Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European îi invită pe fermieri să colaboreze cu autoritățile 
naționale în elaborarea Planului Național Strategic din cadrul Politicii Agricole Comune astfel încât nevoile din teren să se regăsească în acest plan.
Europarlamentarul a participat miercuri la Congresul Fondurilor Europene pentru Fermieri 2021, organizat de Asociația Forța Fermierilor.
Acest eveniment marchează lansarea Diviziei de fonduri europene în cadrul organizației.
În cadrul intervenției sale, Daniel Buda a prezentat cele mai recente informații despre fondurile europene alocate sectorului agricol în perioada de tranziție 2021-2022 și în noua Politică Agricolă Comună 2023-2027.
”Fiecare stat membru va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a politicii în anii 2023-2027. Acest lucru le va permite să țină seama de condițiile locale și să se concentreze asupra performanței. Pe această cale, invit fermierii să colaboreze cu autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri! Planurile naționale strategice reprezintă un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul în care fiecare stat membru va utiliza instrumentele PAC, pe baza unei analize a condițiilor și nevoilor lor, cu scopul de a atinge obiectivele specifice ale PAC. În ceea ce privește reducerea birocrației, am inserat în Regulamentul PAC o prevedere în care se menționează faptul că statele membre nu au posibilitatea să adauge condiții suplimentare peste regulile europene. Astfel, am încercat să facilităm accesul fermierilor la fonduri europene pentru a nu mai exista bariere birocratice în atragerea fondurilor”, a explicat Daniel Buda.
Acesta a subliniat că este nevoie ca în noua Politică Agricolă Comună să ”punem accent mai sporit pe componenta de procesare”.
”Dacă nu vom reuși să dezvoltăm acest segment de procesare în România, nu vom putea să ne păstrăm competitivitatea în sectorul agricol”, a precizat eurodeputatul exprimându-și revolta față de faptul că ”astăzi în România, noi să fim principala țară care exportă grâu, porumb, dar să fim în același timp statul cu importuri masive de pâine congelată, de produse de panificație”.
”Tinerii fermieri de azi sunt cei care vor produce hrană pentru generațiile de mâine și am încrederea că vor accesa fondurile europene puse la dispoziție în următorii ani pentru a dezvolta componenta de procesare, pentru a consolida sectorul agricol. Vreau să vă asigur că în noua PAC, fermierii vor fi sprijiniți cu instrumente concrete pentru a furniza mai departe alimente de înaltă calitate și la prețuri accesibile pentru consumatori”, a conchis eurodeputatul.
Pe baza unor norme simplificate la nivel european, fiecare stat membru va trebui să pregătească și să pezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru implementare în teren a obiectivelor acestei politici în următorii cinci ani, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor.
Executivul european va avea la dispoziție șase luni pentru a evalua și aproba planurile, care vor intra apoi în vigoare la începutul anului 2023.
”Sunt bucuros că am ajuns la un acord politic asupra noii Politici Agricole Comune exact la timp pentru a o pune în aplicare începând cu anul 2023. (…) Contez pe statele membre că vor elabora planuri strategice ambițioase, care să fie în concordanță cu obiectivele noastre și care să ofere instrumentele potrivite pentru a-i sprijini pe fermierii noștri în tranziția către un sistem alimentar sustenabil”, a transmis comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.
Promovarea unui mai bune performanțe de mediu pentru fermele din UE
Conservarea și consolidarea biodiversității în UE și respectarea angajamentelor Uniunii Europene asumate în cadrul Acordului de la Paris vor deveni unele dintre obiectivele Politicii Agricole Comune.
În egală măsură, Comisia Europeană va avea responsabilitatea de a verifica, atunci când evaluează planurile naționale strategice, contribuția acestora la angajamentele europene privind mediul și clima și la obiectivele strategiilor UE ”De la fermă la consumator” și cea pentru biodiversitate.
În timpul negocierilor, Parlamentul European a insistat asupra consolidării practicilor obligatorii în materie de climă și mediu, așa-numita condiționalitate, pe care fiecare fermier trebuie să o aplice pentru a obține sprijin direct.
