahian. În cadrul întrevederii, cei doi au convenit să reia negocierile dintre Iran și SUA „în zilele următoare”.

„Negocierile vor fi facilitate de echipa mea, pentru a rezolva ultimele probleme nerezolvate. Relațiile noastre bilaterale au un potențial enorm, dar fără un JCPOA funcțional nu putem dezvolta pe deplin relația noastră”, a transmis Josep Borrell.

De asemenea, șeful diplomației UE a ridicat chestiuni urgente, cum ar fi detenția extrem de îngrijorătoare a cetățenilor europeni în Iran și a cerut eliberarea acestora.

Our bilateral relations have enormous potential but without a working JCPOA we cannot fully develop our relationship.

Also raised urgent matters such as the highly disconcerting detention of EU citizens in Iran and asked for their release.

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) June 25, 2022

Mai mult, Înaltul Reprezentant a subliniat, într-o postare pe Twitter, că vizita sa la Teheran are un obiectiv principal: „să dau un nou impuls negocierilor și să readuc acordul nuclear pe calea cea bună”.

My visit to Tehran has one main objective: give new momentum to the negotiations and bring the nuclear deal #JCPOA back on track. (1/4) pic.twitter.com/3CSY1jNEPe

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) June 25, 2022

„Trebuie să accelerăm activitatea. Sunt foarte fericit și recunoscător pentru decizia pe care ministrul a anunțat-o deja, luată de amândoi aici, la Teheran, că discuțiile vor fi reluate. Există decizii care trebuie luate la Teheran și la Washington. Nu pot să nu subliniez importanța ajungerii la un acord și cât de important este pentru noi toți, pentru Iran, dar și pentru întreaga lume – să avem un acord privind JCPOA. Mai ales acum, pentru că trăim într-o lume diferită”, a mai spus Josep Borrell, potrivit comunicatului oficial.

Vestea vizitei neanunțate anterior survine după ce Amir-Abdollahian a declarat săptămâna trecută că Iranul încă mai crede că negocierile pot avea succes.

Discuțiile de la Viena, care au început în aprilie anul trecut, au ca scop întoarcerea Statelor Unite la acordul nuclear, inclusiv prin ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, și asigurarea respectării depline de către Teheran a angajamentelor sale.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear în 2018, sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, înainte de a impune valuri de sancțiuni usturătoare asupra țării.

Negocierile au fost, însă, blocate din martie pe fondul divergențelor dintre Teheran și Washington, în special din cauza cererii Iranului de a scoate Garda Revoluționară Islamică de pe lista de teroriști a SUA.

Amir-Abdollahian a declarat miercuri că Iranul este „serios” în privința ajungerii la un acord în cadrul negocierilor.

„Trenul negocierilor nucleare a ajuns la opriri dificile pe măsură ce se apropie de final”, a declarat șeful diplomației iraniene.

În cadrul reuniunii de vineri, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite, precum și Înaltul Reprezentant al UE, au condamnat în termenii cei mai fermi războiului Rusiei împotriva Ucrainei și au cerut Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente, informează comunicatul oficial. 

Întâlnirea s-a axat pe vinovăția Rusiei pentru agravarea crizei alimentare mondiale ca urmare a războiului. Miniștrii de externe ai G7 au precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează insecuritatea alimentară, inclusiv prin blocarea Mării Negre, bombardarea silozurilor de cereale și a porturilor și prin deteriorarea infrastructurii agricole ucrainene.

Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri pentru a permite produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale.

Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile Organizației Națiunilor Unite de a redeschide urgent o rută a Mării Negre pentru cereale și față de Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale pe cale rutieră, feroviară și pe șlepuri către piețele mondiale, la care țările G7 contribuie în mod activ.

Mai mult, miniștrii de externe ai G7 au subliniat din nou sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina, inclusiv asistența militară și de apărare, atât timp cât va fi necesar. Aceștia au promis asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și stabilizare pentru Ucraina, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a țărilor învecinate, în special a Republicii Moldova, care este afectată în mod deosebit de afluxul de refugiați ucraineni.

În plus, aceștia au salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Miniștrii de externe ai G7 au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al pregătirilor pentru summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie, cu accent pe prioritățile liderilor G7 în materie de politică externă și de securitate.

Summitul G7, care va începe mâine în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a arăta sprijinul colectiv pentru Ucraina”, a declarat  un înalt oficial de la Casa Albă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, în cadrul unui videoclip dat publicităţii vineri, că statutul de țară candidată la UE acordat Ucrainei reprezintă un puct de cotitură, relatează DPA, citat de Agerpres.

„Ucraina nu este o punte, o pernă între Occident şi Rusia, o zonă tampon între Europa şi Asia, o sferă de influenţă, o zonă gri, o ţară de tranzit. Ucraina este un viitor partener egal pentru cel puţin 27 de ţări UE. Ucraina nu mai este o ţară terţă, ci va deveni membră a UE”, a declarat liderul ucrainean. 

Citiți și: DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

Reamintim că Volodimir Zelenski a salutat joi „un moment unic şi istoric” după ce șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Decizia liderilor europeni vine după ce, în scrisoarea adresată acestora pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. 

Joi, înainte ca liderii europeni să formalizeze statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut adoptarea acestei decizii.

Așa cum este prevăzut la articolul 49 din Tratatul UE, orice țară europeană care respectă valorile menționate la articolul 2 și se angajează să le promoveze poate solicita să devină membră a Uniunii Europene. Decizia privind o nouă aderare la UE este luată în unanimitate de către Consiliu, după consultarea Comisiei și obținerea aprobării Parlamentului.