Connect with us

G7

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

Published

on

© G7germany.de

Liderii țărilor G7 au convenit asupra creării unui „club pentru climă”, menit să consolideze și să extindă cooperarea în combaterea încălzirii globale și care se va concentra în acest scop pe măsuri în sectorul industrial, relatează presa internațională și Agerpres

„Susținem obiectivele unui Club internațional pentru climă și vom colabora cu partenerii în vederea înființării acestuia până la sfârșitul anului 2022. Pentru a stimula acțiuni urgente, ambițioase și incluzive în vederea alinierii noastre la traiectoria de 1,5 grade Celsius și pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris, ne angajăm să avem un sector rutier puternic decarbonizat până în 2030, un sector energetic complet sau predominant decarbonizat până în 2035 și să acordăm prioritate unor măsuri concrete și oportune în vederea atingerii obiectivului de accelerare a eliminării treptate a energiei naționale pe bază de cărbune”, au transmis liderii G7, potrivit declarației oficiale

De asemenea, liderii au anunțat că acest club al climei va fi un „forum interguvernamental de mare ambiţie” şi deschis tuturor ţărilor.

„Invităm partenerii noştri, în special principalii emiţători de gaze cu efect de seră, membrii G20 şi alte economii în dezvoltare şi emergente să intensifice discuţiile şi consultările cu noi, în special pentru a promova tranziţia energetică şi a accelera procesul de renunţare la carbon”, au indicat în declaraţie liderii celor şapte puteri.

Aceștia au remarcat „cu preocupare” că în aceste momente „nici ambiţiile climatice globale şi nici implementarea lor nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. 

Formatul G7 se reunește la nivelul liderilor celor mai industrializate democrații din anul 1975. Grupul a devenit G8 în anul 1997, când democrațiile occidentale au întins mâna prieteniei și a cooperării către Rusia, însă acest format a luat sfârșit în 2014, când liderii G7 au decis excluderea Federației Ruse ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Moscova.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

G7

În ajunul summitului G7, liderii celor mai puternice democrații au ajuns la un acord să ofere Ucrainei 50 de miliarde de dolari având activele rusești înghețate drept garanție

Published

on

© G7/ Facebook

În avanpremiera celui de-al 50-lea summit G7, care are loc joi și vineri în Italia, liderii celor mai puternice economii democratice ale lumii au ajuns la un acord “asupra debursării a 50 de miliarde” de dolari pentru Ucraina prin utilizarea activelor ruse îngheţate, a anunţat miercuri seara preşedinţia franceză, precizând că această debursare va avea loc “înainte de sfârşitul lui 2024”.

Reuniunea la nivel înalt a G7 se deschide astfel joi cu un acord asupra unei propuneri a SUA de a susține un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, folosind ca garanție activele rusești înghețate, oferind Kievului o dovadă puternică de sprijin, chiar dacă tabla de șah politică a Europei se deplasează spre dreapta, cu premierul italian Giorgia Meloni prezidând summitul din Borgo Egnazia, din Apulia.

“Există un acord. Ca întotdeauna în G7, liderii iau o decizie şi tehnicienii îşi fac apoi munca pentru a o pune în practică”, pentru a se asigura că ea este “conform legii”, “regulilor finanţelor publice” sau “capacităţilor financiare ale unora şi altora”, a explicat aceeaşi sursă, relatează The Associated Press.

“Va exista o unanimitate în G7 când va fi vorba de a utiliza aceste active îngheţate pentru a ajuta Ucraina să se reconstruiască”, a declarat înainte de aceasta John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională al Casei Albe, după ce consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan sublinia “progrese bune spre un rezultat”, conform Casei Albe.

Cred că facem progrese bune în ceea ce privește generarea unui rezultat prin care acele venituri din acele active înghețate să poată fi utilizate în mod corespunzător.

Ideea de a acorda Ucrainei până la 50 de miliarde de dolari (46,13 miliarde de euro) împrumuturi garantate prin profiturile obţinute din cele circa 300 de miliarde de dolari de active ale Băncii Centrale Ruse îngheţate de Uniunea Europeană şi de ţările G7 nu făcea consens printre statele membre ale G7.

“Aceasta este în principal o iniţiativă americană. Acest împrumut va fi rambursat prin profiturile obţinute din activele ruse îngheţate”, a explicat sursa franceză, citată de AFP, potrivit Agerpres.

De altfel, acest subiect a fost miza discuțiilor de la finalul săptămânii trecute dintre președintele francez și cel american, cu ocazia vizite de stat a lui Joe Biden în Franța.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi prezent la summit și se așteaptă să semneze un acord bilateral separat de securitate cu președintele american Joe Biden.

Dincolo de războiul din Ucraina, Papa Francisc va deveni primul papă care se va adresa unui summit G7, adăugând un strop de celebritate și autoritate morală la reuniunea anuală care are loc anul acesta în regiunea italiană Puglia, însorită. El va vorbi vineri despre promisiunile și pericolele inteligenței artificiale, dar este de așteptat, de asemenea, să își reînnoiască apelul pentru un sfârșit pașnic al războaielor din Ucraina și Gaza.

Citiți și Decizie majoră a țărilor UE: Veniturile din activele înghețate ale Rusiei vor fi direcționate către apărarea militară și reconstrucția Ucrainei

Summitul din Apulia reprezintă o oportunitate pentru liderii G7 de a-și demonstra hotărârea fermă de a susține ordinea internațională bazată pe statul de drept și de a-și consolida angajamentul față de țările în curs de dezvoltare, a transmis și Uniunea Europeană înainte de reuniuni.