În plus, deputații europeni au obținut ca guvernele UE să aloce cel puțin 35% din bugetul de dezvoltare rurală pentru măsuri legate de mediu și climă și, ca regulă generală, cel puțin 25% din bugetul de plăți directe pentru eco-scheme, care ar fi voluntare, dar ar crește veniturile agricultorilor.
Mai mulți bani pentru fermele mici și pentru tinerii fermieri, precum și condiții de muncă mai bune
Eurodeputații s-au asigurat că cel puțin 10% din plățile naționale directe vor fi folosite pentru a sprijini fermele mici și mijlocii.
În acest scop, statele membre ar putea folosi o plată suplimentară redistributivă sau ar putea decide să reducă progresiv plățile directe anuale către fermele mari, care primesc subvenții de peste 60.000 de euro și să le plafoneze la 100.000 de euro.
În cazul în care se introduce o astfel de schemă, guvernele naționale ar putea permite agricultorilor să deducă 50% din salariile legate de agricultură din suma totală înainte de reducere.
De asemenea, țările membre sunt îndemnate să folosească cel puțin 3% din alocarea PAC pentru a sprijini tinerii fermieri, finanțe ce ar putea veni din fondurile pentru dezvoltare rurală.
În urma negocierilor inter-instituționale, s-a convenit crearea unui mecanism care să conecteze, până cel târziu în 2025, inspectorii naționali de muncă cu agențiile de plată PAC pentru a sancționa încălcările normelor UE privind munca.
Sprijinirea agricultorilor pentru a face față riscurilor și crizelor
De-a lungul negocierilor, Parlamentul a insistat asupra unor măsuri suplimentare pentru a-i ajuta pe agricultori să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare.
Ei au introdus măsuri pentru a se asigura că piața va fi mai transparentă și mai bine pregătită pentru potențiale turbulențe și că practicile care vizează standarde mai înalte de mediu, sănătate animală sau bunăstare a animalelor vor fi exceptate de la normele de concurență.
Rezerva de criză existentă, care vine în sprijinul fermierilor în cazul instabilității prețurilor sau a pieței, va fi transformată dintr-un instrument ad-hoc într-unul permanent, cu un buget adecvat.
Mai multă transparență pentru a proteja fondurile UE și sancțiuni mai mari în cazul încălcărilor repetate
Parlamentul European a insistat asupra unei mai mari transparențe în ceea ce privește beneficiarii finali ai subvențiilor UE și s-au asigurat că statele membre vor avea acces la instrumentul UE de extragere a datelor pentru a evita eludarea normelor UE și pentru a proteja în mod corespunzător fondurile UE.
Instituția s-a asigurat, de asemenea, că cei care nu respectă în mod repetat cerințele UE (de exemplu, în ceea ce privește mediul și bunăstarea animalelor), se vor confrunta cu sancțiuni sporite.
Astfel, fermierii ar putea fi sancționați cu până la 10% din valoarea subvențiilor în cazul în care se observă abateri repetate de la prevederile UE, (față de 5% în prezent).
Acordul provizoriu convenit vineri trebuie să fie definitivat din punct de vedere tehnic și juridic.
Pentru a putea intra în vigoare, acesta trebuie să treacă de aprobarea Parlamentului, mai întâi de votul membrilor Comisiei pentru agricultură și apoi de votul plenului reunit, și de cea a Consiliului Uniunii Europene.
Următoarea reuniune a miniștrilor agriculturii din UE sub Consiliul Agricultură și Pescuit, va avea loc în perioada 28-29 iunie.
Noile norme ale politicii agricole a UE ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2023.
Ultima reformă a Politicii Agricole Comune a UE, stabilită în 1962, datează din 2013. Normele PAC 2013-2020 au expirat la 31 decembrie 2020, dar au fost prelungite și înlocuite de norme tranzitorii, până la sfârșitul anului 2022.
PAC reprezintă aproape o treime (31,95 % sau 386,6 miliarde de euro) din Cadrul Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (1 210 miliarde de euro). Bugetul PAC sprijină aproximativ 7 milioane de ferme la nivel european.