Principalele chestiuni care vor fi abordate în timpul celor șase sesiuni de lucru sunt: Africa, schimbările climatice și dezvoltarea, situația actuală din Orientul Mijlociu, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, migrația, Indo-Pacificul și securitatea economică, inteligența artificială, energia, Africa-Mediteraneană.

 

Din G7 fac parte Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. Și Uniunea Europeană este reprezentată de președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Țara gazdă, Italia, a invitat mai mulți lideri africani – președintele algerian Abdelmadjid Tebboune, președintele kenyan William Ruto și președintele tunisian Kais Saied – pentru a insista asupra inițiativelor Italiei în Africa. Printre alți invitați se numără președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, premierul indian Narendra Modi, proaspăt ales, și președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Sub bagheta Giorgiei Meloni se vor reuni ceilalți lideri G7, președintele american Joe Biden, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak, premierul japonez Fumio Kishida și premierul canadian Justin Trudeau. Cu excepția lui Meloni, toți ceilalți se confruntă cu provocări electorale, iar viitorul lor politic este pus sub semnul întrebării. În SUA, președintele Joe Biden se află în plină competiție electorală cu rivalul Donald Trump pentru un nou mandat la Casa Albă. În Franța, Macron a convocat alegeri legislative anticipate după victoria extremei-drepte în alegerile europene. În Germania, toate partidele din coaliția lui Olaf Scholz au fost devansate de CDU și partidul extremist Alternativa pentru Germania la alegerile europene. În Marea Britanie, premierul Rishi Sunak se pregătește pentru o înfrângere răsunătoare în fața laburiștilor lui Keir Starmer, iar în Canada și Japonia, Justin Trudeau și Fumio Kishida au mari probleme de popularitate în perspectiva următoarelor momente electorale naționale.

Continue Reading

G7

Italia anunță că Volodimir Zelenski va participa la viitorul summit G7, programat să aibă loc în perioada 13-15 iunie

Published

on

© Photothek.de/ Federal Foreign Office

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la summitul principalelor naţiuni industrializate din G7, programat să aibă loc în Italia în perioada 13-15 iunie, a confirmat sâmbătă seara un purtător de cuvânt al premierului italian Giorgia Meloni, potrivit Agerpres.

Rămâne neclar dacă liderul ucrainean va participa personal la întâlnirea din regiunea sudică Apulia sau se va alătura prin legătură video.

G7 este un forum informal al liderilor principalelor naţiuni democratice industrializate: Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Japonia, Canada şi SUA. Italia deţine preşedinţia grupului de la începutul anului.

În ultimele luni, Zelenski a participat în mod repetat la discuţii la nivel înalt în persoană pentru a-şi consolida sprijinul pentru ţara sa, care este atacată de Rusia de mai bine de doi ani.

El a participat, de asemenea, la summitul G7 din oraşul japonez Hiroshima anul trecut. Cu toate acestea, din motive de securitate, Kievul nu îi anunţă călătoriile în străinătate în prealabil.

Luna trecută, miniștrii de externe din țările G7, reuniți în Italia, s-au angajat să ajute Ucraina să își consolideze apărarea aeriană și să încerce să folosească activele rusești înghețate pentru a sprijini Kievul.

Continue Reading

G7

G7 îndeamnă Israelul să mențină legăturile bancare cu palestinienii, pe fondul îngrijorărilor fiscale

Published

on

Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din țările G7 au îndemnat Israelul să mențină conexiunile bancare corespondente între băncile palestiniene și israeliene pentru a facilita tranzacțiile, comerțul și serviciile esențiale, într-o declarație comună emisă în urma unei reuniuni în nordul Italiei.

Declarația a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Israelul să elibereze Autorității Palestiniene veniturile din vămuire reținute, invocând necesitățile fiscale urgente ale acesteia.

Acest apel reflectă un avertisment recent al secretarului Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, care a subliniat ramificațiile neînoirii unei derogări bancare care expiră, descriind-o ca fiind o întrerupere a unei linii vitale pentru teritoriul palestinian, în special în contextul atacului israelian în curs asupra Gaza.

În declarație se subliniază: „Facem apel la Israel să ia măsurile necesare pentru a se asigura că serviciile bancare corespondente între băncile israeliene și palestiniene rămân în vigoare, astfel încât tranzacțiile financiare vitale și comerțul și serviciile critice să continue.”

În plus, liderii financiari ai G7 pledează pentru eliminarea sau relaxarea altor măsuri restrictive israeliene care au avut un impact negativ asupra comerțului, cu scopul de a preveni deteriorarea în continuare a situației economice din Cisiordania.

Ministrul israelian ultranaționalist al finanțelor, Belazel Smotrich, a dat de înțeles că Israelul este reticent față de reînnoirea derogării, programată să expire la 1 iulie. Poziția lui Smotrich este un răspuns la demersul guvernului palestinian de a obține recunoașterea internațională a statutului de stat și la eforturile sale de a obține mandate internaționale de arestare împotriva israelienilor implicați în genocidul din Gaza, informează Agerpres.

În cazul în care derogarea ar fi reziliată, întreprinderile israeliene s-ar confrunta cu obstacole în primirea de fonduri de la băncile palestiniene sau în depunerea de cecuri palestiniene, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra legăturilor de afaceri dintre cele două părți.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO3 mins ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA10 mins ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.24 mins ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.1 hour ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE2 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.2 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE2 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.3 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA3 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending